Cristina Moise, tânăr designer arădean rezident în SUA: „Simt că românii au un talent nativ de a ști cum să se îmbrace”

Cristina Moise –Fashion Designer povestește de ce a lăsat România pentru Statele Unite.

Cristina este una dintre tinerii cu potențial din Arad. Pasiunea care îi coordonează viața este moda, fiind de când o știu, dedicată ei. Am ales să scriu despre ea pentru că îi place mult ceea ce face și pentru faptul că-și „croiește” o părticică din sufletul ei în fiecare piesă vestimentară semnată de ea.

Astfel, îmi doresc să o încurajez să nu renunțe și să lupte în continuare pentru visul ei, pentru că munca ei este deosebită, de calitate și unică.  Am încercat să aflu răspunsurile la câteva întrebări despre munca ei și despre motivul pentru care a ales să plece în Statele Unite ale Americii, ca tânăr la început de drum din România.

Patricia Hodăjeu: Care a fost momentul în care ai realizat că ești atrasă de latura artistică și creativă a fashion-ului?

Cristina Moise: În jurul vârstei de 9 ani am realizat că sunt interesată de ce presupune fashion design-ul. Obișnuiam să desenez de la 4 ani, însă abia peste 5 ani am început să acord o atenție deosebită modului în care îmi îmbrăcam personajele pe care le transpuneam pe hârtie. Nu după mult timp am început să croiesc și să cos de mână haine cu care îmi îmbrăcam păpușile. Îmi amintesc că organizam prezentări de modă în sufragerie. Privind în retrospectivă, am trăit câteva momente cu adevărat deosebite care mi-au conturat pașii spre lumea fashion-ului chiar înaintea vârstei de 9 ani, dar abia atunci am simțit că am abilitatea de a pune în practică ideile mele privind procesul creației.

P.H.: Tot atunci s-a născut și dorința ta de a deveni designer?

C.M.: Câțiva ani mai tarziu mi-am dat seama că de fapt îmi doresc să creez piese vestimentare. Îmi plăce arta de mică, însă fashion-ul este mare mea pasiune care nu m-a părăsit nici până azi. Din câte îmi amintesc, la 10 ani a fost prima data când am răspuns că vreau să devin fashion designer la întrebarea „ce vrei sa fii când o să crești?”. Cu timpul, m-am convins că această meserie mi se potrivește ca o mănușă.   Aptitudinile mele au evoluat odată cu timpul.. Aceasta este pasiunea mea din copilărie, și sincer, nu mă pot vedea făcând altceva.

 P.H.: Care a fost experiența ta în această branșă ca tânăr la început de drum în România?

C.M.: Perioada în care am stat în România, din acest punct de vedere, s-a dovedit a fi o călătorie dificilă,dar necesară. Am urmat pentru scurtă vreme o facultate de Fashion Design, dar nu a fost ceea ce eu îmi doream. Cum tot răul este înspre bine, în acel timp am învățat cum să gândesc creativ și să ies din tipare, până când acest lucru s-a dezvoltat într-un proces normal.  Pentru că aveam resurse limitate, a trebuit să învăț să improvizez pentru a duce piesele vestimentare la forma pe care mi-o doream.  Acum, toate aceste lucruri îmi par benefice, pentru că am fost constrânsă să „think outside the box” , să mă joc și să experimentez pentru a crea acele fuste iconice pentru „Siammose”.  

Îmi amintesc și acum o experiență amuzantă când am folosit mașina de cusut stricată a mătușii mele folosind folosind ață pentru pescuit.  Cu toate acestea, experiența mea din România a fost una din care am tras multe foloase și învățături, care m-au pregătit pentru ce fac acum. Am avut oportunitatea să descopăr că procesul creației necesită curaj și pasiune, fapt care m-a făcut să cred cu tărie în mine. Timpul petrecut în țara natală m-a format puternică și ambițioasă, trăsături indispensabile pentru a reuși să te integrezi în industria modei, pentru că , în această branșă este foarte ușor să te descurajezi.

 Privind în ansamblu, experiența din România m-a format artistul care sunt azi.

P.H.: Cât de receptiv este publicul românesc în ce privește moda?

