Bani publici înghițiți de pista mă-sii și alte faraonării

Nu o dată și nu un singur cetățean dezorientat a fost contrariat de așa-zisa lucrare pentru pistele de biciclete din Arad. Au fost multe voci nemulțumite care au fost estompate de răgetul edilului care le-a servit călușul ,,piste ați vrut, piste aveți”. Și nu orice piste ca toți fraierii europeni ci piste scumpe în valoarea totală a investiţiei  de 6.183.120 EURO, conform HCLM 272 / 07.12.2012.  Zilele trecute, cetățeanul Sebastian Bulumac (despre care se știe că a fost și este militant activ pentru realizarea pistelor de biciclete în oraș și, mai mult, a fost organizatorul a 4 Marșuri ale bicicliștilor arădeni) a înregistrat la Primăria Arad, conform legii 544 a  informațiilor publice, o cerere prin care solicita explicații cu privire la această investiție și, concret, răspunsul la 3 întrebări: 1. Care a fost data finalizării lucrărilor și dacă s-a făcut recepția acestora conform legii? 2. Care a fost valoarea finală a investiției și care este lungimea totală finală a acestora conform procesului-verbal de recepție? și  3. A fost atins obiectivul prevăzut în Programul Operațional Regional  privind creșterea siguranței în trafic a bicicliștilor și pietonilor și cum a fost monitorizat?. Așteptăm, evident, cu interes răspunsul oficial al Primăriei în termenele prevăzute de aceeași lege și anume: Termenele de comunicare a informatiilor solicitate prevăzute de lege sunt  de: 5 zile, 10 zile şi 30 de zile astfel: în termen de 5 zile de la primirea cererii se comunică în scris refuzul comunicării informaţiilor şi motivarea acestuia; în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii se comunică în scris informaţiile solicitate sau, în cazul în care au fost cerute informaţii complexe, faptul că ele vor fi comunicate în scris în termen de 30 zile de la înregistrare; în termen de 30 de zile de la înregistrare se comunică în scris informaţiile complexe, pentru care identificarea şi difuzarea necesită o durată de timp ce depăşeşte 10 zile. Nerespectarea termenelor legale pentru comunicarea în scris a refuzului sau a informaţiei echivalează cu refuzul nejustificat de rezolvare a cererii şi, implicit de aplicare a legii liberului acces la informaţiile de interes public.

Totodată, fiecare cetățean are dreptul legal conferit de statul democartic de a fi informat cu privire la investițiile care se fac din banii publici. În perioada faraonică de mandat ( 12 ani) , la o simplă căutare pe elicitații.ro am aflat și noi de investițiile majore făcute în această perioadă. Câteva dintre acestea le rădăm,preluate aleatoriu din diverse perioade de mandat ale edilului, integral astfel cum le-am preluat de pe elicitații.ro. Am aflat astfel cât ne costă întreținerea a 6 fântâni arteziene care mai tot timpul sunt nefuncționale, de câte ori au fost reabilitate străzile, pe loturi, cât ne costă mobilierul urban de toată jena și cât de minunat-costisitoare sunt locurile de joacă și multe alte altele. Multe din aceste informații trebuie solicitate în baza legii 544 întrucât, din datele preluate de noi, valorile sunt estimate și nu există certitudinea că au și fost atribuite sau dacă valoarea estimată coincide cu valoarea atribuită.

Lucrări de reparație, întreținere montare, demontare echipamente de joacă,spații de agrement și mobilier urban din Municipiul Arad

Valoare estimată  3,064,516 RON

Lucrari de marire a capacitatii peluzelor Stadionului UTA – modificari si completari

Valoare estimată 32,065,322 RON

Întreținere si reparații curente drumuri în municipiul Arad, lotul II

Valoare estimată 16,129,032 RON

Amenajare piste de biciclisti pe faleza Mures din municipiul Arad

Valoare estimată  9,191,750 RON

Reabilitare strazi în municipiul Arad

Valoare estimată  30,726,024 RON

Furnizare și montare de mobilier urban în Municipiul Arad

Valoare estimată  645,161 RON

Acord cadru de Lucrari de întretinere si reparatii drumuri în municipiul Arad

Valoare estimată  132,258,064 RON

Proiectarea si executia unei piste de biciclisti pe faleza Muresului din municipiul Arad

