REPORTAJE

Impresii de la GALA AGRICULTORILOR

 

Adică ce să am eu cu agricultura? Pe bune. Că mai urban decât mine nu prea ştiu pe cineva. Cu toate că, e adevărat, am terminat liceul agricol, cu specializarea mecanizator zootehnist. Asta înseamnă că am şi carnet de tractorist. Însă nimeni nu ar vrea să mă vadă conducând un tractor. Sau, în general, orice formă de automobil. Şi, totuşi, există o legătură. Ea se numeşte Florin Deznan.

Florin e un prieten vechi, cu toate că nu ne-am intersectat al naibii de mult, mai ales în ultimii ani. Dar prietenii nu sunt doar aceia pe care îi vezi zilnic. Iar Florin Deznan este un supravieţuitor. Şi a dovedit-o tuturor. L-am cunoscut acum vreo doisprezece ani, îl ştiam pe fratele său, pe Emil, lucrasem amândoi la acelaşi birou parlamentar. Când l-am cunoscut, Florin era, într-un fel, liderul comercianţilor din Piaţa Mică. Eu, pe vremea aceea, colaboram cu defunctul ziar Observator şi aveam o firmă care se ocupa de sondaje de opinie. Colaborarea dintre mine şi Florin a fost excepţională, dar nu ne-a fost benefică niciunuia, reuşind să trezim mânia mai marilor urbei. Nimeni nu ne-a sărit în ajutor, şi a trebuit să ne reiventăm. După ani de zile, ne-am reîntâlnit. Florin Deznan se reinventase mult mai bine decât mine. E, probabil, vorba de faptul că a avut mai multă inspiraţie, mai mult curaj şi, în mod sigur, a fost mult mai harnic decât mine. Pentru că firma pe care o conduce, RDF,  are o cifră de afaceri de o sută de milioane pe an. Lei noi. Ceea ce e mult, foarte mult.şi ceea ce mă bucură, sincer. Deoarece îmi dă speranţă, speranţa că, dacă vrei, poţi face performanţă, chiar şi aici, chiar şi într-un domeniu oarecum nou.

Florin Deznan a rămas acelaşi, deşi s-a schimbat mult, chiar şi în ceea ce priveşte look-ul. Mi-a spus,atunci când ne-am întâlnit la gala RDF, unde am fost invitat, că pot să scriu sau să nu scriu despre asta, atât eu, cât şi Luci Dănilă, adică Nepoţelul. Pentru că doar noi am fost invitaţi, din întreg peisajul media arădean. Mulţumim pentru asta, cu toate că, iniţial, ne-am simţit oarecum stingheri, între 400 de agricultori, care de care mai hotărâţi. Trebuie să-l felicit pe Florin, complet nepublicitar, şi să îi urez la mai mare. În rest, mâncare bună, băutură din belşug, şi o Claudia Iuga care a arătat şi a sunat fenomenal.

 

 

Basil Muresan, 17 decembrie 2016 6:32