HISTORY® a difuzat în premieră un documentar exclusiv – „Preşedintele Obama: La persoana întâi”, în care preşedintele Barack Obama vorbeşte în exclusivitate despre timpul petrecut în această funcţie, despre succes şi eşecurile prin care a trecut, dificultăţile pe care le-a avut cu Congresul, relaţiile rasiale din timpul mandatului său şi ce va însemna candidatura Trump pentru moştenirea pe care a lăsat-o.
Interviurile cu preşedintele SUA, realizate înainte şi după alegerile prezidenţiale din 2016, sunt produse sub forma unui documentar de două ore care reprezintă o analiză sinceră a preşedinţiei Obama, din interior spre exterior. „Preşedintele Obama: La persoana întâi” este ultimul şi cel mai cuprinzător interviu televizat al lui Barack Obama din biroul său, constând în aproape două ore de conversaţie din interiorul Casei Albe.
În 2009, Barack Obama a fost învestit ca cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Primul preşedinte afro-american, Obama a candidat cu sloganul „Change We Can Believe In” (Schimbarea în care putem crede) şi pentru mulţi a întruchipat promisiunea a ceea ce înseamnă să fii american. Dar ţara la conducerea căreia a fost ales se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade la orizontul căreia se profila ameninţător o gravă criză economică. Opt ani mai târziu, în timp ce ţara se pregăteşte pentru un nou preşedinte, moştenirea lui Obama este analizată şi dezbătută.
„Preşedintele Obama: La persoana întâi” include interviuri cu membri ai cabinetului preşedintelui Obama, ai Congresului şi reprezentanţi ai presei, inclusiv cu: vicepreşedintele Joe Biden; secretarul de stat John Kerry; secretarul trezoreriei, Tim Geithner; fostul ministru al justiţiei, Eric Holder; consilierul pentru securitate naţională şi ambasador SUA la Naţiunile Unite, Susan Rice; şeful de cabinet, Denis McDonough; consilierul prezidenţial Valerie Jarrett; consilierul adjunct pentru securitate naţională, Ben Rhodes; fostul şef de cabinet, Rahm Emanuel; fostul ministru al educaţiei, Arne Duncan; liderul minorităţii democrate din Senat, Harry Reid; liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell; fostul lider al majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, Eric Cantor şi mulţi alţii.
În România, documentarul „Preşedintele Obama: La persoana întâi” a avut premiera pe HISTORY vineri, 3 februarie. Documentarul este produs pentru HISTORY de Texas Crew Productions. David Karabinas, Joshua DuBois şi Michelle DuBois sunt producătorii executivi. Russ McCarroll este producătorul executiv pentru HISTORY. A+E Networks deţine drepturile de distribuţie la nivel mondial pentru “Preşedintele Obama: La persoana întâi”.
Referințe din măsurile de politică internă ale lui Obama
Prima lege promulgată de Obama a fost Legea Salarizării Corecte, prin care se relaxa termenul de prescripție al proceselor pe tema salarizării egale. Cinci zile mai târziu, el a promulgat și legea de reautorizare a Programului de Stat pentru Asigurarea Sanitară a Copiilor (SCHIP) ce permitea asigurarea sanitară a 4 milioane de copii neasigurați. În martie 2009, Obama a anulat o politică a administrației Bush care limita finanțarea programelor de cercetări cu celule stem embrionice(en) și s-a angajat să dezvolte „îndrumări stricte” în domeniu.
La 30 septembrie 2009, administrația Obama a propus noi reglementări în domeniul centralelor electrice, fabricilor și rafinăriilor de petrol, cu scopul de a limita emisiile de gaze de seră și de a combate încălzirea globală.
La 8 octombrie 2009, Obama a promulgat Legea pentru Prevenirea Infracțiunilor Motivate de Ură Matthew Shepard și James Byrd, Jr., o măsură ce extindea o lege existentă din 1969 pentru a include și infracțiuni motivate de sexul, orientarea sexuală, identitatea sexuală sau disabilitatea reale sau percepute ale victimei.
La 30 martie 2010, Obama a promulgat Legea de Reconciliere a Sănătății și Educației, o lege de reconciliere care a pus capăt procesului prin care guvernul federal acorda subvenții unor bănci private pentru a acorda credite garantate de stat, creștea bursele de tip Pell Grant, și efectua modificări în Legea pentru Protecția Pacientului și pentru Îngrijire Medicală Ieftină.
Într-un important discurs pe tema politicii spațiale ținut în aprilie 2010, Obama a anunțat o modificare a direcției de urmat de către NASA, agenția spațială americană. El a pus capăt planurilor de a reveni cu zboruri umane pe Lună și de a dezvolta racheta Ares V și Programul Constellation, în favoarea finanțării proiectelor de știința Pământului, un nou tip de rachetă și cercetare și dezvoltare pentru o eventuală misiune umană pe Marte, precum și pe continuarea misiunilor de pe Stația Spațială Internațională.
La 17 februarie 2009, Obama a promulgat Legea Revenirii și Reinvestițiilor Americane din 2009, un pachet de stimulare economică în valoare de 787 miliarde de dolari al cărui scop era să ajute economia să-și revină după profunda recesiune mondială. Legea cuprinde creșterea cheltuielilor federale pentru asigurare sanitară, infrastructură, educație, diferite scutiri de taxe și stimulente fiscale, precum și asistență directă pentru indivizi, distribuite de-a lungul mai multor ani.
Obama a cerut Congresului să adopte legi de reformare a sistemului sanitar american, o promisiune esențială din campania electorală și un obiectiv legislativ de mare prioritate. El a propus extinderea acoperirii asigurărilor sanitare pentru a-i acoperi pe cei neasigurați, de a plafona nivelul contribuțiilor, și de a permite cetățenilor să-și păstreze acoperirea când renunță la locul de muncă sau și-l schimbă. Propunerea sa era de a investi 900 miliarde de dolari în 10 ani și de a include un plan guvernamental de asigurare, denumit și „opțiunea asigurării publice”, de a concura cu sectorul asigurărilor private ca principală componentă pentru reducerea costurilor și ameliorarea calității îngrijirii medicale. Prin această propunere, ar fi devenit ilegal ca asiguratorii să refuze persoanele bolnave sau să le refuze plata serviciilor medicale pentru afecțiuni preexistente, și urma să devină obligatoriu pentru fiecare american să aibă o asigurare sanitară. Planul includea și reduceri ale cheltuielilor medicale și impozitarea companiilor de asigurare care oferă asigurări costisitoare.
La 14 iulie 2009, liderii democrați din Cameră au introdus o propunere legislativă de 1.017 pagini de reformare a sistemului sanitar american, plan pe care Obama îl dorea adoptat de Congres până la sfârșitul lui 2009. După multe dezbateri publice din timpul vacanței parlamentare de vară din 2009, Obama a ținut o cuvântare în fața camerelor reunite ale Congresului la 9 septembrie, în care a abordat problemele semnalate de public în ce privește propunerile.În martie 2009, Obama a ridicat interdicția de utilizare a fondurilor federale în domeniul cercetării cu celule stem.
La 7 noiembrie 2009, Camera a adoptat o propunere legislativă privind sistemul sanitar în care se prevedea opțiunea publică. La 24 decembrie 2009, Senatul a adoptat și el o propunere în același domeniu—dar fără opțiunea publică—votul fiind de 60–39, pe linie de partid. La 21 martie 2010, Legea pentru Protecția Pacientului și pentru Îngrijire Medicală Ieftină (ACA) a adoptată de Senat în decembrie a fost adoptată și de Cameră cu 219 voturi pentru și 212 împotrivă. Obama a promulgat legea la 23 martie 2010.
Înainte de luna iunie 2014, Obama a oferit susținere substanțială pentru o reformă pe scară foarte largă a sistemului energetic național, susținută de Obama încă din primul mandat și pe care a confirmat-o și în Discursul privind Starea Uniunii din ianuarie 2014, propunerile sale primind reacții amestecate din partea ambelor partide. În iunie 2014, Obama a dat indicații administrației sale să ia în calcul trecerea către o politică energetică mai orientată către industria manufacturieră și impactul ei asupra economiei naționale. Abordarea lui Obama de a combina selectiv reglementări și stimulente în diverse aspecte ale politicii energetice, cum ar fi mineritul cărbunelui și fracturarea hidraulică a primit și ea comentarii contradictorii, dintre care unele o acuzau că nu răspunde suficient la necesitățile sectorului industriilor producătoare, iar altele susțineau că sectorul industrial intern utilizează până la o treime din resursele energetice naționale.
Controlul armelor de foc – Președintele Obama în vizită la victimele unui atac armat la Spitalul Universității din Colorado la 22 iulie 2012
La 16 ianuarie 2013, la o lună după atacul armat de la Școala Elementară Sandy Hook, președintele Obama a semnat 23 de ordonanțe executive și a avansat o serie de propuneri de reformare drastică a controlului armelor de foc. El a cerut Congresului să reintroducă o interdicție expirată asupra armelor de asalt de tip militar, cum ar fi cele utilizate în atacurile armate recente soldate cu multe victime, să impună o limită de 10 gloanțe la magaziile de muniție, să introducă verificarea istoricului fiecărei persoane care achiziționează arme de foc, să adopte interdicții asupra posesiei și traficului de gloanțe ce pot penetra materialele antiglonț, să introducă pedepse mai dure pentru traficul ilicit de arme, în special pentru traficanții fără licență care furnizează arme criminalilor, și să aprobe numirea unui nou șef al Biroul federal pentru Alcool, Tutun, Arme de Foc și Explozibili pentru prima oară după 2006.