Valoare estimată  6,509,376 RON

INTRETINERE SI REPARATII CURENTE DRUMURI IN MUNICIPIUL ARAD, LOTUL I

INTRETINERE SI REPARATII CURENTE DRUMURI IN MUNICIPIUL ARAD, LOTUL IV

Întretinere si reparatii curente drumuri în Municipiul Arad, lotul II

INTRETINERE SI REPARATII CURENTE DRUMURI IN MUNICIPIUL ARAD, LOTUL III

INTRETINERE SI REPARATII CURENTE DRUMURI IN MUNICIPIUL ARAD, LOTUL I

Întretinere si reparatii curente drumuri în Municipiul Arad, lotul IV

Lucrari de reparatii, întretinere, montare, demontare echipamente de joaca, spatii de agrement si mobilier urban din Municipiul Arad

Amenajare piste de biciclisti pe faleza Mures din municipiul Arad

Întretinere si reparatii la sistemul de canalizare pluviala din municipiul Arad

Valoare estimată  4,845,528 RON

Întretinere fântâni arteziene din Municipiul Arad

Valoare estimată 251,700 RON

În așteptarea răspunsului la cererea depusă în legătură cu investiția în pistele de biciclete și pentru o informare cât mai  clară cu privire la conținutul și interpretarea legii informațiilor publice, facem o sinteză cu explicații a termenilor astfel:

Care informații sunt de interes public:

Sunt de interes public orice informații care se referă la sau rezultă din activităţile unei instituţii sau autorităţi publice ce utilizează sau administrează resurse finaciare publice, unei regii autonome, companii naționale, precum și oricărei societăți comerciale aflate sub autoritatea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar.

În urma unei modificări  a legii (octombrie 2006), contractele de achiziții publice au fost prevăzute expres în categoria informațiilor de interes public. Obligația de a comunica aceste informații privind contractele de achiziții publice, inclusiv a copiilor de pe contracte, revine autorității contractante, astfel cum este definită prin lege, mai precis prin legea achizitiilor publice ).

Prin altă modificare a legii (iunie 2007), au fost incluse în categoria informațiilor de interes public și cele privind contractele de privatizare. Legea prevede o formă specială de comunicare din oficiu a contractelor de privatizare, respectiv: punerea lor la dispoziția solicitantului, prin consultare la sediul autorității sau instituției publice. Aceasta nu înseamnă că nu pot fi comunicate și copii de pe aceste contracte, la cererea solicitantului, potrivit art. 9 din Legea nr. 544/2001.

Pentru care informații de interes public este liber accesul:

Pentru toate, cu excepția celor la care accesul este interzis expres prin lege; cazurile exprese de interzicere a accesului sunt prevăzute in art. 12 din lege. Consecința este că nu persoana trebuie să dovedească dreptul său de liber acces la o informație de interes public (acesta este prevăzut expres de lege, in art. 1, ca principiu fundamental); dimpotrivă, de fiecare dată când refuza comunicarea oricărei informații de interes public, autoritatea/instituția publică are obligația să facă dovada că acea informație este exceptată de la liberul acces potrivit art. 12 din lege. Dacă nu face această dovadă (dovada nu se rezumă la o simplă afirmație) autoritatea/instituția publică nu poate refuza, în mod legal, comunicarea informației.

Pentru care informații de interes public nu este liber accesul:

1. O parte dintre informațiile clasificate, respectiv numai informațiile clasificate din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, precum si informatiile clasificate care privesc deliberările autorităţilor şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României. (Informaţiile clasificate sunt reglementate printr-o lege distinctă, Legea nr.182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002).

