Alexandru Vlasiu: „UNPR este o alternativă viabilă”

– Deci, UNPR. De ce?

– Pentru că UNPR este o alternativă viabilă. Pentru lumea politică, pentru Arad, pentru România.

 – Cum aşa? Nu participă nici la legislative.

– Gândiţi-vă puţin în urmă. UNPR a însemnat progresul României în ultimii ani. Oriunde veţi căuta progres efectiv în anii care au trecut, veţi găsi UNPR acolo.

– Aţi părăsit PMP. Eraţi „pe val” acolo. Ce s-a întâmplat?

–  PMP a fost un amalgam de experienţe fericite şi nu chiar atât de fericite. Am întâlnit oameni extraordinari acolo. Dar, din păcate, direcţia luată de conducerea partidului nu s-a potrivit nicicum cu ceea ce doream eu. Le păstrez o amintire în mare parte plăcută şi abia aştept să îi am ca adversari, la viitoarele alegeri.

– Dispariţia lui Gabriel Oprea de la vârful UNPR a fost o lovitură grea pentru partid. La fel, şi plecarea multora dintre parlamentari la alte formaţiuni. Credeţi că UNPR îşi va reveni?

– Într-adevăr, plecarea domnului preşedinte Oprea a fost o lovitură dură, dar nu letală pentru partid. UNPR nu înseamnă doar Gabriel Oprea. Partidul se repliază, există multă viaţă şi dorinţă de muncă aici, astfel că formaţiunea merge înainte. Sunt oameni noi care, alături de veteranii acestui partid, doresc să readucă această formaţiune la locul pe care îl merită şi l-a câştigat în viaţa politică românească.

– Consideraţi că sunteţi unul din acei oameni?

– Cu modestie, dar cu multă sinceritate, vă spun că da.

– O să jucăm un fel de joc. Am să rostesc un nume de politician sau persoană publică, iar dumneavoastră trebuie să îl definiţi cu cât mai puţine cuvinte.

– Să începem.

– Eugen Nicolicea.

– Un om puternic, un parlamentar extrem de vizibil, o pierdere momentană. Doar momentană.

– Dorel Căprar.

– Un bun organizator

– Mihăiţă Calimente.

 – Un dur cu inimă mare.

 – Gheorghe Falcă.

 – Un om prea mare pentru Arad, dar prea mic pentru Bucureşti.

 – Adrian Wiener.

 – Un intelectual rasat, poate prea intelectual.

 – Florin Remeţan.

 – Cine este Florin Remeţan?