ENTERTAINMENT

S-au dat Premiile Anti-Nobel, 2016. Cele mai trăznite cercetări înșiră biologi care au trăit în pielea unei capre, filosofi care au scris despre ,,Detecţia prostiei pseudo-profunde” și… compania Volkswagen

 

Premiile Ig Nobels  au fost inspirate de revista americană de știință și umor ”Annals of Improbable Research” și sunt acordate, de 25 de ani încoace, în cadrul unei ceremonii care se derulează cu exact o săptămână înainte de decernarea Premiilor Nobel… pe bune. Ca în fiecare an, premiile au fost remise de laureați adevărați ai premiului Nobel. La ceremonia de joi, susținută la Harvard University’s Sanders Theatre din Cambridge, Massachusetts, au participat patru dintre ei — chimistul Dudley Herschbach, economistul Eric Maskin, dr Rich Roberts și fizicianul Roy Glauber. Câștigătorii premiilor anti-Nobel au primit un trofeu în forma unui ceas mare, precum și o bancnotă de 10 dolari din Zimbabwe (aproximativ 40 de cenți) fiecare.

Urmare a unor… lungi deliberări, s-au acordat următoarele 10 „premii”

Premiul la categoria reproducere a mers la un cercetător de la Universitatea din Cairo, Ahmed Shafik, pentru studiile sale privind sexualitatea șobolanilor care poartă pantaloni. Studiul, care a fost publicat în 1993, a concluzionat că un șobolan care poartă pantaloni ce conțin poliester este mai puțin activ sexual, decât cei care poartă pantaloni făcuți doar din lână sau bumbac. Cercetătorul a murit în 2007. Urologul egiptean Ahmed Shafik a dorit să vadă efectul purtării pantalonilor de către şoareci. El a creat pantaloni de culoare cenuşie care acopereau membrele din spate şi aveau o gaură pentru coadă. Pantalonii erau realizaţi din diferite material precum 100% poliester, 50/50 poliester şi bumbac, 100% bumbac şi 100% lână. Şoarecii care au purtat pantaloni din poliester au avut o scădere vizibilă a comportamentului sexual. Shafik a descoperit că încărcătura electrostatică a materialului ar putea fi cauza. Şoarecii care au purtat îmbrăcăminte din bumbac sau lână au avut un comportament normal.

Printre cei zece laureați, a fost de asemenea recompensat, la categoria biologie, britanicul Thomas Thwaites, care a petrecut trei zile în pielea unei capre. El a fabricat proteze care i-au permis să meargă mult timp în patru labe, cu mișcări comparabile cu cele ale unei capre, inclusiv în pantă, deoarece și-a realizat experiența în Alpii elvețieni. De asemenea, el a mâncat iarbă, fiartă la oala sub presiune, în timpul experienței sale de trei zile. Thomas Thwaites a împărțit premiul cu un alt bărbat devenit animal, britanicul Charles Foster, care a încercat să imite stilul de viață al mai multor animale — viezure, vulpe, cerb, vidră și pasăre.

La categoria economie, premiul anti-Nobel a fost atribuit unei echipe de trei cercetători — doi neozeelandezi și un britanic, care s-au interesat de personalitatea pietrelor. Mark Avis, Sarah Forbes şi Shelagh Ferguson au studiat un concept numit ,,personalitate de brand” sau ,,setul de caracteristici umane asociate cu brandul”.  În faţa a 225 de studenţi au fost aşezate imagini cu pietre, aceştia trebuiau să decidă care dintre cele 42 de trăsături, 15 tipuri de feţe şi cinci factori se aplică fiecarei roci în parte. Roca G a fost descrisă ca ,,un om de afaceri din New York, bogat, fin, un pic umbrit”. Roca I a fost descrisă de către un student ca fiind ,,un romm sau un nomad, hipiot”, de către un alt student a fost descrisă ca fiind ,,ca o femeie liberalistă, atractivă, în jurul vârstei de 30 de ani, atât de frumoasă încât probabil în anii săi de tinereţe ar fi fost model”. A treia rocă, Roca H a fost caracterizată ca fiind ,,modestă”, ,,mecanic la fermă” ,,cu picioarele pe pământ”.

Un grup ce cercetători din Statele Unite, Canada, Germania, Belgia și Olanda a câștigat premiul pentru psihologie, pentru că au întrebat 1000 de mitomani cât de des au mințit pe parcursul vieții lor și au evaluat cât de bine au mințit. Cercetarea a relevat faptul că oamenii au început să mintă mai des după ce au trecut de perioada copilăriei. Ca adulţi aceştia au afirmat că mint de două ori pe zi.

Premiul pentru medicină a fost acordat unor oameni de știință germani care au descoperit că o mâncărime pe partea stângă a corpului poate fi calmată prin scărpinare pe partea dreaptă în timp ce ne uităm în oglindă.

Premiul pentru fizică a fost acordat unor cercetători din Ungaria, Spania, Suedia și Elveția, care au constatat că tăunii sunt mai puțin atrași de caii albi și că libelulele sunt atrase în mod fatal de pietre funerare negre.

Premiul pentru literatură a mers la un autor suedez, Fredrik Sjoberg, care a scris o trilogie despre colectarea muștelor.

Premiul pentru pace a fost acordat cercetătorului canadian Gordon Pennycook și colegilor acestuia pentru lucrarea intitulată „On the Reception and Detection of Pseudo-Profound Bullshit” (,,Recepţia şi detecţia prostiei pseudo-profunde”). Grupul de filozofi a studiat modul în care oamenii înţeleg nonsensul care este încadrat ca şi cum ar avea un înţeles.

Premiul de percepție a revenit cercetătorilor japonezi Atsuki Higashiyama și Kohei Adachi, pentru a fi investigat dacă lucrurile arată diferit atunci când te apleci și le vizualizezi printre picioare.

Cel mai surprinzător câștigător al premiilor anti-Nobel a fost la categoria chimie — compania Volkswagen. În absența unui reprezentant, constructorul german a fost răsplătit pentru că „a rezolvat problema emisiilor excesive auto care produc (…) mai puține emisii de fiecare dată când mașinile sale sunt testate”.

Sursa: descopera.ro apud The Guardian

Foto: startalkradio.net

În video: A 26-a ceremonie „Ig Nobel Prize” (2016) – preluare de pe canalul ImprobableResearch

Critic Arad, 25 septembrie 2016 9:01