Informațiile clasificate se împart în 2 mari categorii:

Secrete de stat (informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării)

Secrete de serviciu (informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat)

Excepție de la interzicerea accesului: acele informații care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate / instituţie publică nu pot fi considerate ca informaţii clasificate şi constituie informaţii de interes public la care accesul este liber (articolul 13 din Legea nr.544/2001). De asemenea, prin articolul 24 alin.5 din Legea nr.182/2002 se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

Dacă astfel de informaţii au fost, totuşi, clasificate, orice persoană are dreptul să iniţieze o procedură pentru declasificarea lor (procedură reglementată în art. 20 din Legea nr.182/2002).

2. Informațiile privind activităţile comerciale sau financiare, dar numai dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.

3.Informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii (Legea nr.677/2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.790 din 12 decembrie 2001 se referă la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date).

În sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 544/2001 și în sensul art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor personale, constituie informație cu privire la datele personale orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

Excepție: Informațiile cu privire la datele personale devin informații de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Deci, accesul la astfel de informaţii este liber (articolul 14 alin.1 din Legea nr.544/2001). Spre exemplu, datele privind starea sănătății sunt, evident, date cu caracter personal; pentru ocuparea unor anumite funcții publice, legea prevede necesitatea unei bune stări de sănătate; datele privind sănătatea unei persoane care ocupă astfel de funcții publice, deși au caracter personal, devin informații de interes public, întrucât sunt de natură să afecteze capacitatea de exercitare a funcției publice.

4. Informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare.

Pentru a fi exceptate de la liberul acces, nu este suficient ca informațiile să privească ancheta penală sau disciplinară; pentru ca refuzul de comunicare să fie legal, este necesar ca refuzul să fie însoțit de dovezi din care să rezulte ca prin publicitatea acelor informații se produce una dintre consecințele prevăzute de lege: periclitarea rezultatului anchetei, dezvăluirea de surse confidențiale, periclitarea vieții/integrității corporale/sănătății unei persoane; nu este suficient ca autoritățile/insituțiile publice să facă o simplă afirmație că s-ar produce acele consecințe negative, ci trebuie să facă și dovada producerii lor.

De asemenea, pentru a se respecta scopul legii, care este comunicarea informațiilor de interes public și nu secretizarea lor, este necesar ca autoritățile/insituțiile publice să ia masurile necesare pentru a comunica informațiile de interes public într-o formă care să asigure protecția valorilor la care se referă textul legal (de exemplu prin acoperirea datelor ce ar periclita acele valori), fără însă a refuza total comunicarea acelor informații.

5. Informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces.

Și aici sunt valabile, în mod corespunzator, precizările de la excepția precedentă referitoare la informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare. Simpla afirmație că s-ar aduce atingere caracterului echitabil al procesului sau interesului legitim al unei părți nu este suficientă, trebuie ca aceste consecințe să fie și dovedite de către autoritatea/instituția publică atunci când le invocă.

6. Informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor

În legislație nu a existat, multă vreme, o definiție a noțiunii generice de „tânăr”. Prin art. 2 alin. 2 lit. a din Legea nr. 350/2006 – legea tinerilor, a fost definit acest termen în sensul că noțiunea se referă la cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Legea nr. 350/2006 prevede anumite măsuri de protecție socială a tinerilor, dar este discutabil în ce măsură ele pot fi prejudiciate prin comunicarea informațiilor de interes public. Și în cazul acestei excepții de la liberul acces la informațiile de interes public, subliniem că simpla afirmație că s-ar prejudicia măsurile de protecție a tinerilor nu este suficientă pentru a justifica refuzul comunicării informațiilor, ci trebuie ca autoritatea/instituția publică să și dovedească prejudiciul pe care-l invocă.

Cine poate solicita informații de interes public:

Orice persoană, fizică sau juridică, română sau străină poate cere informaţii de interes public (art.20 din Norme 4))

Solicitantul trebuie să-şi motiveze, să-şi justifice cererea?

Nu, cererea nu trebuie justificată. Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi numai din “simplă curiozitate”, întrucât accesul la astfel de informaţii este liber, ceea ce presupune ca ele să se afle la dispoziţia tuturor.

Cum pot fi aflate informațiile de interes public:

Ele se comunică din oficiu (fără a fi nevoie de vreo cerere) sau la cererea, verbală sau scrisă, a solicitantului.

