PLEDOARII

Șobolanii cu chitanţier ai ANAF-ului

 

A trăi în România devine aventuros, şi nu de genul cool. Sunt aventuri penibile, e vorba de frica aceea gri, aia în care nu ţi-e frică de moarte, ţi-e groază de viaţă, dacă vine cineva şi ţi-o dă peste cap. Un astfel de cineva este inspectorul ANAF.

Născut din vidul legislativ şi ambiguitatea dusă către perfecţiune de către foştii maiştrii ajunşi peste noapte jurişti şi economişti, acest Hitler avortat din prima lună s-a trezit că poate face tot ce vrea pe moşia tinerei economii de piaţă româneşti. Într-adevăr, i s-a spus că trebuie să îndrume, să constate, să individualizeze. Dar, mai presus de asta, i s-a spus că va urca în ierarhie dacă dă multe amenzi, că-şi va primi parte din amenzile pe care le dă şi că, mai ales, poate da amenzi aşa cum popii dau binecuvântări.

Aşa că, aceşti mici dumnezei, cu o apetenţă uriaşă pentru abuz, s-au revărsat peste micul om de afaceri autohton şi, acolo unde nu au reuşit pompierii, ITM-ul sau alţii, au reuşit ei. Amendând enorm pentru nimicuri. Închizând afaceri rentabile, care aduceau bani la stat. Dar pe pomanagiii ăştia nu îi interesează. Ei cred că au un drept aproape divin de a dispune, în final, de viaţa unor oameni, pe baza unor legi strâmbe, fără să îşi folosească dacă nu creierul, măcar umanitatea. Că n-au, scursurile dracului, ei ştiu doar să amendeze şi să închidă, să mănânce şi să bea fără să plătească, de parcă cineva le-ar fi dator cu ceva. Bă, cel mai prost din curtea şcolii a plecat şi s-a înscris la management. Aţi rămas voi acolo, şobolani cu chitanţier, să speriaţi şi ultima urmă de afacere românească. Că la multinaţionale nu mergeţi, că-s alţii, iar pe toţi barosanii care au golit miliarde de la buget nu-i deranjaţi la bani. Baruri, cafenele, coafuri, gherete, acolo vă înfigeţi. Dacă aţi avea de condus orice mică afacere, ar falimenta înainte de a o începe. Habar nu aveţi de nimic, faceţi pe inflexibilii, şpăgari beşinoşi. Ar trebui ca nimeni să nu îşi mai plătească dările în România, în semn de protest faţă de aroganţa voastră, de puţoi gata amanetaţi.

Bineînţeles că toată scrierea asta nu se referă la toţi cei din ANAF. Dar la o mare parte dintre ei, se aplică. Aş putea spera că unii dintre ei se vor trezi, citind materialul acesta şi altele asemenea. Doar că băieţii ăştia nu citesc presă de calitate. De fapt, nu citesc nimic, doar scriu. Procese verbale.

Basil Muresan, 24 martie 2017 9:46