Adrian ALDA: „Cred în renașterea satului românesc prin AGRICULTURĂ și în valorile colective ale DEMOCRAȚIEI”

Adrian ALDA are în genă agricultura – tatăl său, Adam Alda, fiind cunoscut oricărui arădean care a avut treabă cu această „cea mai veche disciplină” în ultimii 50 de ani, decenii întregi conducând Camera Agricolă Județeană Arad și fiind unul dintre „primii pionieri” ai implementării proiectelor naționale și europene la nivel local… atâtea câte au fost până prin 2005. Are o fermă pe care o conduce suficient de competent încât să fie convingător în fața oricărui inspector avizat sau „simplu turist”.
A trecut prin experiența administrației publice locale (a fost consiler juridic la Instituția Prefectului în perioada 2007 – 2011) după ce a absolvit Facultatea de Drept a Universității „Vasile Goldiș”, reîntorcându-se, după acest stagiu deloc inutil, la „prima dragoste” și absolvind Facultatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Banatul” din Timișoara (2014-2017). Are două masterate în domeniile „Managementul juridic al firmei” și „Tehnologii sustenabile în culturi de câmp”.
Din 2012 este președintele Asociației Fermierilor din România – Filiala Arad, iar din 2012, consultant pentru accesare de fonduri europene prin FEADR – Afaceri în agricultură și formator pentru meserii din domeniul agricol.
S-a înscris în PSD Arad anul trecut, în iulie 2019.

Am purtat cu Adrian Alda un dialog despre acest melanj administrație-agricultură-politică.

Critic Arad: De ce se face atât de puțin pentru satul românesc?

Adrian Alda: SATUL ROMÂNESC ar trebui să fie PRIORITATEA ZERO pentru orice guvern, tema principală a oricărui ministru al agriculturii și primul țel declarat al oricăriei administrații județene! Doar că pentru asta este necesar să ai o viziune macroeconomică asupra întregului mediu rural: trebuie schițat un plan și aplicat. E foarte rău că nu se întîmplă asta! Mai mulți bani produși în / de satul românesc ar însemna o viață mult mai frumoasă pe aceste terenuri de o frumusețe naturală mirifică!

C.A.: Anul 2019 a fost declarat „Anul satului românesc”. De ce nu se observă asta în 2020?

A.A. Pentru că, așa cum din nefericire ne-am obișnuit, alte subiecte au devenit prioritare între timp! Sunt chiar mâhnit cum unii români mă întreabă: „Ce îmi oferă România mie?” și le reamintesc de fiecare dată replica lui J. F. Kennedy la exact această întrebare: „Înainte ca America să-ți ofere ceva, întreabă-te ce ai oferit tu Americii!” Noi de ce nu pornim de aici?!… și mă refer la fiecare om în parte. Apoi, se știe, binele public depinde de calitatea umană a membrilor fiecărui partid politic: după părerea mea este cel mai important aspect la care electoratul trebuie să fie atent. În aparatul de conducere al oricărui partid trebuie propuși oameni integri și bine pregătiți profesional, care să ne aducă prosperitate si progres. Și mai spun că este important cu ce politici vine fiecare partid. 

C.A.: …și dincolo de discursul retoric?… poate prea intens colorat politic…

A.A.: Nici eu nu vreau să politizez excesiv acest dialog – spun doar că în România importantă este diversitatea în structura politică: asta pentru sănătatea democrației românești!
În cadrul satului românesc nu ar trebui să discutăm numai despre agricultură, ar trebui să discutăm despre atragerea întregii industrii ușoare către acest mediu, ar trebui să discutăm despre dezvoltarea serviciilor. Satele și comunele ar trebui să fie locul întregii industrii alimentare – muncitorul „la bandă” lângă producătorul agricol. Ar trebui să profităm de mediul acesta propice culturii tradiționale, ar trebui să discutăm practic despre o infrastructură dezvoltată care să asigure mediul prietenos în vederea susținerii unei vieți civilizate (apă, canal, gaze naturale, drumuri, infrastructură școlară și sanitară etc.). Nu obosesc să reamintesc tuturor celor „de la oraș” că satul românesc ocupă peste 80% din teritoriul României.

C.A.: Noi am prefera să abordăm serios în primul rând problema agriculturii…

A.A.:  Credeți-mă, că, sufletește, și eu! Dar pragmatic dacă punem problema, se știe foarte bine că la acest moment agricultura susține bugetul statului doar cu circa 4% și ar fi cazul ca întreg mediul rural să fie „pus la treabă” – pentru că poate mult mai mult! O măsură de a-i stimula pe fermierii mici e să se asocieze în Cooperative Agricole – iar asta, din păcate, se tot întârzie fie din cauza prejudecăților (că „revenim la vechile CAP-uri”… se cunoaște problema), fie pentru că s-a rămas mult în urmă, după ce s-a ajuns la concluzia că doar așa se poate face performanță! Unul dintre programele bune este oferirea de stimulente la subvenție și bonificații pe pilonul II din Planul national strategic (PNS).

C.A.: Chiar așa – recomandați-le, din calitatea pe care o aveți, fermierilor un program coerent, aplicabil imediat…

Cu tot dragul: Submăsura 6.1 -Instalarea tânărului fermier, cu o alocație financiară de 42.681.019 euro, estimată a fi lansată la sfârșitul lunii aprilie a acestui an. 

C.A.: … și un CREZ!

A.A: Cred în renașterea satului românesc prin AGRICULTURĂ și în valorile colective ale DEMOCRAȚIEI!

(CLICK pe linkurile colorate în albastru pentru a afla detalii despre proiecte)

***

CV-ul lui Adrian Alda și câteva instantanee de la câteva ferme de familie ale unor beneficiari de proiecte europene – în GALERIA FOTO ATAȘATĂ