INVESTIGATII

De ce tac UNIVERSITARII arădeni în cazul plagiatelor Ramonei Lile?… Simplu: PENTRU BANI MULȚI și INTERESE în conflict! Vezi VENITURILE cadrelor din conducerea U.A.V. dezvăluite în presa centrală

 

 

30.03.2021 este data celei mai recente actualizări  a investigației jurnalistice publicată de „Revista 22” vizând CAZUL PLAGIATELOR ÎN SERIE comise de rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Ramona Lile – o anchetă care face deja istorie (chiar dacă nu locală… din rațiuni prea cunoscute și prea murdare pentru a mai insista asupra lor), întreprinsă și asumată de jurnalistele din Timișoara și București Brândușa Armanca și Andreea Pora (ambele bine ancorate deopotrivă în realitatea din învățământul superior și bine cunoscătoare ale culiselor acesteia).
Ne permitem, în virtutea unei lungi colaborări și cu acordul autoarelor, să preluăm tema, cu structura textului cu tot, a articolului intitulat

„Strâns uniți în jurul plagiatoarei Ramona Lile”,

întervenind doar cu mici contribuții asupra lui.

Între timp, doamna rector Lile a mobilizat conducerea universității, Senat și Consiliu de Administrație, să îi apere plagiatele. Se pregătesc contestații, contraatac în justiție, precum și strategii mediatice.

Două ședințe de Senat au fost convocate consecutiv în aceeași săptămână pentru a decide ce e de făcut. Ramona Lile i-a convins pe toți că „cineva” vrea să distrugă universitatea. Membrii Senatului au fost dispuși să înghită teoria conspirației și să ignore faptele, adică cele șase plagiate analizate de CNECSDTI considerate „unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”, cum menționează raportul.

Convorbirea cu Ioan Radu, președintele Senatului UAV, profesor ajuns la vârsta de pensionare, este edificatoare. Dl Radu a explicat pentru revista „22” că „nu-i vorba de Lile, noi trebuie să apărăm acum universitatea, facem front comun, trebuie să ținem steagul sus”. Ceea ce înseamnă că se contestă „procedurile” CNECSDTI, adică antetul, semnăturile și alte chestiuni de formă. Faptul că imaginea instituției este pătată de mai mulți ani chiar de plagiatoarea în serie nu contează, iar măturoiul cu care s-ar putea face curat în ogradă nu există.

„Lăsați faptele – ne-a cerut Ioan Radu – de unde știți că este plagiat? Au fost și alte comisii, de la noi, care au zis altceva. De ce să îi credem pe cei de la CNECSDTI?”. Mai mult, dacă Ramona Lile a plagiat este pentru că „cineva” a îndemnat-o și a instruit-o să facă asta. Președintele Senatului spune că așteaptă să „traseze ministerul” ce trebuie făcut și ne-a invitat să îl căutăm, dacă se poate personal, după ce se primesc indicațiile de la ministru. „Să vină organele”, a conchis dl Radu.

Prorectorii nu știu nimic

Am încercat să aflăm de la doi dintre cei trei prorectori cum văd situația. Prorectorul Teodor Cilan, economist, nu se poate pronunța fiindcă face parte din conducere. „Urmărim să fim în cadrul legal și nu dorim să ieșim din el. Ne raportăm la deciziile autorităților de deasupra noastră și acționăm în consecință”, ne-a declarat într-un autentic limbaj de eschivă. Explicațiile sale despre practica cooptării unui autor fără nicio contribuție științifică „pe colegialitate și pe prietenie” confirmă observația CNECSDTI că falsul face parte din cultura organizațională a instituției. Deși spune că nu știe, prorectorul a aflat câte ceva. La întrebarea dacă apreciază munca făcută de Comisia de Etică a UAV, și aceasta criticată apăsat în Raportul CNECSDTI, am aflat că Teodor Cilan cunoștea avatarurile și modul subaltern în care comisia a închis cazul, sancționând blând un coautor și scoțând-o pe „șefa” basma curată. A fost greu să răspundă la întrebarea cum de Ramona Lile a folosit lucrările plagiate în listele sale de lucrări „științifice”, dacă nu știa că a fost pusă, în secret, coautor.

Codruța Stoica, prorector cu cercetarea, s-a arătat foarte vexată că o caută seara presa. Ne-a îndemnat să o sunăm „în timpul programului”. Evident, n-a răspuns la telefon, oricât de insistenți am fost. Am înțeles că nu poate avea un punct de vedere fiind luată prin surprindere. Totuși, în ședințele de Senat a fost o vajnică apărătoare a Ramonei Lile.

Nu e iubire dezinteresată, e pe profit și pe privilegii. Iată un exemplu: Codruța Stoica a dus acasă de la această universitate de stat, conform declarației de avere depuse în iunie 2020, 360.711 lei. Asta înseamnă aproximativ 6.400 de euro pe lună, un venit frumușel. Prorectorii Cilan și Alexandru Popa au în jur de 5.000 de euro pe lună. Și nu doar atât: la întrebarea noastră dacă soacra sa ține în locație de gestiune restaurantul Decebal al universității, dl Cilan a răspuns, după o mică pauză, „cred că da”. Adică nu era sigur. Ramona Lile a omis să își depună ultima declarație de avere ( ANI se va sesiza cu privire la acest aspect), probabil ca să nu șocheze colectivul de profesori care au salarii de patru-cinci ori mai mici.

