ENTERTAINMENT

ZALMOXIS – primul proiect cinematografic credibil și de anvergură internațională după multe decenii de manipulare și manelizare a Istoriei acestor locuri [TEASER]

 

Până la premieră mai e de așteptat – în primăvara lui 2018 se preconizează a fi lansat lung metrajul istoric ZALMOXIS -, dar e cert că  proiectul a încăput pe mâini bune, iar campania de promovare, lansată pe net acum câteva zile, pare a fi ceea ce trebuie.
Daniel Roxin – coordonator al mai multor site-uri – cu precădere pe teme ce țin de civilizația geto-dacă este responsabil de această veritabilă „mare unire” a forțelor artistice din cinematografia românească – și e suficient să îi urmăriți activitatea pe youtube, de exemplu, ca să vă dați seama până unde poate merge… până la ce nivel se poate ridica, pentru a vă fi clar de ce personalități de marca unor Dorel Vișan, Florin Zamfirescu sau Mihai Gruia Sandu și-au oferit disponibilitatea de a gira filmul.

Descrierea Poiectului ZALMOXIS

Daniel Roxin – liderul promițătorului proiect, a postat pe 12 octombrie, pe contul său de YouTube, următorul mesaj:

Astăzi, mai mult decât oricând, românii au nevoie să își redescopere rădăcinile, să se reconecteze la izvorul de viață al lumii geto-dacice, cea care a scris pagini importante de istorie și care a influențat spiritual zone importante din Europa.
De aceea, un film artistic de lung metraj care să le prezinte românilor epoca reformei spirituale înfăptuită de marele Zalmoxis este, pe cât de provocator și dificil, pe atât de necesar.
Din fericire, sunt semne importante care ne arată că un astfel de proiect artistic, al cărui cost este de minim un milion de euro, poate fi realizat. Alături de noi au venit deja câțiva dintre marii noștri actori – Florin Zamfirescu, Mihai Gruia Sandu, Dorel Vișan – și avem motive să credem că filmul va avea în distribuție 10 dintre cei mai importanți actori români ai momentului.
Acest Teaser pe care te invit să îl vizionezi își propune să anunțe acest proiect, să îl facă cunoscut. De aceea, te rugăm să ne sprijini și tu măcar cu un SHARE pe pagina ta de Facebook, cu un e-mail trimis prietenilor tăi sau cu o recomandare verbală făcută celor pe care îi cunoști. Ca să reușim, avem nevoie de cât mai mult sprijin!
Filmările propriu-zise vor începe în primăvara anului 2017, iar lansarea filmului se va face în primăvara anului 2018. Până în primăvara viitoare adunăm resursele materiale necesare și închegăm echipa artistică și tehnică…

Sinopsis

Filmul va prezenta publicului larg lumea războinică a geților din secolele VII și VI î. Chr. și povestea reformei spirituale realizată în mijlocul lor de Zalmoxis, cel care avea să fie consemnat în izvoarele istorice drept Zeul Suprem al geto-dacilor.
Contextul în care această reformă se realizează este favorizat de căderea Imperiului Asirian, care dominase lumea de două milenii. De acest lucru profită atât grecii, care își construiesc orașe pe malul getic al Mării Negre (secolul VII î. Chr. fiind perioada de maximă înflorire a culturii grecești), cât și geții care cresc în putere și se afirmă în fața celorlaltor neamuri din această parte a Europei.
Filmul va aduce în prim plan și vechile tradiții tracice – cele orfice sau dionisiace. De asemenea, va introduce în poveste aspecte importante ale mitologiei românești…
Sintetizând, filmul prezintă reforma spirituală a lui Zalmoxis, care îi face pe geți NEMURITORI, în cadrul istoric zbuciumat și frământat de războaie al secolelor VII și VI î. Chr.