C.M.: Realitatea este că populația din România nu a fost expusă fiecărui val de trend-uri și modă.  Vorbesc din propria experiență când spun că românii sunt puțin ostili când văd pe cineva îmbrăcat diferit față de ei. Dar în același timp, simțul lor estetic este mult mai dezvoltat comparativ cu cel al oamenilor din Statele Unite. Simt că românii au un talent nativ de a ști cum să se îmbrace și cum să se accesorizeze. Cred că moda este pentru ei o parte importantă a vieții. Te vei convinge de asta dacă alegi să te plimbi prin centrul unui oraș într-o zi normală, văzând că toată lumea arată extrem de bine și este asortată, chiar dacă au optat spre o ținută sport sau casual. În America, nu o să vezi niciodată așa ceva, numai dacă trăiești în New York.

P.H.: De ce ai ales SUA?

C.M.: Cu puținul spre deloc sprijin financiar de care am avut parte, mi-am dat seama că ar fi aproape imposibil să înființez o linie vestimentară de una singură în România, așa că am decis să îmi urmez visul în Statele Unite. Tot atunci am realizat că aș putea face mai mult cu talentul meu și aș avea mult mai multe posibilități de afirmare dacă m-aș întoarce aici. Am simțit că oamenii au să mă aprecieze și au să mă recunoască drept un artist, ceea ce a fost adevărat.

P.H.:Prin ce diferă oportunitățile de afirmare din State față de cele din România?

C.M.: În Statele Unite, industria modei este mult mai dinamică, evoluată și pe repede-înainte.  Aici există comercianți care își asumă și rolul de cumpărător, ceea ce în România este încă utopic.

Pe de altă parte,în România, nu există magazine care să ofere posibilitatea tinerilor designeri să își expună munca, așa se face că trebuie să păstrăm toate hainele în studiouri special create, unde cumpărătorul să vină și să aleagă. Această modalitate de cumpărare impune anumite limite și scade notorietatea brand-ului. Latura economică a țării este un alt aspect care limitează potențialul designer-ului, fapt ce face dificil pentru femei să își permită haine create la o casă de modă, când venitul lor lunar se încadrează, de cele mai multe ori, în minimul pe economie. Din acest punct de vedere România trebuie să evolueze. De luat în considerare e și perioada comunistă. În timp ce România suferea sub acest regim, în America se derulau nenumărate valuri de modă.  Nu este simplu deloc să te afirmi în State ca și creator de modă, dar pentru că lucrurile se derulează cu o asemenea viteză și există  posibilitatea să cunoști persoane cu renume din această industrie,cu ușurință,  ți se deschid la tot pasul noi uși.

Platformele online sunt extrem de dezvoltate și utilizate, În România doar un mic procent din populație le utilizează. Însă Săptămâna Modei de la Sibiu și de la Alba-Iulia reprezintă o grozavă oportunitate de a-ți expune publicului țintă munca. Aceste spectacole sunt realizate într-o manieră atât de magică și de deosebită, încât Statele Unite nu vor ajunge niciodată la nivelul lor. Partea proastă e că majoritatea designerilor nu își permit din punct de vedere financiar să participe la ceea ce este cunoscut drept cel mai mare show de modă din Europa de Est. Și chiar dacă își permit, câți potențiali cumpărători se află,oricum,acolo?  Ce foloase poți trage după ce faci efortul de a participa?

Aceste lucruri sunt diferite în State. Trebuie, totuși, să muncești mult, dar oportunitățile nu vor întârzia să apară.

P.H.: Care este cea mai mare realizare a ta?

C.M.: În primul rând, impactul pe care am reușit să îl fac asupra colecțiilor câtorva designer de renume, în ultimii doi ani, și faptul că eram foarte aproape să fiu aleasă să creez o rochie pentru o persoană din presă pentru evenimentul cunoscut drept Emmy Awards anul acesta. Din păcate, aceasta a fost una dintre marile șanse pe care le-am ratat, însă aprecierea și validarea muncii mele din partea unor personae foarte importante din industrie, mi-au crescut încrederea în mine și mi-a demonstrat că există loc și pentru ceea ce se numește „Siammose” în lumea modei.

Un alt lucru, a fost posibilitatea de a-mi afișa câteva rochii într-un magazin din mall. Acum doi ani nu aș fi crezut că acest lucru poate fi posibil.

În ciuda timpului pierdut online documentându-mă și a timpului muncind asiduu, am reușit să strâng o vastă rețea de oameni care mă apreciază pe Social Media. Acum nu mai rămâne decât să îi convertesc în potențiali clienți.

P.H.: Ce planuri ai pentru 2017?

