America

claudiu cristea
Distribuie:

 

Da, sunt pro-american. Sunt pro-american nu pentru că America e „răul cel mai mic” și nici pentru că „e mai bine cu ei decât cu rușii”. Nu. Lumea de astăzi, cu toate neajunsurile, e mai bună decât lumea de ieri. Se moare mai puțin de foame, se moare mai puțin datorită criminalității și se moare mai puțin chiar din pricina conflictelor armate. În ciuda turbulențelor din ultimii ani, statisticile spun clar: lumea de astăzi e mai sigură decât lumea de ieri. Tot mai multe popoare se bucură de libertate și democrație. Alfabetizarea la scară globală a crescut la 85% față de 12% în 1820.

Dar toate acestea nu se datorează Americii, sau numai Americii. Datorăm această evoluție Civilizației Occidentale. Statele Unite sunt doar imaginea acestei civilizații din ultimul secol. Nu a fost întotdeauna așa. Civilizația Occidentală a avut și alte expresii, și alți lideri: Au fost Spania, Olanda. Apoi Franța a dominat cultura, economia și politica lumii. Germanii au revoluționat tehnica, industria, artele și filosofia. Marea Britanie a creat cel mai întins imperiu dar și cel mai evoluat sistem democratic, inventând sintagma care va elibera energiile secolelor 18, 19 și 20: „Nici o taxă fără reprezentare”.

Când Statele Unite au devenit putere globală, în 1917, ele deja reprezentau cea mai mare putere economică și nu numai. America era deja un model de democrație și de libertăți individuale. America avea puterea de a inspira alte națiuni. Idealismul politicii externe americane avea să creeze instituții globale. La început Liga Națiunilor, mai apoi Națiunile Unite. La sfârșitul Marelui Război, America impunea un nou model de gestionare a conflictelor, un model bazat, nu pe balanța intereselor marilor puteri, ci pe asumarea în comun a unor valori fundamentale.

E important să înțelegem că America a devenit mare la ea acasă înainte de a deveni mare în lumea largă. Nu a fost invers. America nu și-a extins influența politică și militară înainte de a fi ea însăși o civilizație, o forță care inspiră alte popoare și o economie robustă. Nu și-a creat o putere economică în urma influenței geopolitice ci a dobândit o poziție geopolitică datorită puterii economice. E o mare diferență dacă ne uităm la Rusia care clamează o recunoaștere de „first-class player” dar este incapabilă să creeze la ea acasă democrație, libertate și prosperitate și astfel să inspire astfel alte națiuni. Căci o putere globală nu trebuie să inspire prin mărimea flotei sau numărul de focoase nucleare ci prin valorile pe care le practică.

Statele Unite au creat, e adevărat, un imperiu. Nimeni nu poate nega astăzi că lumea depinde de americani. Iar din această poziție America ne pare (și este) de multe ori un jucător pragmatic, chiar cinic. Idealismul wilsonian a rămas în inima politicii externe americane dar odată cu „ieșirea în lume” din 1917, America nu a fost ferită de practicare acelei politici consacrate de Otto von Bismark ca fiind Realpolitik. Cu toate acestea Statele Unite au înțeles lecția potrivit căreia „o dată cu puterea vin și responsabilitățile”. Nu doar unde e vreun conflict își trimite America fii și resursele ci și acolo unde e foamete, malarie, sau catastrofe naturale. Americanii sunt cei care alocă cele mai multe resurse organizațiilor umanitare și cauzelor majore: lupta împotriva cancerului, a HIV, Ebola, etc.

Civilizația Occidentală bazată pe democrație, libertate și capitalism nu este un sistem perfect. Imperfect fiind, este singurul sistem care acceptă perfecționarea. Acest sistem crede în reguli, în rigoare, în domnia legii. El vine în mod natural omului, om care peste tot în lume aspiră la libertate, la cunoaștere, la demnitate. Acest sistem creează prosperitate printr-un mecanism relativ simplu: inițiativa, piața liberă, antreprenoriatul punând în valoare creativitatea cu care suntem înzestrați.

Dar Occidentul de astăzi nu poate fi imaginat fără America. Libertatea, democrația sau pacea nu sunt valori abstracte care se susțin prin ele însele. Responsabilitatea e acea forță care le ține vii, care le conservă. America înțelege acest lucru așa cum l-a înțeles și în cele două ocazii în care a salvat Europa de barbarie.

Sunt pro-american pentru că cred în Civilizația Occidentală iar națiunea cea mai responsabilă pentru Occidentul de astăzi rămân americanii. La mulți ani America!

© www.claudiucristea.ro

(text de Claudiu Cristea)

 

Categorie: Opinii
Etichete: America, Claudiu Cristea, idealismul wilsonian, pledoarii, ziua americii
Distribuie:
Articolul anterior
Mic îndreptar de trend masculin
Articolul următor
Un avocat arădean face parte din grupul de activiști civici care a depus un proiect pentru o nouă Lege a adunărilor publice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

Subgenerația

Mai mult ca sigur acesta este subiectul despre care îmi este cel mai greu să scriu. Războiale s-au purtat în general cu militari. Soldați, oameni tineri capabili de eforturi și…
florin remetan

[Profile în câteva linii] FLORIN REMEȚAN

Nereușind să-i găsesc CV-ul, întreb un important ziarist din presa arădeană despre studiile lui FLORIN REMEȚAN și aflu că „nu prea are studii”. Cum nicicând nu consider suficientă doar o…
virgil florea

Nu veți reuși…

Să stricați tot… Și știți de ce? Pentru că noi ne încăpățânăm să trăim. Care noi? Cei care mai știm ce înseamnă normalul și bunacuviință. Ați încercat să ne omorâți…
teodor caciora

[Profile în câteva linii] TEODOR CACIORA

Compozitor, profesor universitar doctor, dirijor, organist, pianist, producător, TEODOR CACIORA constituie o personalitate complexă, pentru care muzica nu este numai o profesie, în sine, ci un MOD DE EXISTENȚĂ. A…