ȘTIRI

Din seria „FARAONUL nu vrea să plece până ce nu-și face PIRAMIDĂ” – VEZI cum arată un TUN KITSCH de 26,5 milioane de Euro intitulat „Amenajare Parcare Subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”… în toate detaliile lui [STUDIUL DE FUNDAMENTARE – INTEGRAL]

 

Pe ordinea de zi a Consiliului Local Municipal Arad se vor supune la vot, în urătoarele zile, cinci proiecte, toate având ca subiect PARCĂRILE DIN ORAȘ – cel mai isteric dintre toate… de departe! Va fi mult „tămbălău” pe marginea aplicării acestor regulamente – și probabil că va fi degeaba, pentru că în „antecamera legii”, adică în biroul lui Falcă, „jocurile au fost făcute”. Cele 5 proiecte mai stau la „transparență” o perioadă, iar având în vedere că în CLM Arad, majoritatea o deține (încă) „armata de votaci a primarului”, e foarte posibil ca așa cum le citiți acum, așa să treacă. 

Deci, primim cu toții următorul email:

Începând cu data de miercuri, 11.10.2017, la intrarea în Primăria Municipiului Arad, sunt afişate următoarele documente privind:

  1. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a sistemului de administrare a parcărilor cu plată amenajate pe domeniul public al Municipiului Arad – iniţiativa primarului
  2. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a parcărilor de reședință din Municipiul Arad – iniţiativa primarului
  3. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a activității de ridicare, transport, depozitare și eliberare a autovehiculelor sau remorcilor oprite și staționate neregulamentar pe partea carosabilă, precum și a autovehiculelor abandonate și fără stăpân, de pe domeniul public al Municipiului Arad – iniţiativa primarului
  4. Proiect de hotărâre privind completarea anexei Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr. 162/2006 privind gospodărirea Municipiului Arad – iniţiativa primarului
  5. Proiect de hotărâre privind aprobarea actualizării studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piața Avram Iancu din municipiul Arad” – iniţiativa primarului

Până la data de 24.10.2017, la registratura Primăriei Municipiului Arad, cei interesaţi pot depune în scris recomandări, sugestii şi opinii privind aceste documente.

Informaţii suplimentare pot fi solicitate începând cu data 11.10.2017, între orele 8,00 – 18,00, la Serviciul Relaţii cu Publicul, camera 5.

Cei interesaţi pot solicita în scris şi pot primi copii contra cost după aceste acte, care pot fi studiate şi pe site-ul Primăriei Arad, la adresa www.primariaarad.ro.

Toate cele 5 subiecte merită luate separat – toate sunt „subiecte de scandal” – toate merită luate „la purecat” rând pe rând… dar UNUL E TUNUL – iar acesta se regăsește la puntul 5.
„Amenajare parcare subterană Piața Avram Iancu din municipiul Arad” – iniţiativa primarului e un subiect aprins prin 2010, în flăcări prin 2011-2012, stins din „raținuni politico-economice” mai importante la vremea aia și reaprins… iaca… acum… cât e mâine, în Consiliul Local Municipal.

Așa arată Proiectul de Hotărâre… care dacă se va aproba, o să avem piramidă de sticlă vizavi – sau în loc de –  ostași români îmbrăcați în sovietici:

H O T Ă R Â R E A  NR.____

din ______________2017

privind aprobarea actualizării studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”

Având în vedere iniţiativa Primarului Municipiului Arad, exprimată în expunerea de motive înregistrată la Primăria Municipiului Arad cu nr. 60585/13.09.2017, Analizând raportul nr. 60588/13.09.2017 al Comisiei de coordonare și supervizare pentru pregătirea și planificarea contractului de concesiune de lucrări publice „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,

Analizând rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad,

Ținând seama de Hotărârea nr. 256/19.11.2013 a Consiliului Local al Municipiului Arad privind aprobarea studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,

Ținând seama de prevederile art. 9 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii,

Ținând seama de prevederile legale din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii,

În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (9),  art. 45 alin. (3) și art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARAD

H O T Ă R Ă Ș T E

Art. 1. Se aprobă actualizarea studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. Se abrogă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad nr.256/2013 privind aprobarea studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”.

Art. 3. Prezenta hotărâre se va duce la îndeplinire de către Primăria Municipiului Arad şi se va comunica celor interesaţi prin grija Serviciului Administraţie Publică Locală.

EXPUNERE DE MOTIVE

Nr. 60585 din 13.09.2017

Având în vedere:

Faptul că proiectul investiţional propus are în vedere amenajarea unei parcări subterane, dispusă  pe  două  nivele în Piaţa  Avram Iancu din municipiul Arad precum şi propunerea unor noi funcţiuni urbanistice pentru Piaţa Avram Iancu, astfel încât aceasta să-şi recâştige  atractivitatea  pentru cetăţenii municipiului.

Proiectul vizează realizarea unei parcări subterane cu o capacitate de 588 locuri de parcare iar la nivelul 0 al pieţei s-a studiat  realizarea unei suprafeţe pietonale fără  intersecţii  cu circulaţia carosabilă pe întreaga suprafaţă a pieţei Avram Iancu din municipiul Arad.

Necesitatea investiţiei rezultă din lipsa unui număr suficient de locuri de parcare în zona centrală a municipiului cât şi din necesitatea reamenajării din punct de vedere urbanistic a zonei centrale a municipiului în scopul redării atractivităţii acestuia atât pentru cetăţenii săi cât şi pentru dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului.

Pentru aceste motive,

Consider oportună adoptarea unei hotărâri privind aprobarea actualizării studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”, precum și abrogarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.256/2013.

PRIMAR,

Ing. Gheorghe Falcă

60585 /13.09.2017

R A P O R T

al Comisiei de coordonare și supervizare pentru pregătirea și planificarea contractului de concesiune de lucrări publice „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”

Referitor la: expunerea de motive înregistrată cu nr.6/________2017, a d-lui ing. Gheorghe Falcă, Primarul Municipiului Arad,

Obiect: propunerea de aprobare a actualizării studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”.

Consideraţii de ordin general:

Proiectul investiţional propus are în vedere amenajarea unei parcări subterane, dispusă pe două nivele în Piaţa Avram Iancu din municipiul Arad precum şi propunerea unor noi funcţiuni urbanistice pentru Piaţa Avram Iancu, astfel încât aceasta să-şi recâştige  atractivitatea  pentru cetăţenii municipiului.

Proiectul vizează realizarea unei parcări subterane cu o capacitate de 588 locuri de parcare iar la nivelul 0 al pieţei s-a studiat  realizarea unei suprafeţe pietonale fără  intersecţii  cu circulaţia carosabilă pe întreaga suprafaţă a pieţei Avram Iancu din municipiul Arad.

Necesitatea investiţiei rezultă din lipsa unui număr suficient de locuri de parcare în zona centrală a municipiului cât şi din necesitatea reamenajării din punct de vedere urbanistic a zonei centrale a municipiului în scopul redării atractivităţii acestuia atât pentru cetăţenii săi cât şi pentru dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului.

Ca urmare a celor prezentate,

P R O P U N E M:

Adoptarea unei hotărâri privind aprobarea actualizării studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”.

Abrogarea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Arad nr.256/2013 privind aprobarea studiului de fundamentare privind decizia de concesionare a proiectului „Amenajare parcare subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”.

Comisia de coordonare si supervizare:

  1. C.J. Ştefan Szuchanszki – Președinte
  2. Ing. Marius Farcaş – membru
  3. C.J. Raluca Staniș – membru
  4. Alina Bociort – membru
  5. Anca Costea – membru

 

Discutăm despre un șantier uriaș  în Centrul Aradului și, mai ales despre o sumă fabuloasă: 26.471.841 de Euro fără TVA – 32.688.933 cu TVA,

dar în această primă parte – și așa enorm de lungă – ne limităm în a publica, intergral, Studiul de Fundamentare pe care își bazează primarul Gheorghe Falcă cheltuirea din bugetul public a acestei sume uriașe. Le limităm acum la a remarca „amănuntul” că, în condițiile în care niciun oraș de mărimea și potențialul Aradului, din țară sau din occident, nu își construiește parcare în mijlocul Centrului Istoric, eliminând pe cât posibil circulația autovehicolelor și transformând piețele în scop strict pietonal… Aradul lui Falcă își face parcare în „buricul târgului”, marcându-și teritoriul cu o hidoșenie fără nicio legătură cu arhitectura orașului.

