PAMFLETE

[BREAKING NOSES] ALDE Purcaru i-a spart nasul lui ALDE Ciupe – și cine știe ce măcel ieșea dacă nu intervenea ALDE Calimente!

 

În oraşul în care nu se întâmplă mai nimic, în letargia asta de sfârşit de iarnă, când toată suflarea urbei ştie doar de mărţişoare, Sfântul Karkaleki, patronul presei româneşti, a răspuns rugăciunilor obidiţilor ziarişti. Şi, pentru că era ziua lui Ion Iliescu, şi aproape patruzeci de ani de la marele cutremur, divinitatea a devenit şucară, şi ne-a dat un meci. De fapt, un meci la categoria grea, că e vorba de doi prim vicepreşedinţi, în plină delegaţie permanentă, care au trecut de la zona invectivelor, la o relaţie fizică de-a dreptul pasională, dar meteorică, concretizată printr-un cap proiectat strategic în nasul oponentului. Cu posibilităţi de continuare abruptă, dacă preşedintele nu ar fi intervenit între cei doi.

Bineînţeles, vorbesc despre ALDE. Organizaţia din Arad. Care a repornit, sub auspicii organice, cu un Calimente turat la maxim în perioada electorală, şi rămas oarecum în aceeaşi stare, în completă disonanţă cu relanti-ul celor doi prim vicepreşedinţi. Dar ALDE e o formaţiune de un dinamism de-a dreptul carnal câteodată, şi toate lucrurile acele nespuse în ani de zile, s-au acumulat, cam ca şi gazele în conductă (prietenii ştiu de ce). Aşa că era oarecum normal ca totul să se precipite. Nu era vorba de un DACĂ, era vorba de un CÂND. Şi, eventual, de un CUM. Şi, uite că s-a întâmplat. Domnul Ciupe a vrut să-i taie gazul domnului Purcaru, dar domnul Purcaru i-a stins luminile domnului Ciupe. Termenul de „domn” este complet intenţionat, şi doreşte să arate ceva. Şi, probabil, altceva, nu vă spun mai multe, c-ar fi să dau din casă lucruri de care, sigur, voi mai avea nevoie. Nu de alta, dar pornirile belicoase sunt de-abia la început, sunt sigur de asta. şedinţele cu capu-n gură ar trebui să devină obligatorii şi pentru celelalte formaţiuni politice. Lupta de partid trebuie dusă fără cruţare. De aia, eu doresc să îi premiez pe beligeranţi, chiar dacă acest meci specific a fost câştigat net de Mircea Purcaru, care face astfel cinste unei lungi linii de politicieni de elită ai ţării noastre.

De asemenea, de remarcat prestaţia excelentă de arbitraj a lui Mihăiţă Calimente, care a reuşit să oprească un măcel care putea fi transmis de Sport.ro, la galele de MMA. E prima oară, în mult timp, când Calimente e personajul paşnic. E un semn clar că lumea se schimbă. Pe latura serioasă acum, câteodată organismele au tendinţa de a se drena singure de umori şi eventuale tumori. Dacă, până acum, nu existau motive palpabile de a face nişte foarte necesare schimbări în organizaţia ALDE, ei bine, acum lucrurile se vor mişca altfel. Deşi, sfatul meu ar fi de a-l schimba pe Purcaru de la distanţă. Una mare. Eventual, o teleconferinţă din Canada, că probabil n-are viză şi nu bate până acolo. Deşi, cu el nu ştii niciodată. Eu mi-am pus grilaj la geam şi mi-am schimbat uşa la intrare. E blindată. Urmează să îmi fac o gardă ca a lui Gadafi, să mă apere de necruţătorul politician.

Cât despre Ionel Ciupe, înţeleg că, o perioadă, va respira pe o nară, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Faptul că, în final, s-a rupt gazometrul partidului, poate fi benefic pentru o reîntoarcere în minunata lume a afacerilor. Pentru că, dacă eşti un politician bătăuş, există şanse să mergi înainte, măcar dând din pumni, dacă nu poţi da din gură. Pe când, dacă ai furat-o la pifometru, şi mai şi torni la presă, eşti cam în corzi. Astea nu vin de la mine, ci sunt regulile golanilor de cartier.pe care am vrea să le uităm, cu toate că am vrea să rămânem şi golani, nu-i aşa?

Basil Muresan, 4 martie 2017 1:10