Șeful Serviciului de Intervenție Rapidă al Poliției Arad, cms. șef Dumitru Nicolae, a ieșit la pensie – în consecință, a început lupta pentru „ciolan”. În buna tradiție românească, există și un favorit – care se lipește ca nuca în perete pe profilul fișei postului de „șef la mascați”. Nu contează că aleargă puțin în „X”, nu contează că după 100 m de alergare ușoară scoate sunete de locomotivă cu aburi defectă, nu contează că profilul moral al luptătorului, profil care ar trebui să caracterizeze luptătorii de la intervenție al acestui personaj care încearcă de tânjește să le devină șef este presărat cu „mici delațiuni” la adresa unor colegi – adică, în argou polițienesc, „este puțin sifon pe la 2 și-un sfert” – după judecățile de valoare specific naționale, astea nu contează.
Problema e că ar trebui să conteze, dacă vrem să avem o poliție credibilă! Ca să ne exprimăm precum clasicii sociologiei, este adevărat că exercitarea „cratos”-ului popular, în cazul comunităților mici are un alt specific, dar, totuși, trebuie ca cineva să-i facă să înțeleagă pe toți acești mici sau mari funcționari publici, în plin exercițiu de exercitare al unui mandat public, că ei trebuie să producă o plus-valoare socială, contribuind la bunul mers al societății prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar nu la punerea în practică a unor interese personale sau de grup, care, de 26 de ani, nu mai contenesc să ne dea peste cap economia și valorile care ar trebui să conducă societatea românească.
Mai ținem, neapărat, să specificăm – dacă cumva ajută cauzei – că acest mod de a promova valorile nu este, desigur, specific doar poliției… Să nu ne dăm „exclusivi”, deci – că nu suntem!