Lectură plăcută!…

STUDIUL DE FUNDAMENTARE

1.1 SCOPUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

Prezentul Studiu de fundamentare analizează elementele tehnice, juridice şi financiare specifice proiectului „Amenajare Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” în scopul justificării nevoii şi oportunităţii realizării proiectului în regim de concesiune.

Potrivit prevederilor art.12 alin. (2)  din Hotarârea nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, la baza studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se află Studiul de fezabilitate realizat pentru proiectul „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” şi aprobat prin Hotărârea Consiliului Local  al Municipiului Arad nr.316 din 28 decembrie 2011.

1.2 PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

Autoritatea Contractantă a desemnat o Comisie de Coordonare şi Supervizare pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice în conformitate cu prevederile art. 2 din Hotarârea nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Membrii Comisiei de Coordonare şi Supervizare au fost numiţi din cadrul specialiştilor proprii, la care se pot adăuga, după necesităţi, experţi externi.

Una din principalele responsabilităţi ale Colectivului de Coordonare şi Supervizare este fundamentarea deciziei de concesionare.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1), în situaţia în care studiul de fundamentare este elaborat de consultant extern, Autoritatea Contractantă, prin CCS, are obligaţia de a lua toate măsurile prin care să se asigure că elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se realizează la un nivel corespunzător şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solicitate.

Dacă rezultatele Studiului de fundamentare indică modul în care proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor Autorităţii contractante şi demonstrează că realizarea proiectului în regim de concesiune este mai avantajoasă pentru Autoritatea contractantă decât prin achiziţie publică tradiţională, acesta urmează să fie aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Arad.

Urmatoarele etape constau în elaborarea documentaţiei de atribuire şi derularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune.

1.3 STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT

Potrivit prevederilor secţiunii 1.4.1 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1517/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implemenatarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România, Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să se axeze pe analiza elementelor tehnice, juridice şi financiare specifice proiectului, după cum urmează:

  1. Aspecte generale
  2. Fezabilitate tehnică
  3. Fezabilitate economică şi financiară
  4. Matricea preliminară de repartiţie a riscurilor
  5. Aspecte de mediu
  6. Aspecte sociale şi aspecte instituţionale

Discutăm despre o sumă fabuloasă –

………………………………….

  1. ASPECTE GENERALE ALE PROIECTULUI

2.1 OBIECTIVELE ŞI CERINŢELE PROIECTULUI

2.2 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3 ANALIZA PĂRŢILOR INTERESATE

            2.4 RELAŢIA PROIECTULUI CU POLITICILE PUBLICE RELEVANTE

 

2.1 OBIECTIVELE ŞI CERINŢELE PROIECTULUI

Obiectivul general ce se doreşte a fi atins prin implementarea prezentului proiect investiţional îl constituie îmbunătăţirea infrastructurilor de parcare în municipiul Arad precum şi redobândirea funcţiunii şi efervescenţei iniţiale a Pieţii Avram Iancu din municipiul Arad, redevenind astfel nucleul tradiţional comercial şi cultural al zonei centrale.

Pentru a satisface această cerinţă, Primaria Municipiului Arad are în vedere construcţia unei parcări subterane cu o capacitate  de 588 locuri de  parcare, iar la nivelul 0 al pieţei s-a studiat realizarea unei suprafeţe pietonale fără intersecţii  cu circulaţia carosabilă pe întreaga suprafaţă a pieţei, astfel piaţa îşi va redobândi funcţiunea şi efervescenţa iniţială, redevenind  nucleul tradiţional comercial şi cultural al zonei centrale.

2.2 DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul investiţional propus are în vedere amenajarea unei parcări subterane, dispusă  pe  două  nivele în Piaţa  Avram Iancu din municipiul Arad precum şi propunerea unor noi funcţiuni urbanistice pentru Piaţa Avram Iancu, astfel încât aceasta să-şi recâştige  atractivitatea  pentru cetăţenii municipiului.

Proiectul vizează realizarea unei parcări subterane cu o capacitate de 588 locuri de parcare iar la nivelul 0 al pieţei s-a studiat  realizarea unei suprafeţe pietonale fără  intersecţii  cu circulaţia carosabilă pe întreaga suprafaţă a pieţei Avram Iancu din municipiul Arad.

Necesitatea investiţiei rezultă din lipsa unui număr suficient de locuri de parcare în zona centrală a municipiului cât şi din necesitatea reamenajării din punct de vedere urbanistic a zonei centrale a municipiului în scopul redării atractivităţii acestuia atât pentru cetăţenii săi cât şi pentru dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului.

2.3 ANALIZA PĂRŢILOR INTERESATE

Un numar relativ mic de entităţi sunt implicate în proiectul propus. Sunt luate în considerare următoarele părţi interesate:

ü         Primaria Municipiului Arad

ü         Comercianţii şi instituţiile publice din zona centrală a municipiului Arad

ü         Populatia – care va beneficia de serviciile oferite prin intermediul parcării subterane.

 

2.4 RELAŢIA PROIECTULUI CU POLITICILE PUBLICE RELEVANTE

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a municipiului Arad este dezvoltarea şi consolidarea unui centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii arădenilor. Axele strategice de dezvoltare sunt:

Planul de acţiune privind obiectivul strategic „Urbanism, amenajarea teritoriului, infrastructură de transport” din cadrul axei strategice de dezvoltare „Dezvoltare urbană” include şi proiectul „Parcări moderne în cartiere – amenajarea tuturor parcărilor dintre blocuri şi realizarea parcajelor sub şi/sau supraterane şi a celor paralele cu carosabilul şi menţinerea zonelor verzi în acostamentele stradale.”

Fundamentarea amplasării acestei parcări subterane în Piaţa Avram Iancu a fost făcută în cadrul studiului privind dezvoltarea reţelei de circulaţie din municipiul Arad, studiu ce stă la baza „Masterplanului de transport şi trafic al municipiului Arad“, masterplan aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Arad.

 

  1. FEZABILITATEA TEHNICĂ A PROIECTULUI

3.1 INFORMAŢII TEHNICE GENERALE

3.2 STANDARDE DE PERFORMANŢĂ TEHNICĂ ŞI SPECIFICAŢII TEHNICE DE CALITATE

3.3 STAREA TEHNICĂ A FACILITĂŢILOR EXISTENTE (DACĂ ESTE RELEVANTĂ)

 

3.4 UTILITĂŢI DISPONIBILE ŞI NECESARE

 

Fezabilitatea tehnică a proiectului „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” a fost deja evaluată în cadrul Studiului de fezabilitate aprobat prin Hotărârea Consiliului Local  al Municipiului Arad nr.316 din 28 decembrie 2011. În  Studiul de fundamentare s-au inclus părţile semnificative ale acestei analize.

 

3.1 INFORMAŢII TEHNICE GENERALE

 

3.1.1  Situatie existenta : conform Certificat de urbanism nr. 803/30.05.2011 emis  pentru Amenajare Parcare Subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul  Arad

3.1.2   Regim juridic: teren in intravilanul municipiului Arad – domeniu public

3.1.3   Folosinta actuala : piata publica

3.1.4  Regim tehnic  : teren situat  in UTR  nr. 1 conform  regulamentului aferent PUG.

Se va realiza  o parcare  subterana în Piata Avram Iancu, ceea ce necesita  o reamenajare din punct  de vedere urbanistic a intregii zone.

Parcarea va  avea  un numar  de  aproximativ  500  locuri de parcare  realizate pe  doua  nivele   si va avea  4 accese.

Circulatia  carosabilă  va fi deviată în zona  vestică  a pietei cu traversarea  ei prin subteran.

Se vor devia reţelele  edilitare.

În treimea  nordică a pieţei se va amplasa  o oglinda de  apa  si un ansamblu de fantani, iar in zona  sudică o constructie moderna de  forma  piramidală.

