Nu știu alții cum sunt, dar eu m-am ferit, în perioada dinaintea alegerilor locale, să discut pe internet, public, despre candidații din București. Sau, cel puțin, așa am vrut.
Toată lumea plânge acum că istoria se repetă, și sunt de acord cu asta. Doar că văd puțin altfel perspectiva. Marele perdant este domnul Puișor Dan, un tocilar care, de-a lungul vieții domniei sale a trecut prin următoarele dificultăți:
- când era la orfelinat a devenit copilul cel mai refuzat de către posibilii viitori părinți
- a fost dat afară din echipa de badminton feminin la grădiniță pentru că era singurul băieţel
- când a dorit să se alăture frăției homosexualilor din România, în facultate, a fost refuzat pe motiv că, în timpul felației de inițiere, a mușcat de penis trei din cei patru maeștrii ai inițierii
- în liceu, era singurul care se pișa pe el când dădeau evaluare la logică și avea erecție la curul moşului de matematică
- ajuns la maturitate, a dovedit o afinitate incestuoasă pentru fratele său vitreg, Fetus Cernea
- a fost pasionat undeva în adolescență de meseria de sculer-matrițer privită dintr-o perspectivă modernă ca fiind aceeași cu dildo și vibratoare designer
- în timpul operației de schimbare de sex suferită la tragica vârstă de 21 de ani, a fost fraierit de către excrocul ăla de Ciomu că va cumpăra vaginul conservat al Simonei de Beauvoir
Îmi cer public sincere scuze dacă am deranjat cumva psihicul domnului Puișor Dan readucând la suprafață aceste amintiri proiectate în dedesuptul inconștientului dumisale. Însă ținem să-i repetăm ceea ce i-a urlat profesorul de matematică în momentul în care a greșit teorema lui Pitagora „Nepoate, bagă-mi-aș pula în anusul tău jegos, nu mai te adresa veniticilor ălora de studenți și corporatiști hipsteri, că ăia n-are flotant pe București, prostul pulii!”.