Referințe din măsurile de politică externă ale lui Obama
La 9 octombrie 2009, Thorbjørn Jagland, liderul Comitetului Nobel l-a anunțat pe Președintele Barack Obama ca laureat al Premiului Nobel pentru Pace, „pentru eforturile extraordinare de îndreptare a diplomației mondiale și a cooperării între popoare”. Obama, unul dintre cei 205 candidați, va primi o medalie, o diplomă și un premiu în bani de 1,4 milioane de dolari. Comitetul Nobel a declarat că „diplomația sa este fondată pe conceptul că cei care conduc lumea trebuie să o facă pe baza valorilor și atitudinilor împărtășite de majoritatea populației lumii”, iar BBC a relatat: „Comisia a pus accent pe eforturile domnului Obama de a îndrepta organismele internaționale și de a promova dezarmarea nucleară”.
Obama a donat premiul în bani unor organizații caritabile ca: Fisher House Foundation, Clinton Bush Haiti Fund, College Summit, The Posse Foundation, The United Negro College Fund, The Hispanic Scholarship Fund, The Appalachian Leadership, Education Foundation, The American Indian College Fund și altele.
Obama a încercat să întindă o mână liderilor arabi oferind primul său interviu în calitate de președinte unei televiziuni arăbești difuzate prin cablu, Al Arabiya.
La 19 martie, Obama a continuat să acorde atenție lumii musulmane, publicând un mesaj video de Anul Nou adresat poporului și guvernului iranian. În aprilie, Obama a ținut un discurs la Ankara, Turcia, bine primit de mai multe guverne arabe. La 4 iunie 2009, Obama a ținut un discurs la Universitatea din Cairo în Egipt cerând „Un nou început” în relațiile dintre lumea islamică și Statele Unite, promovând pacea în Orientul Mijlociu.
La 26 iunie 2009, ca răspuns la acțiunile guvernului iranian împotriva protestatarilor ce contestau rezultatul alegerilor prezidențiale iraniene din 2009, Obama a spus: „violențele comise împotriva lor sunt strigătoare la cer. Le vedem și le condamnăm.” La 7 iulie, la Moscova, el a răspuns unui comentariu al vicepreședintelui Biden privind un posibil atac militar israelian împotriva Iranului afirmând: „le-am spus direct israelienilor că este important să încerce să rezolve aceasta într-un context internațional în așa fel încât să nu creeze un conflict major în Orientul Mijlociu.”
La 24 septembrie 2009, Obama a devenit primul președinte american în funcție care a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate al ONU.
În martie 2010, Obama a luat atitudine în public împotriva planurilor guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu de a continua construcția de colonii evreiești în cartierele predominant arabe din Ierusalimul de Est. În aceeași lună, s-a ajuns la un acord cu administrația președintelui rus Dmitri Medvedev pentru a înlocui Tratatul de Reducere a Armamentului Strategic din 1991 cu un pact prin care se reducea numărul de arme nucleare cu rază lungă de acțiune aflate în arsenalele ambelor țări cu circa o treime. Obama și Medvedev au semnat tratatul New START în aprilie 2010, iar Senatul american l-a ratificat în decembrie 2010.
La 6 decembrie 2011, el a instruit agențiile să ia în calcul drepturile persoanelor LGBT la acordarea de ajutoare financiare țărilor străine. Obama a criticat legislația rusească ce discrimina homosexualii,în contextul Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci.
Irak
La 27 februarie 2009, Obama a anunțat încetarea operațiunilor de luptă din Irak în termen de 18 luni. Remarcile sale au fost făcute în fața unui grup de pușcași marini ce se pregăteau pentru desfășurarea în Afganistan. Obama a spus: „să vă spun cât de clar se poate: până la 31 august 2010, misiunea noastră de luptă în Irak va lua sfârșit.” Administrația Obama a planificat retragerea trupelor până în august 2010, scăzând numărul de militari de la 142.000, și lăsând o forță de tranziție de circa 50.000 de soldați în Irak până la sfârșitul lui 2011. La 19 august 2010, ultima brigadă de combatanți americani a ieșit din Irak. Trupele rămase au trecut de la operațiuni de luptă la antiterorism și la antrenarea, echiparea și consilierea forțelor irakiene de securitate. La 31 august 2010, Obama a anunțat că misiunea de luptă a Statelor Unite în Irak a luat sfârșit. La 21 octombrie 2011, președintele Obama a anunțat că toți militarii amenricani vor părăsi Irakul la timp pentru a veni „acasă de sărbători”.