Zona  centrală  se  va  amenaja  astfel încat  sî poata  găzdui   diferite  evenimente  publice

Toată  suprafaţa  pieţei inclusiv cea   de  circulatie   a tramvaielor va fi finisata cu dalaj decorativ.

Intreg ansamblul va fi revitalizat prin amplasarea  unor terase cu caracter provizoriu ( constructii realizate din materiale usor demontabile ) .

Se vor prevedea  spaţii verzi cu plantatii în jardinieră sau terase  înierbate.

Se va  prevedea un iluminat general cu stâlpi ornamentali  de mare  inaltime

 

3.1.5   Necesitatea si oportunitatea investitiei

Necesitatea investitiei rezulta din lipsa unui numar suficient de locuri de parcare in zona centrala a municipiului cat si din necesitatea reamenajarii din punct de vedere urbanistic a zonei centrale a municipiului in scopul redarii atractivitatii acestuia atat pentru cetatenii sai cat şi pentru dezvoltarea potentialului turistic al municipiului.

Fundamentarea amplasarii acestei parcari subterane in piaţa Avram Iancu a fost facuta in cadrul studiului privind dezvoltarea retelei de circulatie din municipiul Arad studiu ce sta la baza „Masterplanului de transport si trafic al municipiului Arad“, masterplan aprobat de catre Consiliul Local al Municipiului Arad.

3.1.6   Soluţii propuse pentru  realizarea investiţiei

Se  propun  3 solutii distincte:

3.1.7   Avantajele  solutiei   propuse

Solutia varianta  1  propusă  spre   detaliere  de către  elaboratorul  studiului de fezabilitate    este  solutia   cea  mai  avantajoasa  prin faptul ca va da  posibilitatea realizării   tuturor  spatiilor  cerute   prin tema  de  proiectare

In acelasi timp, varianta  propusă, permite organizarea  funcţiunilor  parcării mai  eficient, asigurând   utilizatorilor  parcării si a pieţei  un  confort  echivalent   celui   prevăzut de  standardele   europene   şi   conform   legislaţiei  în  vigoare .

       3.1.8  Amplasament

Investitia este  amplasată  în municipiul Arad, Piaţa  Avram Iancu

          3.1.9  Statutul juridic al terenului care urmeaza  sa fie ocupat

Terenul pe care se va  amplasa  obiectivul de investitie  este situat in intravilanul municipiului Arad   – domeniu public

 

3.1.10    Situatia  ocupărilor definitive  de teren

( subsol 1)                                               POT          =         52,52  %

(subsol 1+subsol 2)                                CUT          =           0,97

 3.1.11 Descrierea constructiva

Prin temă s-a fost solicitat amenajarea unei parcări subterane  dispusă  pe  doua  nivele  pentru  realizarea   a  circa  500  locuri   de  parcare.

Pentru  a satisface  aceasta cerintă, tehnologia de parcare  propusă este  cea   cu parcare la 90°  si sens  unic de circulatie.

Accesul in parcare se va  face pe două fire de circulaţie din Bulevardul Revoluţiei, adiacent  Teatrului, latura  vestică, după  intersecţia  cu strada  V. Goldis .

Sunt prevazute două ieşiri din parcare,  amplasate  pe latura  estica  a pietei  înspre  Bulevardul Revoluţiei şi  înspre  strada  N. Balcescu.

Pentru realizarea  unei suprafete pietonale fara intersectii cu circulatia  carosabilă  pe intreaga  suprafaţă  a pieţei, se propune  realizarea  unui pasaj subteran carosabil pentru circulatia  auto de tranzit in zona, amplasat pe latura  vestica  a pietei . Accesul in pasaj este propus paralel cu accesul in parcare  in coltul nord vestic al pietei, dupa  intersectia  cu strada Goldis  iar iesirea  se  va realiza in coltul sud vestic,  inainte  de  strada  Baritiu .

In acest mod, circulatia   inspre  strada  Goldis  si dinspre   strada Baritiu nu va  fi  afectata   prin realizarea  acestui pasaj  subteran .

Un al treilea  acces carosabil  in parcare  este  propus   inainte  de   iesirea  din  pasajul subteran   prin coltul sud vestic al  parcarii .

Accesul carosabil  la  nivelul 2  al parcarii subterane  se  face   printr-o rampa  dispusa   pe latura  vestica     a niveluilui 1 iar iesirea carosabila  de la  nivelul 2  al parcarii subterane  se face  printr-o rampa  situata  pe latura  estica  a nivelului 1 de parcare .

Pentru accesul pietonilor  s-au prevazut trei case  de  scari rezistente  la  foc  si perfect  etanse  la  fum, din  care una  va  fi  dotata  cu ascensoare   pentru a  facilita accesul  persoanelor  cu  handicap  motoriu. În casa  scarii,   situata   in  vecinatatea   acceselor  in  parcare, vor  fi  situate, la  fiecare nivel al parcarii, grupurile  sanitare.

De asemenea s-au prevazut in interiorul parcajului subteran, scari  de  evacuare   in caz  de  incendiu inchise in case  de  scari, prevazute  cu spatii tampon, ventilate  in   suprapresiune si echipate  cu usi rezistente la foc EI 60-C, prevazute  cu iluminat de  siguranta .

Conform prevederilor din NP 127/2009 , deoarece  parcarea  subterana  este  echipata  cu instalatii automate  de  stingere  a incendiului, s-au prevazut pe  fiecare  nivel subteran, doua  compartimente  incendiu cu suprafata   inferioara  la  6000 mp, separate  cu pereti despartitori  rezistenti la foc EI 60.

La subsolul 1 se prevad  spatii anexe pentru plasarea  caselor  automate, pentru  controlul accesului, atat  pietonal  cat   si  auto, precum si   realizarea  unui  spatiu   “courtesy- room”  pentru  public.

Pentru asigurarea  utilitatilor  necesare  functionarii  instalatiilor   si dotarilor  aferente  parkingului, s-au prevazut   spatii tehnice amplasate   pe latura  vest  a parcarii la subsol 1 si cu acces  direct  din exterior – pasajul  subteran carosabil .

La nivelul 0 al pietei s-a  studiat  realizarea  unei suprafete  pietonale  fara  intersectii  cu circulatia  carosabila pe intreaga  suprafata  a pietei, astfel piata  isi va  redobandi functiunea  si efervescenta initiala, redevenind  nucleul traditional comercial si cultural al zonei centrale.

S-au studiat   urmatoarele  amenajari urbanistice :

Toata suprafata  pietei , inclusiv suprafata  de  circulatie a tramvaielor si suprafata  carosabila  dintre  str. N. Balcescu si B-dul Revolutiei, latura  estica, s-au prevazut  finisate  cu  dalaj decorativ din piatra  naturala – placi sau calupuri de granit, roci  eruptive  de  tip transilvanean, placi si elemente  vitrificate  de mare  rezistenta. Dalajul va fi  corelat cu un sistem de  rigole incastrat in pavaj si  cu pante  de   directionare  a  apei    pentru  preluarea  apelor  pluviale .

S-a prevazut de asemenea  realizarea  de  spatii verzi  atat prin plantatii pitice  si medii in  jardiniere  cat si prin realizarea  unor  zone  inierbate  amplasate  in desenul general al pietei si plantate  cu gazon , flori de  sezon si arbusti mici decorativi .

Pe latura  estica  se  vor planta   arbusti  decorativi care  vor  constitui  o perdea   de protectie   pentru  zona  pietonala  fata  de  zgomotul  produs  de  circulatia  tramvaielor . De asemenea  s-a prevazut refacerea  vegetatiei   existenta  actualmente  pe  perimetrul pietei , adiacent  trotuarelor .

De-a lungul  traseului tramvaiului si portiunii carosabile  se  vor  monta elemente  de  separare  – stalpisori  din fonta  sau  din piatra  artificiala avand  inaltimea  de 60-90 cm.