Accesul la informaţiile de interes public este gratuit. Solicitantul trebuie, însă, să suporte costul serviciilor de copiere a documentelor pe care le cere. În general, acesta trebuie să corespundă costului copiilor efectuate la unități care desfățoară  activități de fotocopiere („xeroxare”).

Comunicarea din oficiu

Nu toate informaţiile de interes public se comunică din oficiu, ci numai o categorie: cele care privesc organizarea şi funcţionarea autorităţii/instituţiei publice, datele de identificare (denumire, adresă, numere de telefon, fax, adrese electronice), structura organizatorică, sursele financiare, bugetul, bilanţul contabil, programele şi strategiile proprii, liste cu documentele de interes public şi cu categoriile de documente produse şi/sau gestionate, căile de atac la dispoziţia solicitantului, precum si contractele de privatizare incheiate dupa 29 iunie 2007.

Comunicarea din oficiu se realizează prin: publicarea, anual, a unui buletin informativ de către autorităţile/instituţiile publice; publicarea, în Monitorul Oficial, Partea a III-a, cel puţin anual, a unui raport de activitate de către autorităţile publice; organizarea la sediul fiecărei autorităţi/insituţii publice a unui punct de informare-documentare unde solicitantul să poată consulta documentele ce conţin informaţii de interes public ce se comunică din oficiu ; afişarea la sediul fiecărei autorităţi/instituţii publice sau publicarea respectivelor informaţii în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de internet proprie.

Afişarea la sediul autorităţii/instituţiei publice este, în cazul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, modalitatea minimă obligatorie de difuzare a informațiilor de interes public comunicate din oficiu (art.11 din Norme). Excepție fac doar contractele de privatizare menționate mai sus, la care accesul se face doar prin punerea lor la dispoziția solicitantului, pentru consultare, la sediul autorității/instituției publice, potrivit dispoziței cu caracter derogatoriu de la art. 5 alin. 5 din Legea nr. 544/2001.

Informaţiile comunicate din oficiu trebuie prezentate într-o formă accesibilă şi concisă, care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea/instituţia publică (art.10 din Norme). Rezultă că dacă informaţiile nu sunt prezentate într-o formă accesibilă, obligaţia comunicării lor din oficiu nu este îndeplinită.

Comunicarea la cerere

Cererea poate fi verbală sau scrisă.

Cererea verbală se adresează compartimentului/biroului de informare şi relaţii publice sau persoanei special desemnate în acest scop. Răspunsul se comunică pe loc, în cadrul unui program afișat la sediul instituției/autorităţii publice. Dacă informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să le ceară în scris.

Cererea scrisă poate fi făcută pe hârtie sau pe suport electronic (e-mail). Ea trebuie să conţină: denumirea şi sediul autorităţii/insituţiei publice; numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului; care este informaţia solicitată, dacă se solicită copii de pe documente (cu indicarea cât mai exactă a acestora), disponibilitatea de a plăti costurile serviciilor de copiere a documentelor.

Dacă solicitarea nu este de competenţa instituţiei/autorităţii publice sesizate, aceasta nu o va restitui persoanei, ci, în termen de 5 zile de la primire, o va trimite instituţiei/autorităţii competente şi va informa solicitantul despre aceasta.

Termenele de comunicare a informatiilor solicitate

Legea prevede termene de comunicare de: 5 zile, 10 zile şi 30 de zile.

În termen de 5 zile de la primirea cererii se comunică în scris refuzul comunicării informaţiilor şi motivarea acestuia.

În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii se comunică în scris informaţiile solicitate sau, în cazul în care au fost cerute informaţii complexe, faptul că ele vor fi comunicate în scris în termen de 30 zile de la înregistrare.

În termen de 30 de zile de la înregistrare se comunică în scris informaţiile complexe, pentru care identificarea şi difuzarea necesită o durată de timp ce depăşeşte 10 zile.

Nerespectarea termenelor legale pentru comunicarea în scris a refuzului sau a informaţiei echivalează cu refuzul nejustificat de rezolvare a cererii şi, implicit de aplicare a legii liberului acces la informaţiile de interes public.

