Așa cum am spus, acum, la sfârșit de an, rămas cu numeroase nelămuriri, îi rog pe cei aflați pe cele mai înalte crăci să-mi deschidă mintea pentru a putea să pășesc în Anul Nou ceva mai înțelept.
Astăzi am să mă refer la Piața Catedralei, fosta piață mare a orașului.
Ca peste tot în lume, aceasta a fost în centrul municipiului, beneficia de copertine pentru spațiul liber, de o hală și, de jur împrejur, de magazine cu specific alimentar. Era locul unde cetățenii erau obișnuiți cu vânzătorii, iar printre aceștia se găseau atât producători angrosiști, cât și biete măicuțe care mai adăugau la puținul lor ceva din oferta din grădina casei. Totul sub supravegherea laboratorului sanitar-veterinar. Era loc central de aprovizionare și de socializare.
Când s-a lansat ideea mutării pieței într-un alt spațiu, unde locurile de aprovizionare și de parcare sunt total insuficiente, au fost strânse mii de semnături împotriva acestei intenții.
De care nu s-a ținut cont, iar Mai Marii Mâncători de Banane și-au dovedit iarăși eficiența în demolare: în câteva zile, chiar înainte de sărbători, o armată de muncitori și numeroase camioane, buldozere și tot felul de agregate au arătat că și în orașul Second Hand se poate munci zi lumină, indiferent de starea vremii, iar ritmul de melc în care se petrec lucrurile în Țara Bananieră poate fi uitat.
În felul acesta, așa cum au arătat și colegii din alte publicații, strada Mețianu s-a împânzit de spații comerciale goale, artera nemaifiind un vad comercial, iar în noua Piață Mare lipsește cu desăvârșire animația fostei locații.
Micii producători pot cu greu să-și permită acolo închirierea unei mese, costul acesta fiind prohibitiv nu numai pentru bietele măicuțe sărmane. Se pare că tendința este de a elimina marfa neaoșă în favoarea marilor magazine, unde marfa este vândută, iar banii părăsesc iute țara, chiar dacă aceasta nu este în Schengen.
Întrebarea mea de astăzi despre demolarea sistematică a Aradului tradițional are mai multe componente:
- Mai are populația orașului măcar cel mai mic cuvânt în problemele de care depinde viața ei?
- Ce se preconizează să se facă în locul pieții? Nici populația din zonă, poate că nici inițiatorii acestui act nu știu ce se va întâmpla în acel spațiu devastat, iar zvonurile care circulă sunt de-a dreptul îngrozitoare. Nu trebuia să apară măcar acest proiect la transparență înainte de a se porni dărâmarea a ceea ce a funcționat bine de ani și ani de zile?
- Și, dacă Piața Catedralei a ființat cu spor ca piață centrală, de ce în asemenea momente, când ni se tot repetă că trebuie să strângem cureaua, se desființează cu bani mulți ceva ce a funcționat pentru a se construi ceva nou și nedorit de majoritatea celor întrebați? (Întrebați desigur nu de mercenarii Mai Marilor Mâncători de Banane.)
- Când falimentul noii piețe va deveni atât de clar încât va fi vizibil și de pe cele mai înalte crăci, oare cine se va muta în noua fostă piață? Noi am propune o Casă de Cultură, că tot nu mai are orașul Second Hand așa ceva, dar nu excludem să apară și acolo un local de jocuri de noroc.