In zonele  dalate, adiacent   traseelor  de  traversare  a pietei, vor  fi create elemente   diverse  de  mobilier   urban – banci, elemente   informationale pentru reclama  si afisaj, cismele, grilaje, alcatuite  din elemente  demontabile, din lemn, piatra artificiala, metal, corelate  cu  aredamentul   urban  existent din  zonele  adiacente  pietei .

Iluminatul general al pietei  se va  realiza  atat prin mentinerea  stalpilor  de  mare inaltime   existenti cat si prin stalpi noi  similari  celor   existenti.

Un al doilea  nivel de  iluminare  s-a propus  a  fi realizat  cu corpuri dispuse  pe  stalpi  de  mica  inaltime si corpurile de  iluminat  existente  pe  fatada  cladirii teatrului.

S-a propus  prin studiul de  fezabilitate  realizarea  atat a unui iluminat  decorativ dispus in pardoseala   dalajului decorativ  care  sa  descrie un traseu  de traversare  al  pietei  cat si  iluminatul  fantanilor  arteziene, a jeturilor  de  apa  si a  vegetatiei.

Conform temei de  proiectare,  s-a  individuat de comun accept cu  beneficiarul reamplasarea   statuii  “Eroului necunoscut”  in zona Cetatii.

3.2 STANDARDE DE PERFORMANŢĂ TEHNICĂ ŞI SPECIFICAŢII TEHNICE DE CALITATE

Documente de referinta generale

H.G. 907/2016           Hotarare privin etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiei tehnic-oeconomice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice

Specificatii tehnice de calitate

Legea 10/1995            Legea privind calitatea in constructii

SR EN ISO 9000       Sisteme de management al calitatii. Principii pundamentale si vocabular

H.G. 766/1997           Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii

H.G. 272/1994           Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii

SR EN ISO 9001:2008          Sisteme de management al calitatii – Cerinte

O.G. 20/2010  Ordonanţa privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează conditiile de comercializare a produselor

Specificatii pentru potectia mediului

SR EN ISO 14001:2005        Sisteme de management de mediu

Legea 265/2006 (O.U.G.195/2005)   Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 195 privind protecía mediului

P 122/1989     Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative

Specificatii pentru apararea impotriva incendiilor si protectia civila

Legea 307/2006          Apararea impotriva incendiilor

O IGSU 779 IG/2010            Procedura de avizare a metodelor/procedurlior de identidicare, evaluare si control al riscurilor de incendiu

O 210/2007     Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

O 163/2007     Normele generale de apararea impotriva incendiilor

O 96/2016       Ordin pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor voluntare si serviicilor private pentru situatii de urgenta

O 132/2007     Metodologia de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor

O 129/2016     Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea si autorizarea de securitate la incendiu si protectie civila.

H.G. 571/2016           Hotararea pentru aprobarea Categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

O 1822/2004   Regulamentul privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc

N 08/07.2044  Privind elaborarea planurilor de aparare in cazul producerii unui dezastru provocat de seisme si/sau alunecari de teren

P 118/1999     Norme de siguranta la foc a contructiilor

P 102/1999     Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolurile cladirilor noi

Specificatii de Securitate si Sanatate in munca

Legea 319/2006          Legea securitatii in munca

H.G. 1425/2006         Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2060 cu modificari si completari ulterioare, Legea 240/2004, Republicata privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte

H.G. 300/2006           Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile (Directiva 92/57/CE)

H.G. 1876/2005         Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii (Directiva 2005/44/CE)

H.G. 1218/2006         Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici

H.G. 1146/2006         Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (Directiva 89/655/CE, amendata de Directiva 95/65/CE si  2001/45/CE)

H.G. 245/2016           Hotararea privind stabilirea conditiilor pentru punerea la dispozitie pe piata a echipamentelor si sistemelor de protectie destinate utuilizarii in atmosfere potential explozive

H.G. 493/2006           Privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot (Directiva 2003/10/CE)

H.G. 971/2006           Privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau  de sanatate la locul de munca (Directiva 92/58/CE)

H.G. 1048/2006         Privind cerintele minimie de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca (Directiva 89/656/CE)

H.G. 1091/2006         Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca (Directiva 1989/654/CE)

O 594/2013     Ordin pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamente individulae de protectie.

H.G. 355/2007           Privind supravegherea sanatatii lucratorilor

H.G. 115/2004           Privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru intoroducerea lor pe piata cu modificarea H 809/2005

H.G. 409/2016           Hotararea privind stabilirea conditiilor pentru punerea la dispozitie pe piata a echipamentelor electrice de joasa tensiune.

OMMSS 318/204/2003    –    Ordinul privind aprobarea Listei cuprinzand standaredele romane care adopta standardele europene armonizate pentru asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente de joasa tensiune

OMSF 840/2001   –  Abrogarea Ordinului sanatatii 328/2000 privind modificarea si completarea normelor de avizare sanitara a proiectelor obiectivelor si de autorizare sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii 331/1999

Specificatii tehnice

Legea 10/1195   Legea calitatii in contructii cu moficarile si completarile ulterioare

H.G. 90/2008  Hotararea pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de intere public

OMT 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

H.G. 766/1997           Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii Regulament privind stabilirea clasei de importanta a constructiilor

I 18/1-01         Normativ pentru proiectarea si executare instalatiilor de electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie

I 18/2-02         Normativ pentru proectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri

NP-061-02      Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial artificial din cladiri

NP-068-02      Normativ privind proiectarea cladirilor civile din puct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare

P 100/2006     Cod de proiectare seismica

NP 086/05      Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor

C 300-1994     Normativ de prevenire si stingere a incediilor pe durata lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ

NP 112-2004  Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa

P 7-2000         Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire

CR 2-1-1.1-2005        Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton armat

NP 007-97      Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat

ST 009-2005   Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta

CR 6-2006      Cod de proiectare pentru structuri din zidarie

C200-81          Instrructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului in constructii ingropate, prin metoda carotajului seismic

C 26-85           Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive

C 28-83           Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton

C 56-2002       Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

GE-029-97      Ghib practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii, clasificare si indicatii generale

NP 045-2000  Normativ privind incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din fundatii

C 169-88         Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizaera fundatiilor contructiilor civile si industriale

C 196-86         Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de fundatii

C 168-80         Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare

NP 075-2002  Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucratile de constructii

C 61-1974       Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarilor

NE 013-2002  Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

CR 2-1-1.1-2005        Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton armat

C 251-94         Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu materiale locale de aport, pe cale dinamca

C 182-87         Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri

NE 008-1997  Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

NP 112-2004  Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa

GT 035-2002  Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare

GP 043-1999  Ghid privind proiectarrea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand condcucte din PVC, polietilena si polipropilena: IPCT

C 142-85         Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elemente de instalatii

NE 001-1996  Abatarei admise la receptia lucrarilor privind executia tencuielilor

NP 099-04      Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie

I 13-94            Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de incalzire centrala

I 27-82            Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate

C 28-83           Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton

C 26-85           Normativ pentru incercareqa betonului prin metode nedistructive. Completari la C 26-85

C 200-81         Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructiile ingropate prin metoda carotajului sonic

C 149-87         Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat

P 100-1-2006  Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri

C 150-99         Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale contructiilor civile, industriale si agricole

NP 111-04      Normativ pentru dimensionarea straturilor de baza din beton de ciment ale structurilor rutiere

C 51-1981       Instructiuni tehnice pentru incercare betonului cu ajutorul carotelor

NE 012-1999  Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

AND 537-2003          Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri

AND 539-2002          Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintelor bituminoase rutiere

AND 549-2000          Normativ privind imbracamintile bituminoasse cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553-99  Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat

AND 559-99  Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixture asfaltice cu bitum aditivat

PD 177-2001  Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica)

C 47/1986       Instructiuni tehnice oentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii

C 83/1975       Indrumator privind executarea trasrii de detaliu in constructii

C 107/6-02      Normativ general privind calculul tranferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie

C 107/7-02      Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor

NP 040-02      Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri

C 223/1986     Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din placi de faianta, majolica si placi ceramice smaltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri

NE 001/1996  Normaticv privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri

GP 037-98      Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardiselilor la constructii civile

P 71/1986       Normativ de proiectare privind iluminatul natural in cladiri industriale

P 117/1983     Norme tehnice privind proiectarea spatiilor social-sanitare pentru constructii industriale

