Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și organizații membre ale Grupului „ONGuri pentru cetățean” critică într-un apel public transmis marți, 14 iunie, soluția Premierului Nicolae Ciucă de a solicita sprijinul armatei pentru restabilirea circulației din zona podului care s-a prăbușit în județul Neamț.
[COMUNICAT DE PRESĂ]
Podul peste râul Siret, din localitatea Luțca, județul Neamț, s-a prăbușit. Premierul-general Nicolae Ciucă a dispus ca Ministerul Apărării Naționale să acționeze de urgență pentru restabilirea circulației în zonă.
Ne îngrijorează acest reflex autoritar al puterii politice, de a rezolva problemele civile „cu
Armata”.
El vine în contextul în care, așa cum notează mass-media, proiectele Legilor Securității au fost scrise tot de instituțiile de forță, și tot sub umbrela Ministerului Apărării Naționale.
Solicităm încă o dată partidelor politice care formează Coaliția de guvernare, precum și Președintelui României, să își amintească faptul că România este o democrație liberală și nu o republică militară, și să acționeze pentru a întări controlul civil asupra puterii.
Premierul Ciucă ar fi avut numeroase alte căi de a dispune măsuri de urgență:
- Consiliul Județean Neamț, proprietarul podului, are resursele necesare pentru a
interveni. Mai mult, afirmă că nu a recepționat lucrarea, deci aceasta se află în
administrarea unei firme de construcții, care prin însăși definiția ei are atribuțiile de a
realiza… construcții; - Ministerul Transporturilor are în subordine Compania Națională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere, care, după cum îi spune și numele, are și responsabilitatea și
capacitatea administrativă și financiară de a pune în practică lucrări de infrastructură
rutieră; - Pentru cazurile de urgență, statul român are cadrul legislativ și instituțional să intervină
prin Departamentul de Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență, instituții în care s-au făcut investiții masive în ultimii ani, tocmai pentru a le
întări capacitatea de a interveni în astfel de situații.
Prim-ministrul nici măcar nu a încercat să folosească una din aceste instituții, ci a decis direct,
fără a se consulta cu altcineva, să ordone Armatei să intervină. Pentru un fost general, devenit prea devreme politician, nu este surprinzător reflexul de a „trimite Armata” acolo unde există atâtea mecanisme civile de intervenție. Este însă îngrijorător pentru democrație.
Ce va urma?
Prim-generalul Ciucă va „trimite Armata” să facă ordine la eventuale proteste ale cetățenilor?
Sau împotriva Opoziției să o aducă la ordine?
În democrațiile stabile, există reglementări ferme privind trecerea ofițerilor superiori din structuri de forță în poziții de demnitari.
Spre exemplu, în Statele Unite, o astfel de perioadă de „cool-down” a fost introdusă chiar din 1947, prin National Security Act, inițial de 10 ani, apoi redusă la 7 ani. Unul din motivele importante este că ofițerii superiori au așa numita „gândire militară” („military mindset”) și sunt tentați să aleagă soluții rapide, de forță, la probleme pe care democrațiile le rezolvă prin mecanisme civile și dezbatere, ceea ce reprezintă un pericol pentru democrație.
În România, generalul Ciucă a fost trecut în rezervă în 2019, pentru a ocupa peste noapte funcția civilă de consilier al Președintelui Iohannis.
În doar doi ani, a fost propulsat parlamentar, lider de partid și prim-ministru, ba chiar se dorește candidat la președinție în 2024. În Statele Unite, abia în 2026 ar fi putut să ocupe o funcție de demnitate publică.
În cele câteva luni de când este la conducerea guvernului, premierul Ciucă și-a arătat în mod repetat, și în alte ocazii, reflexele de „gândire militară”:
A promovat mai multe acte normative prin care a crescut rolul serviciilor de informații în probleme civile; a inițiat redactarea Legilor Securității într-un cadru opac, cu rezultate deosebit de îngrijorătoare; a modificat peste noapte, „ca hoții”, legea transparenței decizionale, introducând excepții abuzive de la procedura obișnuită; a închis practic inițiativele guvernamentale de deschidere a guvernării; și, ca lider de partid, refuză să publice informațiile de interes public, chiar și atunci când este obligat de decizii ale instanței.
Încă o dată,
afirmăm că militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui
președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund.
Solicităm ferm tuturor partidelor politice să oprească de îndată acest derapaj care pune în pericol sistemul democratic din România.
Semnatari:
Centrul pentru Inovare Publică
ActiveWatch
Asociația Miliția Spirituală
Asociația Respiro
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Institutul Român pentru Pace – PATRIR
Asociația CIVICA
Asociația dexonline
Reset
Frontline Club Bucharest
Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Kompatibil
Asociația Parcul Natural Văcărești
Asociația pentru Tehnologie și Internet