C.M.: Consider că deja am făcut un mic prim pas, care poate fi privit drept un impact promițător, prin care am atras atenția și interesul unei mari audiențe și câțiva stiliști și oameni cunoscuți din lumea modei. Din păcate, momentan nu dețin resursele necesare pentru a face un pas mai mare. Tocmai din acest motiv, mă pregătesc acum să lansez un proiect prin care să finanțez prima mea colecție oficială și să-mi fac brand-ul cunoscut. Tot pentru anul acesta am programat să îmi îmi duc pasiunea la nivelul de business, să construiesc un site oficial și să îmi găsesc publicul. Chiar dacă aceste obiective nu vor fi atinse, măcar știu că vor servi drept o piatră de fundament spre ceea ce îmi doresc atât de mult să fac. Pentru că anul 2016 a adus cu sine oportunități pe care nu am apucat să le onorez din cauza insuficiențelor financiare, sper ca 2017 să aducă o schimbare.

E de precizat faptul că această pasiune necesită mari investiții și răbdare, dar, cred eu, merită tot efortul dacă anul următor îmi voi vedea o rochie purtată pe covorul roșu.

 P.H.: Ce anume te inspiră?

C.M.: Cea mai importantă sursă de inspirație pentru mine este natura – pentru că îmi oferă posibilități infinite. Sunt atât de multe idei care izvorăsc din imaginea venelor care străbat o simplă, mică frunză. Îmi place să implic filosofia și științele esoterice în munca mea, simțind, astfel, că pot să creez ceva plin de sens.  Arhitectura reprezintă încă un concept cheie pentru hainele cărora le dau viață,  deoarece mă duce cu gândul la toate formele pe care le poți da unui întreg. Un al treilea element este conceptual futuristic. Întodeauna stau cu ochii pe curentele care urmează șă apară și încerc să le anticipez. Aici înclud culorile, materialele și formele corespunzătoare și în continuă schimbare pentru fiecare anotimp. Neapărat trebuie să specific elementele din mitologie și din folclorul românesc care este preferatul meu, dintre toate. Îmi doresc ca pe viitor să creez și o colecție avantgardistă pornind de la el. 

Din acest punct de vedere, mintea mea se dovedește a fi foarte complexă, mă gândesc în permanență la o multitudine de lucruri, care se dovedesc a fi un haos frumos, și care absoarbe inspirație de pretutindeni – fie că e dintr-o călătorie, fie că e dintr-un exponat de artă.

P.H.: Ce dorești să transmiți prin piesele vestimentare create de tine?

C.M.: Scopul pieselor vestimentare create de mine este de a onora și celebra femeia. Majoritatea hainelor tind să aibă o alură simbolică, fiind realizate tocmai pentru a accentua și a decora frumusețea corpului femeilor și de al pune în valoare. Îmi place să mă joc atât cu forme clasice și tradiționale, cât și cu lucruri care ies din tipare, cu tentă jucăușă, folosind modele îndrăznețe și culori și elemente care ies in evidență.  Cel mai mult îmi doresc să demonstrez că hainele nu există doar pentru rolul lor practice, cât și pentru a ne împlini din punct de vedere spiritual, pentru că împlică corpul,mintea și sufletul. Tocmai din această cauză cred că hainele semnate de mine se mulează perfect în această contextul modei, pentru că vorbesc despre ele de la sine.

P.H.: Un designer care te inspiră?

C.M.: Este o întrebare grea pentru că există atât de mulți creatori de modă care îmi plac la nebunie. Dar dacă ar fi să aleg, Stephane Rolland este cel care îmi ajunge primul la suflet. Adaptarea lui în ce privește moda și viziunea sa nu sunt excepționale, sunt de-a dreptul geniale. Analizându-i munca și conceptele, m-am auto-educat să tratez o piesă vestimentară cu meticulozitate și tehnici creative și să văd în fiecare greșeală o oportunitate de a învăța.

P.H.: Un mesaj pentru tinerii pasionați de modă.‎

C.M.: Fii răbdător și acordă-ți timp pentru a evolua. Fă greșeli! Cât mai multe. Poate suna clișeic, dar această cale este cea care te învață cât mai multe. Nu-ți fie frică să experimentezi și să iei contact cu noi experiențe și culturi. Crede în tine, indiferent câte obstacole ai întâlnit, pentru că arta este cea care te ajută să treci peste toate impedimentele.