C 16/1984       Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

P 130/1999     Normativ privind urmarirea comportarii in timp a contructiilor (comportare in situ)

C 300/1994     Normativ de prevenire si stingere a incendiilor de durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

C 107/2002     Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri

NP 040-2002  Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor

GP 037/0-1998           Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor

NP 130/1999  Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

P 118-99         Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului

I 9/1994          Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

I 20-2000        Normativ privind protectia constructiilor impotriva transetului, indicativ

I 13-02            Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala

I 5-98  Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare

C 142-85         Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii

C 56-02           Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii pentru constructii

C 204-80         Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiectivele de investitii

C 142-85         Normativ pentru executarea si receptionarea termoizilatiilor la elementele de instalatii

SR 14688-2:2005       Teren de fundare. Clasificarea si identificare pamanturilor

STAS 1709/1-90        Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul

STAS 1709/2-90        Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice

STAS 1709/3-90        Actiunea fenomenului de inght-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare

STAS 2914-84           Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii generale de calitate

STAS 12253-84         Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 6400-84           Lucrari de drumuri. Straturi de baza si fundatie. Conditii tehnice generale de calitate

SR 662:2002   Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balatiera. Conditii tehnice de calitate

STAS 4606-80           Agregate naturale grele pentru mortaresi betoane cu lianti minerali

STAS 10473/1-87      Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 10473/2-86      Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidrauluici sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare

SR 183-1:1995           Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate

SR 183-2-1998           Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante

SR EN 12390-6:2010 Incercari de betoane. Increcari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice

STAS 1913/1-82        Teren de fundare. Determinarea umiditatii

STAS 1913/3-76        Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor

STAS 1913/4-86        Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/5-85        Teren de fundare. Determinarea granulozitatii

STAS 1913/13-83      Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor

STAS 1913/15-75      Teren de fundare. Determinarea greutatii volumetrice pe tern

STAS 12288-85         Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii staturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

SR EN 196-1:2006     Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1 Determinarea rezistentelor mecanice

SR EN 196-2:2006     Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2 Analiza chimica a cimenturilor

SR EN 196-3+A1:2009         Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3 Determinarea timpului de priza si a stabilitatii

SR EN 196-6:2010     Metode de incercari ale cimenturilor. Dererminarea finetii

 

3.3  STAREA TEHNICĂ A FACILITĂŢILOR EXISTENTE (DACĂ ESTE RELEVANTĂ)

 

Actualmente pe zona unde va fi amplasată parcarea subterană este o piată publică, neexistând nici o facilitate pentru noua destinaţie.

 

3.4 UTILITĂŢI DISPONIBILE ŞI NECESARE

 

Cladirea propusa va fi dotata  cu instalatiile de utilitati necesare  functionarii : electrice, instalatii de curenti slabi,  instalatii speciale de supraveghere si avertizare,  detectarea, semnalizarea  si stingerea incendiilor,  instalatii de ventilatie, instalatii sanitare, instalatii de  incalzire .

Pentru asigurarea  utilitatilor  se  vor  face  bransamente  la retelele de distributie  existente in zona .

In urma   avizelor  obtinute, de la furnizorii de utilitati, rezulta  ca pe terenul  unde urmeaza  a se amplasa investitia   exista    retele  de apa, canal, gaz metan,  electrie.  In vederea  inceperii lucrarilor de executie   a investitiei, este  necesara  devierea  tuturor  retelelor  existente  pe amplasament .

In acest scop  se vor proiecta noile  retele   pentru utilitati si se vor efectua    lucrarile  necesare  pentru devierea retelelor.

 

3.4.1 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

 

Viitorii consumatori de energie electrica vor avea puterile estimate Pi=250kW  si Ps=180 kW. Dimensionarea reţelei de alimentare cu energie electrică a noului obiectiv va fi precizată în cadrul fisei de solutie elaborata de societatea locala de distributie a energiei electrice.

Racord la reţelele exterioare

Punctul de racord al instalaţiilor electrice interioare la reţelele publice de alimentare cu energie electrică este blocul de măsură şi protecţie BMPT,  care fac parte din documentaţia de alimentare cu energie electrică.

Distribuţia energiei electrice

De la blocul de măsură şi protecţie BMPT , obiectivul se va  alimenta cu energie electrică printr-o coloană realizată cu un cablu FG7OR sau similar 3x(1x95mmp) + 1x50mmp . Măsura energiei electrice consumate se face la tabloul BMPT pentru întreaga clădire.

Instalaţii electrice aferente parkingului suprateran

Tablourile electrice sunt de tipul cofret metalic cu uşă transparentă, modular (IP20 cu usa deschisa) şi conţin tot aparatajul necesar protecţiei circuitelor. S-au prevazut urmatoarele tablouri: Unul principal TG cu doua sectiuni I si II si cite 14 pe nivel plus unul exterior. Din cele 14 de pe fiecare nivel, cite noua sunt pentru consumatorii obisnuiti si cite cinci pentru consumatorii vitali. Tablourile de nivel ce deservesc consumatorii vitali se alimenteaza din sectiunea I al TG alimentata din retea si de pe grupul electrogen.Tablourile de nivel ce deservesc consumatorii obisnuiti ce nu necesita dubla alimentare se alimenteaza din sectiunea II neracordata la sursa de rezerva, in tabloul TG.

In parcare s-au prevazut corpuri de iluminat  etanse 2x58W suspendate de tije sau lant pana la nivelul grinzilor din care este format tavanul. O parte din aceste lampi sunt dotate cu kit de emergenta si sunt alimentate de pe tabloul de consumatori vitali de nivel. Comanda iluminatului se face centralizat de la tablourile locale amplasat in camera spatiul de parcare cu deosebire in spatiul tampon al scarilor. Iluminatul poate fi comandat de la detectorii de miscare ai fiecarei lampi.

La cota zero s-a optat pentru amplasarea de stalpi de iluminat pe conturul nivelului precum si corpuri incastrate. Ca si iluminat de siguranta de circulatie, acesta se va realiza cu corpuri iluminat montate pe rampele de acces si casa scarii.

Locurile unde au fost amplasat hidrantii, precum si toate caile de evacuare au fost marcate corespunzator.

S-au prevazut circuite de prize mono si trifazate pe fiecare nivel al parcarii. Aceste circuite se vor poza aparent pe ziduri sau stalpi, respectiv liber pe jgheab metalic.

Instalaţiile electrice se vor  executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip FG7OR sau similar  protejate in tuburi de protecţie pozate aparent pe tavan sau liber pe jgheab metalic. Dozele de derivatie se vor amplasa pe cat posibil pe lateralul jgheabului metalic. Dozele ce deservesc iluminatul de siguranta nu se vor utiliza pentru alte circuite si se vor marca distinct..

Instalaţiile electrice din zona de supraveghere, taxare, case de scari, etc. se execută cu cabluri cu conductoare de cupru de tip FG7OR sau similar  protejate in tuburi de protecţie pozate aparent pe tavan deasupra plafonului din gipscarton, respectiv intre zid si placa de gipscarton.

Instalaţia de legare la pămînt consta intr-o priza artificiala de impamantare avand rezistenta de dispersie Rd<4Ω. Se vor lua masuri pentru interconectarea prizei de pamant naturala a cladirii cu priza artificiala.S-a prevazut echipotentializarea nivelelor prin amplasarea de bari de egalizare potentiale, la care se vor racorda toate elementele metalice vecine (tevi,jgheaburi, usi, etc), astfel reducând valoarea tensiunii de pas.

Conductorul de protecţie, împreună cu partea metalică, şasiul firidei de branşament se conectează la priza de pământ de protecţie.

3.4.2 INSTALATII CURENTI SLABI

Instalaţii electrice de curenti slabi cuprind :

-Instalaţie de detectie si semnalizare incendiu,

-Instalatie de televiziune cu circuit inchis –TVCI.

