Reforma în cultură

mateo
Distribuie:

 

Structurile culturale moştenite din vremurile „Cântării României”, sau chiar dinainte de aceasta și nereformate la timp, au început să crape. Exemplul cel mai elocvent este criza de la Opera Română, unde rezistenţa la înnoire şi experimente a atins cote maxime. Frica de schimbare și de adaptare la un sistem bazat pe management performant paralizează, din faşă, orice încercare de reformă.

Este adevărat însă ca nu au existat până acuma politici care să susţină performanţa şi inovaţia în cultură, eliminarea improvizaţiei şi a managementului păgubos.

Majoritatea instituţiilor de cultură şi a uniunilor de creaţie sunt conserve de mentalităţi socialiste de care nicio forţă inovatoare nu a avut curajul să se atingă pentru a le reforma la timp. Intrările în aceste structuri nu se fac întotdeauna pe bază de performanţă iar obedienţa şi conformismul ţin loc de valoare şi spirit creativ. Concursurile de proiecte, care ar trebui să stea la baza oricărei iniţiative artistice finanţate din bani publici, sunt înlocuite de multe ori cu prestaţii de rutină ale angajaţilor instituţiilor.

Aflate în acest punct critic, o soluţie eficientă ar fi desfiinţarea acestor structuri desuete şi reînfiinţarea pe principii moderne şi performante, care să pună pe primul plan artistul şi potenţialul său creativ.

Clasa politică, indiferent de culoare, nu a propus reforme radicale în cultură fie din interes clientelar, fie pentru că oamenii din această zonă sunt vocali iar mulţi dintre ei fiind lideri de opinie, s-ar fi împotrivit vehement luării unor măsuri reformatoare care să-i afecteze. Pe principiul „vrem reformă, dar nu la noi”.

Nici guvernul independent actual, fără miză electorală, nu a reuşit să spargă nucleul dur al culturii instituţionalizate, făcând inutil sacrificiul unui ministru.

Poate unica şansă ar fi destructurarea sistemului din interior. Însă, până se va forma o masă critică a celor care doresc un alt fel de abordare a ideii de cultură, cred că vom mai avea de aşteptat. Timp în care „primadona” va fi tot cultura de masă, improvizaţia, divertismentul.

Categorie: Cultură
Etichete: comentariu, critic arad, cultura, ioan matiot, reforma
Distribuie:
Articolul anterior
„Cred că pot fi unul dintre garanţii schimbării în bine a învăţământului arădean” – interviu cu Anca Stoenescu, candidat PSD la Consiliul Local Municipal
Articolul următor
Vrei să vezi cum face Neluțu Cristina „door-to-door”? Uite cum face Neluțu Cristina „door-to-door”! [RARISIM!]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie