Nutriționistul-dietetician Alina Ciceu: Adevărul despre brânza topită

branza topita
Distribuie:

Brânza topită este unul dintre cele mai procesate sortimente de lactate. Aceasta a apărut din necesitatea valorificării brânzeturilor fermentate şi maturate care nu au un aspect comercial corespunzător şi se obţine prin topirea mai multor tipuri de brânzeturi şi margarină sub acţiunea căldurii şi a sărurilor de topire, rezultând o masă uniformă, netedă şi moale.


Ce conţine de fapt brânza topită?

Conform unui studiu realizat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS), în compoziţia brânzei topite se află până la 13 aditivi. Din cele 61 de produse comparate, nu există niciun sortiment de brânză topită care să nu conţină E-uri.

Brânza topită are în compoziţie lapte praf, apă, grăsimi trans care îngroaşă arterele şi o serie de aditivi alimentari: coloranţi artificiali, arome (şuncă, bacon, cu smântână etc.), emulgatori şi conservanţi.

Sărurile de topire folosite în procesarea brânzei topite sunt: difosfaţii de calciu (E 450), polifosfatul calcic (E 452), fosfaţii de sodiu (E 339), citraţii potasici (E 332), citraţii sodici (E 331) şi citraţii de calciu (E 333).

Aceşti compuşi au rolul de a dispersa proteinele din brânzeturi, le distribuie omogen, solubilizându-le, stabilizează emulsiile apă-grăsime şi conferă consistenţă şi onctuozitate brânzei topite, aceasta fiind uşor tartinabilă. Însă, sărurile de topire perturbă metabolismul calciului şi fosforului, împiedicând absorbţia calciului şi favorizând eliminarea acestuia. Fosfaţii conduc la apariţia de osteofite (ciocuri) datorită depunerii nefiziologice a calciului.

Glutamatul monosodic (E 621) este un potenţator de aromă care stimulează apetitul şi poate da dependenţă. Compuşii de degradare metabolică ai glutamatului au efecte neurotoxice şi dau în cazul persoanelor sensibile dureri de cap, slăbiciune, greaţă, modificări de ritm cardiac. Acest aditiv trebuie evitat mai ales de către copii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele care suferă de afecţiuni cardiovasculare.

O felie de brânză topită lăsată la temperatura camerei are nevoie de câteva săptămâni pentru a i se modifica aspectul. Aceasta se va întări, îşi va schimba culoarea şi forma, dar nu va mucegăi.


Efectele negative ale consumului de brânză topită

Brânza topită determină dereglări metabolice, hormonale, afecţiunilor cardiovasculare, hepatice şi favorizează creşterea în greutate datorită densităţii calorice mari şi conţinutului ridicat de grăsimi „nesănătoase”. O felie sau 21 de grame de brânză topită conţine în medie 6,6 grame de grăsimi, din care 4,1 grame de acizi graşi saturaţi (ceea ce reprezintă 21% din limita zilnică a unui adult).

Se recomandă evitarea consumului de brânză topită de către persoanele sănătoase, dar mai ales de către copii şi adolescenţi cărora le afectează metabolismul de creştere. De asemenea, persoanele în vârstă, cele cu densitate minerală osoasă scăzută (predispuse la osteoporoză) sau osteofite (ciocuri) trebuie să  evite consumul de  brânză topită.


Alternativa sănătoasă la brânza topită procesată industrial este cea preparată în casă din ingrediente naturale
Ingrediente:
  • 250 g de brânză de vaci
  • 1 lingură de unt
  • 2 linguri smântână
  • 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu
Mod de preparare:

Se amestecă brânza de vaci cu bicarbonatul de sodiu şi se lasă la frigider 10-12 ore. Amestecul se pune într-un bol ceramic sau de sticlă pe baie de aburi şi se amestecă în continuu, până se obţine o cremă. Fundul castronului nu trebuie să ajungă la apa care clocoteşte. Se ia vasul de pe aburi, se adăugă untul şi smântâna şi se asezonează cu sare, piper şi ierburi aromate. Brânza se poate păstra 3-4 zile în frigider.


Alina Ciceu – Calificarea: Nutriționist

Domeniile de competență: Nutriție și dietetică

Serviciile oferite: Evaluarea compoziției corporale. Monitorizarea pe termen lung a statusului nutrițional. Managementul greutăţii. Consiliere nutriţională personalizată atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele cu diverse patologii: obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare, afecțiuni hepatice, renale, intestinale etc.


 

Categorie: Sănătate
Etichete: alimentație, Alina Ciceu, copii, nutriție, sănătate
Distribuie:
Articolul anterior
„Contre” politico-administrative pe complicatul subiect al gestionării deșeurilor
Articolul următor
Manifestul unui dac

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

liga 3 frf

LIGA 3 | Cinci Doamne și toate cinci!

LIGA 3 – Rezultate etapa 17: Phoenix Buziaş – CS Socodor 6-3 Grancea 12,  Savu 13, 37, Românu 56, 83, Chistrugă 60 – Nicolescu 44/autogol, Ciornei 52, Mercioiu 70/penalty CSC Peciu…