-Instalatie de retea voce date

Prezenta documentaţie stabileşte soluţiile tehnice pentru instalaţii electrice de curenţi slabi pentru Amenajare parcare subterana Obiectivul, nou realizat, pentru care se proiecteaza instalaţiile electrice de curenţi slabi este amplasat în Municipiul ARAD şi este destinat activitatilor de  parcare auto. Solutiile tehnice sunt stabilite cu respectarea normativelor şi legislaţiei în vigoare, precum şi cu respectarea şi realizarea celor şase cerinţe esenţiale de calitate conform Legii nr. 10/1995 modificata cu Legea nr.123/2007 pentru verificarea calităţii lucrărilor şi instalaţiilor aferente.

3.4.2.1  DESCRIEREA INSTALAŢIEI DE DETECTIE SI SEMNALIZARE INCENDIU

Rolul instalatiei este să detecteze începutul de incendiu şi să alarmeze personalul pentru evacuarea personalului si bunurilor materiale precum si pichetul de pompieri pentru stingerea incendiului şi limitarea efectelor acestuia. Pentru zona de parcare S1 si S2 s-au prevazut detectoare multicriteriale : de fum, temperatura si monoxid de carbon.

Instalaţia de detectie si semnalizare incendiu va avea urmatoarele elemente esentiale:

► Centrala de detectie si semnalizare a incendiilor:  este un computer de detectie si semnalizare a incendiilor, analog-adresabil. Centralele va fi dispusa in camera de supraveghere de la S1.O centrala are pana la 7 bucle adresabile „bus” cu posibilitatea conectarii a pana la  127 de participanti adresabili (adrese).

Lungimea posibila a fiecarei buclei este de pana la 3 Km. Bus este o retea inelara pe doua fire, alimentata si supravegheata din ambele parti. Centrala va recunoaste automat tipul de cablare al retelei si determina prin aceasta adresele logice ale fiecarui participant bus. Participantii de pe bus sunt detectoare analogice de proces –automate si neautomate, componente tehnice de alarmare (TAL) si grupe de intrari / iesiri special dezvoltate-cuploarele bus.

►   Detectoare analogice de proces automate:

-detectoare de fum;

-detectoare multisenzor -de fum, temperatura si monoxid decarbon;

-detectoare termodiferentiale;

-detectoare de gaz;

► Detectoare analogice de proces neautomate: butoane manuale de alarmare adresabile;

► Sirene de alarmare cu flash rosu,

► Cuploare bus – Cuploarele sunt participanti bus avand intrari si iesiri liber programabile, putand comanda si supraveghea periferice externe, ca de exemplu tablouri de afisare, sirene, elemente de inchidere a usilor, instalatii de stingere a incendiilor sau altele.

►  Cablurile de legatura ;

►  Alimentarea cu energie electrica.

3.4.2.2 DESCRIEREA INSTALATIEI DE  TELEVIZIUNE CU CIRCUIT INCHIS (TVCI);

Instalatia de supraveghere video acopera in principiu: culoarele de acces la locurile de parcare pe fiecare nivel al parcarii .

Instalatie de televiziune cu circuit inchis –TVCI este alcătuita din următoarele echipamente:

-Digital Video Recorder – stand alone ,

-Monitoare LCD diagonala 19 inch cm pentru iesiri monitor principal,

-Monitor LCD diag 81 cm pentru iesire matriceala,

-Camere video  color de inalta rezolutie,

-UPS alimentare de rezerva.

Funcţiile instalatiei:

– monitorizează în permanenţă zonele de interes din interiorul şi exteriorul obiectivului;

– înregistrează imaginile furnizarte de camerele video aferente instalatiei pe HDD;

– permite vizualizarea imaginilor stocate pe HDD;

– oferă posibilitatea conectării la instalatie prin internet;

3.4.2.3 DESCRIEREA RETELEI DE VOCE -DATE

Reteaua  voce- date va fi realizata pentru PARKING SUPRATERAN, si cuprinde RETEAUA DE VOCE –pentru camera de supraveghere de la S1 care fi cat. 5 , si va alimenta camera de supraveghere cu retea ( Internet), si telefonie.

Execuţia se va efectua cu respectarea standardelor în vigoare,  pentru categoria 5 FTP, pentru instalarea echipamentelor de telecomunicaţii şi a suportului de transmisie, referitor la camera de supraveghere.

Elementele componente ale reţelei pasive sunt:

– cablu FTP cat 5 pentru reteaua structurata;

– prize terminale pentru reteaua de voce date vor fi prize duble 2XRJ45 cat. 5 , tip modularjack cu 9 pini, în conformitate cu standardul EN 50172 clasa D;

Funcţiile retelei voce-date

 

3.4.3  INSTALATII SANITARE, VENTILATIE,  CANALIZARE SI  PLUVIALE,  PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

 

Prezentul capitol trateaza instalatiile aferente constructiei de parking subteran avand regimul de inaltime P(piata) + 2S, structurate dupa cum urmeaza:

  1. Instalatii sanitare
  2. Instalatii de canalizare pentru scurgerea apelor accidentale de la pardoselile fiecarui nivel (cu rigole), separatoare de nisip si separatoare de grasimi
  3. Instalatii de dezfumare si evacuarea noxelor
  4. Instalatii de protectie impotriva incendiilor si rezerva intangibila de apa pentru stingerea  incendiilor .

Instalatii sanitare

Dotarea cu obiecte sanitare s-a facut conform STAS 1478-90, prevazandu-se grupuri sanitare pentru femei, barbati, precum si un grup sanitar pentru persoanele cu handicap.

Fiecare grup sanitar fiind dotat cu vase pentru wc, lavoare si sifoane de pardoseala.

Instalatiile sanitare cuprind:

La baza intocmirii proiectului s-au respectat prevederile din NP 127/2009  –   NORMATIV DE SECURITATE LA INCENDIU A     PARCAJELOR  SUBTERANE  PENTRU AUTOTURISME,   P118-90      Norme tehnice de proiectare şi realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, LEGEA Nr.10/1995 – Legea privind calitatea în constructii, precum si toate  normativele  si legislatia  in vigoare pentru proiectarea  instalatiilor  sanitare apa / canal , instalatii de  stingere  a incendiilor .

Alimentarea cu apa rece se realizeaza de la reteaua de apa rece din incinta prin intermediul unei tevi din polietilena PEHD Ø32mm.

Alimentarea cu apa calda pentru lavoare se face cu teava de cupru de la  un boiler  electric pentru  incalzirea si prepararea apei calde menajere ce se va amplasa in spatial tehnic adiacent grupului  sanitar de la  subsolul 2.

Alimentarea cu apa rece si calda a obiectelor sanitare se face cu tevi din cupru si cu tuburi si piese de legatura din PPR pentru canalizarea menajera.

Dimensionarea conductelor s-a realizat conform STAS 1478 – 90, tinind seama de tipul obiectelor sanitare care se alimenteaza. Debitul de calcul s-a determinat pe baza sumei de echivalenti, tinind seama de tipul cladirii si regimul de furnizare al apei. Calculul hidraulic s-a realizat in functie de debitul de calcul in ipoteza unui regim de curgere turbulent pentru conducte din teava de cupru cu rugozitatea de 0,0015 mm. S-au verificat vitezele de curgere ca acestea sa nu depaseasca valorile admisibile. A rezultat un debit de calcul pentru apa  rece de 0.507 l/s, respectiv de 0.204 l/s pentru apa calda menajera. Toate obiectele sanitare sunt legate la coloane care se vor conduce la retelele existente din incinta. Conductele de apa rece si apa calda se vor monta aparent.

Toate tevile  se vor izola. Pentru apa rece  se foloseste izolatie de 6 mm grosime, pentru apa calda si recirculare se foloseste izolatie de 9 mm grosime. Legaturile la obiectele sanitare  de la parter se fac aparent.

La trecerea conductelor prin pereti si plansee se vor prevedea tuburi protectoare din tevi de otel avind o dimensiune mai mare decit tubul gofrat. Aceste goluri se vor practica de catre constructor odata cu turnarea planseelor si executarea zidurilor.

Obiectele sanitare se racordeaza la conductele de legatura prin intermediul racordurilor flexibile de diametru corespunzator. Montarea obiectelor se face conform STAS 1504 – 85.

Instalatiile de apa rece si calda vor fi supuse la urmatoarele incercari:

Instalatia de apa calda menajera se va supune suplimentar la incercarea de etanseitate si rezistenta la cald.

Instalatii de canalizare

Pentru evacuarea in exteriorul cladirii a apelor uzate menajere s-a realizat o retea din teava de PP in interiorul cladirii si PVC-KG sub cota ±0.0 si in exterior, retea care se racordeaza la reteaua exterioara de canalizare existenta a intregii incinte. Pentru realizarea racordarii la reteaua de canalizare existenta, este necesara montarea unui camin de canalizare. Tot in reteaua exterioara de canalizare se va prelua si apa pluviala colectata din piata.

Evacuarea apelor uzate menajere interioare se realizeaza prin intermediul sifoanelor obiectelor sanitare si al sifoanelor de pardoseala prevazute in fiecare baie. Fiecare sifon de pardoseala este legat la lavoarul din baia respectiva, pentru a impiedica “uscarea” acestuia.

Dimensionarea instalatiei interioare de evacuare a apelor uzate menajere s-a realizat conform STAS 1795-87. Determinarea debitului de calcul s-a facut in functie de debitul specific al fiecarui obiect sanitar si de suma de echivalenti de debit.

Pozarea condutelor de canalizare se face in ghena existenta in fiecare baie. Racordarea conductelor de legatura la coloane sau direct la colectoarele orizontale (dupa caz), se face prin intermediul ramificatiilor si al coturilor la 45°C.

In vederea crearii posibilitatii de vizitare s-au prevazut piese de curatire pe fiecare coloana. Fixarea coloanelor de elementele de rezistenta ale cladirii se face cu bratari de prindere cu inel de cauciuc. La trecerile prin pereti, plansee si fundatii se vor respecta conditiile tehnice impuse la instalatiile de alimentare cu apa. Pentru pozarea ingropata se vor respecta conditiile tehnice impuse la conductele de canalizare exterioara.

Conductele de legatura si coloanele se vor executa din tuburi de PP pentru canalizari interioare, imbinate cu mufe  si garnituri din cauciuc. Preluarea dilatarilor se va face de catre mufa fiting-ului ce face legatura cu tubul de canalizare. Ventilarea instalatiei de canalizare se asigura prin conducte de PP Ø 50 mm conform proiectului.

Dupa efectuarea montajelor si inaintea efectuarii umpluturilor se efectueaza proba la etanseitate si proba de functionare.

Instalatii de canalizare pentru scurgerea apelor accidentale de pe pardoseala fiecarui nivel

Pentru colectarea apelor accidentale de pe suprafetele fiecarui nivel se va folosi un sistem de rigole, ingropate in pardoseala. Pardoseala va avea pante de scurgere a apelor spre acestea. Colectarea apelor accidentale se face prin intermediul coloanelor de scurgere pentru fiecare rigola.

Rigolele sunt din beton sau material plastic si vor avaea gratare din fonta rezistente la 3,5 tone greutate, lungimea unui tronson este de 1 m, latimea de 13,5 si h=15 cm.

Coloanele de canalizare vor avea dimensiunile de Ø150mm si vor fi din PVC.

Aceste coloane se vor colecta si conduce la separatoarele de namol si separatoarele de grasimi care apoi se vor descarca la reteaua de canalizare de incinta.

Instalatii de dezfumare si de eliminare a noxelor la demisol

S-a prevazut o instalatie de desfumare echipata cu grille de aspiratie a fumului de 250 mm care se va conecta la un canal collector de Ø450 mm care se va conduce spre exterior.

Pentru eliminarea noxelor se prevede o ventilatie de extractie a noxelor produse de esapamentele masinilor ce se vor parca in aceste spatii. Astfel se vor prevedea 20 guri de aspiratie a noxelor.

Tuburile principale de colectare a noxelor se vor monta la tavan iar gurile de aspiratie se vor monta la nivelul pardoselii,  latura inferioara a grilei fiind la 200 mm de la pardoseala.

Ventilatoarele de extractie se vor monta la nivelul solului, in curtea interioara fiind  ventilatoare tip turela.

Aceste ventilatoare sunt actionate la comanda unor senzori montati la nivelul pardoselii parcarii, senzori care citesc nivelul de monoxide de carbon din incapere.

Instalatii de protectie impotriva incendiilor pentru intreaga cladire

Conform NP-127 cladirea va fi dotata cu mijloace de prima interventie: stingatoare portative si portabile cu pulbere sau spuma chimica, lada de nisip la fiecare nivel, lopeti, etc.

Cladirea va fi echipata si cu instalatii de stingere, hidranti si sprinklere.

Obligatoriu se vor prevedea instalatii de semnalizare fum si flacara cu actionare electrica si cu actionare manuala.

Conform normativului NP127/2009,  in cladire  se prevad cu urmatoarele dotari:

Conform art. 153 din NP 127/2009 ,  in afara de mijloacele de prima interventie, parcajele de tip  P3  se mai echipeaza si cu:

Dispunerea sprinklerelor in parcaj se face pe toata suprafata acestuia, asigurandu-se intensitatea de stingere corespunzatoare.

Protectia din exterior in caz de incendiu se realizeaza de la retelele exterioare de incinta cu ajutorul celor 6 hidranti de incendiu exteriori montati pe aceste retele

REZERVA INTANGIBILA DE APA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

Timpul teoretic de functionare a instalatiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunzator art. 6.34 si 12.5 din Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086 – 05, art. 12.5, este de:

–   10 min. pentru hidranti interiori;

–   60 min. pentru sprinklere;

–   60 min. pentru drencere;

–   120 min. pentru hidranti exteriori.

Cantitatile de apa necesare pentru stingerea si limitarea propagarii incendiilor vor fi pastrate intr-un rezervor de acumulare, amplasate in zona subterana.

Volumul de apa de incendiu pentru asigurarea rezervelor intangibile, calculat in conformitate cu cerintele Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086 – 05, art. 12.5, este pentru fiecare instalatie, astfel:

– hidranti interiori (1 ora):

Qhi = 5,0 I / sec. x 60 min. x 60 sec. = 18.000 I = 18,0 m3;

– sprinklere (1 ora):

Qsprinklere  = 36,0 I / sec. x 60 min. x 60 sec. = 129.600 I = 129,6 m3;

– drencere pentru perdele de apa (1 ora):

Qdr =26 I / sec. x 60 min. x 60 sec. = 938600 I = 93.86 m3;

– hidranti exteriori (2 ore):

Qhe = 20,0 I / sec. x 120 min. x 60 sec. = 144.000 I = 144,0 m3;.

Simultaneitatea de functionare a instalatiilor de stingere cu apa la acesta cladire inalta, determinata conform cu cerintele art. 6.34, al. 1 din Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086 – 05, este urmatoarea:

– functionarea hidrantilor interiori sau exteriori timp de 60 de minute, la debitul cel mai mare;

– functionarea hidrantilor exteriori timp de 120 de minute;

– functionarea instalatiei de sprinklere timp de 60 de minute;

– functionarea perdelelor de apa (drencere) timp de 60 de minute.

V util al rezervorului de acumulare = 18,00 m3 + 129,6 m3 + 94 m3 + 144,0 m3 = 385.6 m3.

Se va asigura posibilitatea alimentarii autopompelor formatiilor de pompieri din rezervoarele de acumulare cu apa pentru stins incendiu, prin prevederea unui punct de alimentare cu doua racorduri exterioare tip „A”, in concordanta cu art. 13.9 din Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086 – 05.

Pentru supravegherea permanenta a alimentarii cu apa a rezervorului, se vor prevedea instalatii pentru semnalizarea optica si acustica a nivelelor rezervelor de incendiu, cu transmiterea semnalizarii la dispeceratul de securitate si la serviciul de pompieri civili, in concordanta cu prevederile art. 13.5 din Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086 – 05.

Rezervele de apa pentru instalatiile de stingere a incendiilor sunt stocate intr-un singur rezervor din beton amplasat la nivelul subsolurilor cladirii.