Căi de atac

Pentru refuzul nejustificat, explicit sau tacit, de comunicare a informaţiilor sau pentru orice altă încălcare a dreptului persoanei de liber acces la informaţiile de interes public (comunicarea informaţiilor într-o formă inaccesibilă, neclară, vagă, incompletă, comunicare tardivă a informaţiilor sau a refuzului, necomunicarea prelungirii termenului de la 10 la 30 zile etc.) solicitantul are la dispoziţie două căi de atac : reclamaţia administrativă şi plângerea în instanţă.

1. Reclamaţia administrativă

Constă într-o reclamaţie scrisă care se adresează conducătorului autorităţii/instituţiei publice din care face parte angajatul care a refuzat aplicarea prevederilor legii liberului acces la informaţiile de interes public.

Se formulează în termen de 30 zile de la data la care solicitantul informaţiei a luat cunostinţă de încălcarea dreptului (Recomandăm să se facă reclamaţie administrativă în termen de 30 zile de la expirarea celor 10 zile in care trebuiau comunicate informatiile, daca nu s-a primit vreun raspuns la cerere. Daca, in termenul de 10 zile s-a primit un raspuns, iar acesta este considerat nesatisfacator de catre solicitant, reclamatia se face in termen de 30 de zile de la data primirii acelui raspuns).

Reclamaţia administrativă va cuprinde, pe lângă menţiunile din cererea de solicitare a informaţiei, si o expunere a motivelor pentru care solicitantul consideră că a fost încălcată legea.

Soluționarea reclamațiilor administrative se face de către comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, care se constituie (și, obligatoriu, trebuie să existe) la nivelul fiecărei autorități/instituții publice (art. 35 din Norme).

Potrivit art. 34 din Norme, reclamația administrativă trebuie soluționată în termen de 15 zile de la primire. Potrivit principilui prevăzut în articolul 51 alin.4 din Constituție, care stipulează că autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii, soluția la reclamația administrativă trebuie comunicată solicitantului, indiferent dacă reclamația este admisă sau respinsă.

2. Plângerea la instanţă

Instanța poate fi sesizata direct cu plângere împotriva refuzului de aplicare a Legii nr. 544/2001. Nu este necesar ca, înainte de sesizarea instanței, să se adreseze o reclamație administrativă conducătorului autorităţii/instituţiei publice.

Termenul de sesizare a instanței este de 30 zile și începe să curgă de la data expirării termenelor de 5 zile, de 10 zile sau de 30 zile, în care autoritatea/instituția publică trebuie să comunice refuzul sau informația, termene prevăzute în articolul 7 din Legea nr.544/2001.

Reclamația administrativă are caracter facultativ. Dacă se formulează o reclamație administrativă, trebuie avut în vedere că acest fapt nu prelungește termenul de sesizare a instanței cu durata rezolvării reclamației. În consecință, în același termen de 30 zile trebuie să se formuleze și reclamația administrativă și să fie sesizată și instanța.

În lipsa unui răspuns la cererea de informații, instanța trebuie sesizată în termen de 10 + 30 zile de la data la care autoritatea/instituția publică a primit cererea. Aceasta deoarece, în sistemul Legii 544/2001, termenul de 10 zile este termenul general în care autoritatea/instituția publică trebuie să reacționeze. Dacă se primește un răspuns până la expirarea termenelor de 5, 10, 30 zile, iar acest răspuns este nemulțumitor, termenul de 30 zile pentru sesizarea instanței începe să curgă de la data primirii răspunsului.

Plângerea la instanta este scutită de taxa de timbru.

Plângerea se adresează, în primă instanţă, numai tribunalului. Este o competenţă materială specială prevăzută expres de Legea nr.544.2001, care derogă de la competența materială din contenciosul administrativ. Deci, Curtea de apel nu are competenţă ca primă instanţa, ci doar ca instanţă de recurs.

Competenţa teritorială este alternativă, la alegerea petentului: tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliază petentul sau tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii/instituţiei publice.

Sursa FOTO: Glasul Aradului