În Monitorul Oficial nr.66 (Partea I) din 26 ianuarie 2017, a fost publicată o iniţiativă legislativă cetățenească, însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, prin care zece cetăţeni români de etnie maghiară, au iniţiat un proiect de lege privind autonomia aşa numitului Ţinut Secuiesc.
Conform legislaţiei în vigoare, acestă iniţiativă care prevede înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, o „comunitate autonomă cu personalitate juridică”, are nevoie de 100.000 de semnături din minimum zece judeţe, pentru a putea fi depusă la Parlament şi supusă votului.
Potrivit Articolului 74 din Constituţie, minimum 100.000 de cetăţeni pot iniţia un proiect de lege, ei trebuind să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse.
După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iniţiativa va fi depusă la Parlament pentru a fi votată şi va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.
Aceasta este a doua tentativă oficială de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlamentul României.
Noua inițiațivă care stabilește „statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc” a fost elaborată de un comitet de inițiativă format din zece persoane: Arus Zsolt Istvan, Czink Attila, Kercso Attila, Baico Zsigmond, Kovacs Laszlo, Cziriak Karoly, Elekes-Jozsa Martin, Takacs Jozsef, Kolcsar Gheza și Marton Csaba.
În expunerea de motive a inițiativei legislative se arată că Ținutul Secuiesc este o „regiune istorică, cu un trecut aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie”, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Inițiatorii invocă principiul subsidiarității, susținând că toate comunitățile locale trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința treburilor care prezintă interes pentru ele.
Inițiatorii consideră că, în contextul în care regionalizarea trenează, este „utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluție și pentru România”. Aceștia invocă un referendum „neoficial”, în care 99,8% din participanți, respectiv peste 210.000 de persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu „prerogative sporite, menite a prezerva valorile, cultura, tradițiile și identitatea acestei regiuni”.
„Este o evidență că existența regiunii administrative de responsabili aleși prin vot universal și învestiți cu responsabilități efective permite o administrare eficace și, în același timp, aproape de cetățeni”, susțin inițiatorii.
Comitetul de inițiativă susține că recunoașterea unei autonomii ar contribui la coeziunea teritorială a României, precizând că proiectul nu lezează integritatea teritorială și suveranitatea națională.
Inițiativa legislativă cetățenească prevede că locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă „ca expresie a identității istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare”.
Potrivit inițiativei, Ținutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Una dintre prevederi stipulează că „autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român”, precizându-se delegarea de competențe.
În inițiativa legislativă se arată că teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș și este împărțit în opt scaune.
De asemenea, se precizează că în Ținutul Secuiesc va fi instituită limba maghiară ca limbă cu statut oficial, putând fi folosită în învățământ, cultură, justiție și în administrație.
Inițiativa prevede că autonomia regională în Ținutul Secuiesc se exercită de Consiliul de Autoadministrare, de o Comisie de Autoadministrare, un președinte, autoritățile scaunelor și cele locale.
Proiectul are un capitol special dedicat „legăturii dintre stat și regiune”, care prevede că Guvernul României numește un singur prefect în regiune, care „veghează asupra respectării legalității” și care are competențe de mediere în cazul unor divergențe între regiune și Guvern.
În inițiativă se prevede posibilitatea ca autoritățile regiunii să solicite rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului și Guvernului care vizează Ținutul Secuiesc. Proiectul stipulează că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.
Președintele Ținutului Secuiesc și președinții scaunelor pot contesta prevederile legale în instanțe judecătorești, în cazul „lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradițional în regiune”.
Inițiativa legislativă cetățenească este însoțită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care semnalează că aceasta vizează crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.
„A se acorda drepturi sociale și sporite de autoadministrare a unor entități administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituția statului, organizate exclusiv pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorități naționale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalității dintre cetățenii aceluiași stat, indiferent de apartenența lor la o majoritate sau la una dintre minorități, contravenind flagrant normelor dreptului internațional în materie, dar și prevederilor constituționale”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.
De asemenea, Consiliul Legislativ subliniază că din punct de vedere al dreptului intern inițiativa legislativă cetățenească contravine flagrant ordinii constituționale a statului român, instituind unități administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unități administrativ-teritoriale consacrate de Constituție, atât prin modul de organizare, cât și prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităților publice constituite în acestea.
„Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”, se mai arată în punctul de vedere al Consiliului Legislativ.
Inițiativa urmează să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături.
Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). László Tőkés nu se regăseşte în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.
Proiectul a primit un aviz negativ al Consiliului Legislativ, dar este doar consultativ.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că în cazul proiectului de iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, apărut în Monitorul Oficial, nu este nimic ilegal, nimic imoral, nimic ieşit din comun, în condiţiile în care acesta a mai fost în Parlament.
„Acest proiect a mai fost în Parlament şi nu s-a întâmplat nicio nenorocire, este la început de procedură, nu ştim dacă va ajunge în Parlament sau nu fiindcă urmează procedura de adunat semnături, după aceea merge la CCR şi abia după ce trece de Curte ajunge în Parlament. Şi putem discuta când ajunge în Parlament. Dar este conform legii, orice om dacă mai găseşte 9 persoane poate să facă astfel de demersuri pentru foarte multe domenii, inclusiv modificarea Constituţiei, nu au făcut nimic ilegal, altfel nu ar fi fost publicată în Monitorul Oficial. Nu este nimic ilegal, nimic imoral, nimic ieşit din comun, acest proiect a mai fost în Parlamnet acum foarte mulţi ani când parlamentarii au depus ca şi iniţiativă legislativă. E mult prea devreme să comentăm ce şi cum va fi în Parlament”, a spus liderul UDMR.