Scenariul: Daniel Roxin

Consiliere istorică: Dan Oltean (autorul cărților „Religia Dacilor” și „Regii Dacilor”)

Consiliere artistică: Mihai Gruia Sandu

 

Despre Zalmoxis (cu variantele Salmoxis, Zamolxis, Zamolxe, Samolxis și Gebeleizis) s-au pronunțat cei mai competenți istorici și filosofi ai istoriei lumii

Pitagora (580-495 î. Chr.),despre înțelepciunea geților, în lucrarea „Legile morale și politice”: „Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți, pământurile sunt fără margini, toate câmpurile sunt comune. Și dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer.”

Herodot (484 – 425 î. Chr.), despre Zalmoxis și nemurire în lucrarea „Istorii”: „Iată cum se cred nemuritori geții: ei cred că nu mor și că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis.”

Platon (427 – 347 î. Chr.), despre învățăturile medicale primite de traco-geto-daci de la Zalmolxis, în dialogul „Carmide”: „(…) Acest descântec, eu (Socrate – n.n.) l-am învățat acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se zice că îi face pe oameni nemuritori. Spunea tracul acesta (…) că Zalmoxis, regele lor, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără a ține seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neținându-se seama de corp;  tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul și iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe dintre boli: pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, zicea el, toate lucrurile bune și rele – pentru corp și pentru om în întregul său – vin de la suflet și de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales și în primul rând, să tămăduim izvorul răului ca să se poată bucura de sănătate capul și tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete înțelepciunea.”

Strabon (63 î. Chr – 21 d. Chr.), despre Zalmoxis, în lucrarea „Geografia”: „Intorcându-se la el în ţară, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conducători şi la popor – întrucât, întemeiat pe semnele cereşti, el făcea prorociri. În cele din urmă l-a convins pe rege să-l facă părtaş la domnie, spunându-i că este în stare să-i vestească voinţa zeilor. Mai întâi, [Zalmoxis] s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra.”

Împăratul Iulian Apostatul (331-363 d. Chr.), citându-l pe Împăratul Traian în lucrarea „Împărații”: „Geții (dacii) pe care i-am învins erau cei mai valoroși războinici din lume, nu numai datorită tăriei trupului lor, dar și datorită doctrinei pe care o dețin de la slăvitul lor Zalmoxis. Convinși că ei nu mor nicidecum, doar că își schimbă locul de ședere, ei sunt mai degrabă dispuși să înfrunte moartea decât alții călătoriile.”

Iordanes (secolul VI d. Chr.), despre Zalmoxis , în lucrarea „Getica”: „În cel de al doilea lăcaș al lor, adică în Dacia, Tracia și Moesia, goții (geții – n.n.) au avut drept rege pe Zalmolxis, despre care cei mai mulți scriitori de anale ne spun că a fost un filozof cu o eruție de admirat.”

Mircea Eliade (1907 – 1986), în „Istoria credințelor și ideilor religioase, vol II” „Grecii din Hellespont sau Herodot însuși integraseră tot ce aflaseră despre Zalmoxis, despre doctrina și cultul său într-un orizont spiritual de structură pitagoriciană. Or aceasta însemna că cultul zeului geto-dac comporta credința în imortalitatea sufletului și anumite rituri de tip inițiatic. Dincolo de raționalismul și evhemerismul lui Herodot, sau a informatorilor săi, se ghicește caracterul misteric al cultului. Acesta este poate motivul pentru care Herodot ezită să dea amănunte (dacă -ceea ce nu e însă sigur- cei de la care aflase acste lucruri i le spuseseră cu adevărat): discreția sa à propos de Mistere este bine cunoscută. Dar Herodot recunoaște că el nu crede în istoria cu Zalmoxis sclav a lui Pitagora, și că, dimpotrivă, el e convins de anterioritatea daimonului get, și acest detaliu este important.”

VIZIONEAZĂ TEASER-UL

Pentru a afla mai multe despre acest proiect artistic, vizitează site-ul http://zalmoxis.info

 

 

Critic Arad, 16 octombrie 2016 9:28

zalmoxis2zalmoxis1