Vă spunem noi cât câștigă, lunar și în mână, doamna Lile: 12.000 de Euro.

De aproape zece ani, Curtea de Conturi n-a mai trecut pe la Universitatea „Aurel Vlaicu”, deși instituția trăiește din fonduri publice care ar trebui verificate. În toamna anului trecut, Hotelul Akademos al universității, proaspăt renovat și utilat, a fost transformat în Centru pentru bătrâni. Motivația conducerii a fost atunci că se vine în întâmpinarea nevoilor comunității.

Hotelul a fost dat în locație de gestiune, cunoscupa în anumite medii Geanina Ignuța, eșuată în politică și actualmente juristă, având contract cu universitatea pentru prestații juridice de 24.000 de lei pe lună – în condițiile în care UAV a externalizat acest serviciu. Straniu este că instituția nu a încasat niciun ban din Centrul pentru bătrâni, deși solicitanții de servicii de scurtă durată trebuie să plătească.

Gurile rele spun că lipsa controalelor Curții de Conturi s-ar datora „spatelui” oferit de Claudia Boghicevici,

angajată a Universității din Arad și totodată consilier la Curtea de Conturi. Am dorit să verificăm zvonul. Doamna Boghicevici ne-a asigurat că nu activează în domeniul învățământului și nu lucrează în Arad. „Mandatul meu e pe altceva”, a precizat liberala. Cât despre absența controalelor din 2012 până în prezent, ne-a spus că depinde de tipul de instituție și de programul departamentului de control.
Soțul său, greu catalogabilul Cătălin Boghicevici, este, și el, angajatul universității aproape de când a fost dat afară din SRI… așa că orice altă compeltare la acest „capăt de informație” ar fi superfulă… redundantă.

În plin scandal al plagiatelor, Ramona Lile apare pe un canal de televiziune la o emisiune cu un titlu amuzant pentru situația invitatei: „Ai carte, ai parte”

Timp de 45 de minute, Lavinia Șandru o întreabă despre minunata sa carieră la Universitatea din Arad, dar cazul plagiatelor este ocolit cu tandrețe. Nicio întrebare incomodă nu a tulburat convorbirea. Lile s-a declarat urmașa demnă a mentorului său, fosta doamnă rector Lizica Mihuț, despre care crede că „la ora asta nu poate decât să fie mândră de realizările pe care le am, pentru că nu am distrus ceea ce a construit dumneaei”.

Am întrebat-o pe doamna profesor Mihuț dacă resimte această mândrie, mai ales că în ultimii ani a avut o atitudine critică față de impostură. „Sunt ani de când îmi expun public consternarea și dezamăgirea și, mai mult, revolta că Ramona Lile a continuat să plagieze, deși a fost sancționată în 2012, publicând articole în coautorat în cel puțin 30 de domenii, de la aerodinamică, psihologie, protecția mediului, la silvicultură, inginerie industrială, biotehnologie și, mai nou, în comunicare, domeniu în care a încercat să se abiliteze fără să aibă nicio competență. Sunt, de asemenea, surprinsă că o alege și realege comunitatea academică pe care am construit-o în mandatele mele, că nu există voci critice. E o rușine pentru universitate și pentru Arad”, ne-a declarat Lizica Mihuț.

Ministrul Cîmpeanu amână din vorbe

Participant în 23 martie la conferința online „Educația digitală asimptomatică” organizată de Edupedu și World Vision, ministrul Cîmpeanu a fost nevoit să-i răspundă Ralucăi Pantazi, moderatoarea dezbaterii, la întrebarea ce facem cu cazurile de rectori plagiatori ca Ramona Lile de la Arad și Puiu Georgescu de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Iată răspunsul: „Din perspectiva moralității, condamn categoric orice astfel de acte, legal Ministerul Educației este cel care decide retragerea calității de rector, iar singurul organism care poate cere asta este CEMU, direcția ministerului va cere punctul de vedere al CEMU. Trebuie de văzut dacă titlul de profesor a fost acordat prin ordin de ministru sau de către universitate. Dacă e prin ordin, atunci ministrul este în măsură să ceară retragerea ordinului și coborârea la nivel de conferențiar, dacă nu, atunci este în măsura universității. Cel mai înțelept ar fi un pas înapoi din partea celui acuzat, până la soluționarea acestor probleme, din păcate doar instanța de judecată va putea regla aceste lucruri.” (…)

„În cazul în care un ministru ia o decizie în afara cadrului legal chiar dacă este morală, el trebuie să răspundă în instanță pentru acea măsură, deci trebuie făcute toate măsurile, dar trebuie respectat cadrul legal, de multe ori opinia publică este grăbită. Niciodată ministerul nu se va putea substitui unei instanțe de judecată. E bine să mergem cu separarea asta și cu clarificarea rolurilor”, a mai spus la dezbatere.

 

Legal, nu are nicio legătură intenția celor sancționabili de a se adresa justiției, ministrul are obligațiile sale trasate de lege.

Articol asociat:

[ACTUALIZARE 3] Ramona Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu”, din Arad, a fost RETROGRADATĂ ACADEMIC și probabil va rămâne fără funcția de rector

 

Critic Arad, 2 aprilie 2021 7:54

lile-citatramona-lile