Prin ape și gânduri tulburi

basil muresan
Distribuie:

 

Acum câteva zile, un bun prieten de-al meu m-a sunat, exultând de bucurie. Fata lui plecase din ţară, ca să studieze fotografia în Anglia. Bucuria prietenului meu m-a uimit peste măsură, mai ales că plăteşte vreo câteva mii de lire sterline pe an pentru studiile fetei. Era atât de bucuros, că nu am putut să nu mă întreb dacă nu cumva a luat-o razna, mai ales obişnuit fiind cu români de bine, care înnebunesc subit.

Şi, iniţial, nu i-am dat dreptate prietenului meu. De ce să studiezi afară, când şcoala românească e atât de serioasă? De ce să exportăm inteligenţă şi să-i lăsăm pe vestici să ne folosească şi consume capacităţile? M-am oprit din cugetările mele deşănţat patriotice, pentru că imaginea din oglindă îmi aducea aminte de Iliescu şi Vadim. În fond, fiecare părinte are dreptul şi datoria de a se gândi la binele copilului său. Dar, oare, se gândeşte?

Oare părinţii care le toarnă de mici copiilor frica de ţări străine, patriotismul exclusivist şi rupt de lume, credinţa falsă cum că nicăieri nu-i ca acasă, oare aceşti părinţi fac asta dintr-un instinct de protejare a progeniturii sau din cel mai făţarnic egoism cu putinţă? Oare nu pentru a spera în ajutorul copiilor, la bătrâneţe, cu costul imens al închiderii porţilor spre afirmare? E obiceiul acela, cu copiii care se sacrifică, la rândul lor, pentru părinţi, în acel cerc vicios numit viaţa în România. Foarte mulţi copii apar tocmai de asta. Copacul sădit, şi casa cu termopane, şi copilul, atât de necesar pentru a fi considerat un om împlinit, sunt doar vagi reflectări ale unei sărăcii care nu se opreşte la buzunare, ci sapă adânc, în suflet şi în albul ochilor.

Astăzi am fost pe internet şi am văzut, absolut întâmplător, un site de fotografie dedicat tinerilor, un fel de expoziţie virtuală, imensă, sponsorizată de mari galerii de artă. Oricine poate să-şi posteze acolo lucrările. Se fac selecţii, concursuri şi se dau burse. Există interesul de a descoperi talente, de a încuraja competiţia curată. Asta în timp ce, la noi, intelighenţia are de ales între a crăpa de foame aici sau a emigra, ca să spele pe jos cafenelele Parisului sau să se vândă străinilor. Pentru că, nu-i aşa, aici câştigă cel fără frică, ruşine, educaţie sau bun simţ. Suntem ţara lui Papură Vodă, sau, mai bine, a lui Becali Vodă, sau a împăratului Iulian, sau a regelui Cioabă.

Tânăra generaţie, devenită degeneraţie, e doar o cifră în statistici, există doar în campaniile electorale şi la raportările de sfârşit de an. Protecţia socială a tinerilor, ca şi întregul concept de protecţie socială în România, e o glumă sinistră. Talentele potenţiale devin alcoolici, drogaţi, curve de italieni şi toate celelalte şabloane ale faunei locale de rataţi. Şi pe ăştia se bazează părinţii. Semnul mirării atunci când li se fură pensiile, pentru a fi date pe votcă şi seringi, nu îşi are rostul.

Aştept cu interes următorul bacalaureat, să văd, din nou, cum se bucură tinerii, dar mai ales părinţii lor, că au ajuns carne de tun.

 

Categorie: Opinii
Etichete: basil, educatie, părinți, patriotism, sistem, tineri
Distribuie:
Articolul anterior
Șapte mașini și-au rupt roțile într-o groapă de pe „coșmarul rutier” Arad – Șiria. Consiliul Județean Arad se va trezi cu procese serioase pentru daune [FOTO]
Articolul următor
[ACTUALIZARE] Concursurile de directori în școli nasc scandaluri și scot la iveală discrepanțele dintre politică și oameni. Cazul Liceului „Ioan Buteanu” din Gurahonț. Vezi replicile profesorilor respinși – II

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

Subgenerația

Mai mult ca sigur acesta este subiectul despre care îmi este cel mai greu să scriu. Războiale s-au purtat în general cu militari. Soldați, oameni tineri capabili de eforturi și…
florin remetan

[Profile în câteva linii] FLORIN REMEȚAN

Nereușind să-i găsesc CV-ul, întreb un important ziarist din presa arădeană despre studiile lui FLORIN REMEȚAN și aflu că „nu prea are studii”. Cum nicicând nu consider suficientă doar o…
virgil florea

Nu veți reuși…

Să stricați tot… Și știți de ce? Pentru că noi ne încăpățânăm să trăim. Care noi? Cei care mai știm ce înseamnă normalul și bunacuviință. Ați încercat să ne omorâți…
teodor caciora

[Profile în câteva linii] TEODOR CACIORA

Compozitor, profesor universitar doctor, dirijor, organist, pianist, producător, TEODOR CACIORA constituie o personalitate complexă, pentru care muzica nu este numai o profesie, în sine, ci un MOD DE EXISTENȚĂ. A…