În vara lui 2014, în contextul înaintării grupărilor insurgente după retragerea americană din 2011, Obama a fost aspru criticat atât de opoziția republicană cât și de fostul secretar de stat Hillary Clinton pentru retragerea totală din Irak. Președintele a trimis o forță de 275 de soldați pentru a oferi susținere și securitate pentru personalul american și pentru ambasada americană din Baghdad.
Războiul din Afganistan
La începutul președinției sale, Obama a acționat în sensul măririi prezenței militare americane în Afganistan. El a anunțat o creștere a numărului de soldați americani cu 17.000 în februarie 2009 cu scopul de a „stabiliza situația afgană aflată în curs de deteriorare”, el afirmând despre această zonă că nu a primit „atenția strategică, îndrumarea și resursele de care are atât de urgentă nevoie”.
Israel
Obama are o întâlnire cu președintele Israelului Shimon Peres, 2009.
În iunie 2012, Obama a afirmat că legătura dintre Statele Unite și Israel este „de nezdruncinat”.
În 2011, Statele Unite s-au opus cu veto unei rezoluții a Consiliului de Securitate care condamna coloniile israeliene, SUA fiind singura țară care s-a opus rezoluției. Obama susține soluția cu două state la conflictul arabo-israelian pe baza frontierelor din 1967 cu schimburi teritoriale.
Războiul din Libia
În martie 2011, în timp ce forțele loiale lui Muammar Gaddafi înaintau împotriva rebelilor din toată Libia, se lansau apeluri pentru interzicerea zborurilor deasupra Libiei din toată lumea, inclusiv din Europa, din partea Ligii Arabe, și printr-o rezoluție adoptată în unanimitate de Senatul american. Ca răspuns la adoptarea în unanimitate a Rezoluției numărul 1973 a Consiliului de Securitate al ONU la 17 martie, Gaddafi—care jurase anterior să „nu arate milă” față de rebelii din Benghazi —a anunțat încetarea imediată a activităților militare, dar au apărut relatări că forțele sale continuă să bombardeze Misrata. A doua zi, din ordinul lui Obama, armata americană a luat parte la bombardamente ce aveau ca scop distrugerea capabilităților de apărare aeriană a guvernului libian, cu scopul de a proteja civilii și de a aplica un no-fly-zone.
Președintele Obama despre moartea lui Osama bin Laden
Președintele Barack Obama împreună cu membrii echipei naționale de securitate, primesc informații actualizate despre Operațiunea Sulița lui Neptun, în Camera de Situații a Casei Albe la 1 mai 2011.
Începând cu informații primite în iulie 2010, și dezvoltate de CIA în următoarele câteva luni, s-a determinat că este foarte probabil ca Osama bin Laden să se afle într-un complex mare din Abbottabad, Pakistan, o zonă suburbană aflată la 50 km de Islamabad. Șeful CIA Leon Panetta a raportat aceste informații președintelui Obama în martie 2011. După ce s-a întâlnit cu consilierii săi pe teme de securitate națională de-a lungul următoarelor șase săptămâni, Obama a respins un plan de bombardare a complexului, autorizând în schimb un „raid chirurgical” efectuat de Navy SEAL.Operațiunea a avut loc la 1 mai 2011, și s-a soldat cu moartea lui bin Laden și cu confiscarea de documente, hard-discuri și unități de stocare de date din complex. Testele ADN au identificat cadavrul lui bin Laden, care a fost înmormântat pe mare după câteva ore.
Replica memorabilă a lui Obama adresată liderului CIA la finalul raidului
Liderul CIA avea îndoieli legate de faptul că Osama bin Laden este cel omorât în timpul operațiunii întrucât statura cadavrului i se părea că nu corespunde. Acesta a ales unul dintre soldații participanți la operațiune și l-a întins lângă Osama bin Laden pentru a stabili statura cadavrului. După câteva momente de pauză, Obama i-a spus: „ Ai avut la dispoziție câteva milioane de dolari pentru operațiune și nu ți-ai permis 15 dolari să cumperi o ruletă ca să fii sigur că e Bin Laden?”
SURSA: Documentar HISTORY – „Preşedintele Obama: La persoana întâi” și Wikipedia