  1. FEZABILITATEA ECONOMICĂ A CONCESIUNII

4.1 COSTURILE ŞI VENITURILE PREVIZIONATE PE DURATA CICLULUI DE VIAŢĂ A  PROIECTULUI

4.2 MATRICEA RISCURILOR PENTRU COSTUL COMPARATIV DE REFERINŢĂ (CCR) 

            4.3 CUANTIFICAREA FINANCIARĂ A RISCURILOR                                 

4.4 COSTUL COMPARATIV DE REFERINŢĂ (CCR)                                    

            4.5 PREZENTAREA STRUCTURII CONCESIUNII ŞI A MECANISMELOR DE PLATĂ           

4.6 MATRICEA RISCURILOR PENTRU CONCESIUNE                                   

4.7 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ                                                              

În cadrul Studiului de fezabilitate pentru proiectul „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,  aprobat prin Hotărârea Consiliului Local  al Municipiului Arad nr.316 din 28 decembrie 2011, a fost analizată fezabilitatea economică prin calcularea indicatorilor de eficienţă economică(VANE, RIRE, raportul costuri/beneficii) în cadrul unui scenariu în care Consiliul Local al Municipiului Arad va finanţa din surse proprii construirea unei parcări subterane dispusă pe două nivele, cu un numar total de 588   locuri de parcare şi va asigura administrarea acesteia.

S-au propus şi analizat trei soluţii distincte:

FĂRĂ PROIECT – varianta  zero : piaţa  se  va menţine în condiţiile actuale,  fapt  ce nu permite  realizarea  obiectivelor  propuse  prin tema  de  proiectare

CU PROIECT – varianta 1 : vizează lucrări de intervenţie  pentru  amenajarea  unei parcări subterane dispusă  pe două nivele cu un numar total  de 588   locuri de parcare  care  răspunde cerinţelor  din tema de  proiectare.

CU PROIECT – varianta 2 : vizează  lucrări de intervenţie   pentru amenajarea  unei parcări subterane   dispusă pe un nivel cu un numar total de 313 locuri de parcare, număr  inferior  celui  prevăzut în tema  de proiectare.

Din analiza multicriterială realizată a rezultat că opţiunea investiţională care a cumulat cel mai mare scor(4,6) şi care se estimează că va produce cel mai semnificativ impact este reprezentată de varianta 1 „CU PROIECT”.

Rezultatele obţinute în urma analizei economice probează faptul că realizarea investiţiei va fi fezabilă din punct de vedere economic.

Luând în considerare rezultatele Studiului de fezabilitate, s-a decis realizarea obiectivului de investiţii şi evaluarea eventualelor avantaje ale unei Concesiuni comparativ cu Achiziţia publică tradiţională.

În cadrul studiului de fundamentare va fi întocmită analiza modelului costului comparativ de referinţă (CCR), respectiv estimarea costurilor şi veniturilor totale, pe perioada de referinţă, în cazul scenariului realizării proiectului prin metoda tradiţională de achizitie publică (Scenariul 1), comparativ cu estimarea costurilor şi veniturilor totale în scenariul în care proiectul va fi realizat prin metoda concesionării.

Scenariul 1- ACHIZIŢIE: Acest scenariu porneşte de la ipoteza unei achiziţii publice clasice unde Primăria Municipiului Arad va finanţa construirea parcării din fonduri de la bugetul local şi va asigura administrarea parcării.

Scenariul 2- CONCESIUNE: Este scenariul în care Primăria Municipiului Arad va concesiona terenul către o terţă firmă care va realiza proiectarea, execuţia, administrarea şi gestionarea parcării din fonduri proprii, iar la sfârşitul duratei de concesiune va transfera Primăriei Municipiului Local construcţia şi toate bunurile, în bună stare şi exploatabile, libere de orice sarcini şi obligaţii.

Pentru analiza celor două scenarii şi compararea rezultatelor acestora, prin metoda valorii actualizate nete pentru fluxurile de numerar, s-a utilizat un Model Financiar care cuprinde trei secţiuni principale, respectiv:

Ø         Secţiunea datelor de intrare (input-uri): conţine datele şi ipotezele de calcul care au fost asumate în vederea obţinerii rezultatelor propuse;

Ø         Secţiunea de calcule: cuprinde, pe perioada de prognoză, calculul indicatorilor fizici şi a indicatorilor valorici;

Ø         Secţiunea de rezultate (output-uri): prezintă fluxurile de numerar şi valoarea actualizată netă pentru cele două scenarii la 20 de ani.

 

4.1 COSTURILE ŞI VENITURILE PREVIZIONATE PE DURATA CICLULUI DE VIAŢĂ A  PROIECTULUI  

În cadrul secţiunii de input-uri, pentru dezvoltarea modelului financiar, au fost utilizate următoarele date de intrare şi ipoteze de lucru:

Perioada de referinţă

În proiectarea duratei de viaţă a proiectului a fost luată în considerare o perioadă totală de 20 ani: 24 luni pentru realizarea lucrărilor de investiţie şi apoi 18 ani de întreţinere anuală, întrucât s-a considerat că la finele acestei perioade sunt necesare noi lucrări de reabilitare  pentru a se păstra caracteristicile tehnico-funcţionale iniţiale.

Costul estimativ al investiţiei

Conform Devizului general din cadrul Sudiului de fezabilitate, costul estimativ al investiţiei fără TVA este 111.785,292 mii lei, echivalentul a 26.471,841 mii euro (curs BNR lei/euro de 4,2228 în data de 31.08.2011)  din care  Construcţii – Montaj  94.089,215 mii lei,  echivalentul a 22.281,239 mii euro  şi este esalonat în timp astfel:

Tabelul 1. Costul investiţiei şi eşalonarea acestuia     

Nr. Crt.           Specificaţie     An 1    An 2    Total

1          Valoare investiţie cu TVA (euro)      16.908.716      15.780.217      32.688.933

2          Valoare investiţie fără TVA (euro)    13.636.061      12.835.780      26.471.841

3          Pondere (%)    52%     48%     100%

Cheltuielile de exploatare aferente parcării au fost estimate la 1.474.706 lei/an (349.225 euro) şi cuprind următoarele categorii:

Ø         cheltuieli cu utilităţile

Ø         cheltuielile cu remunerarea personalului

Ø         alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile cu utilităţile se compun din cheltuieli cu energia cu apa şi canalizarea. S-au luat în considerare tarifele unitare practicate de operatorii muncipiului Arad pentru fiecare dintre aceste categorii de servicii publice furnizate, precum şi consumurile previzionate. Cheltuielile anuale sunt estimate la 1.248.912 lei (295.754 euro) şi sunt formate dintr-un număr de 8 luni din sezonul de vara şi 4 luni din sezonul de iarnă.

Tabelul 2. Estimarea cheltuielilor cu utilităţile (fără TVA) – (VEZI TABELUL 2 ÎN GALERIE – n. red.)

Cheltuielile cu remunerarea personalului au fost estimate la 212.844 lei/an(50.404 euro). Ele depind de numărul de salariaţi, salariul brut lunar pe fiecare categorie de salariat şi contribuţiile sociale ale angajatorului (30%), calculate funcţie de salariul brut. Ca urmare a realizării proiectului investitional, vor fi angajate 9 persoane la un salar mediu brut pentru servicii administrative de 1.516 lei/lună, conform  Buletinului Statistic Lunar 4/2013.

Alte cheltuieli de exploatare, diverse şi neprevăzute, necesare întreţinerii parcării au fost estimate la un nivel forfetar de 12.950 lei/an (3.067 euro).

Evoluţia cheltuielilor de exploatare pe parcursul perioadei de previziune este reflectată în tabelul următor, prin luarea în considerare a unui ritm mediu anual de crestere de 5%, pentru cheltuielile cu utilităţile şi cu remunerarea personalului:

Tabelul 3. Estimarea cheltuielilor de exploatare (VEZI TABELUL 3 ÎN GALERIE – n. red.)

Veniturile generate de proiectul investiţional sunt formate din:

Pentru estimarea veniturilor din parcarea autoturismelor s-a luat în considerare tarife comparabile cu tarifele practicate de Primăria Municipiului Arad pentru parcările din zona A, după cum urmează:

– 2 lei/oră  pentru parcarea  autovehiculelor  în intervalul orar 6 PM – 5,59 AM

– 1 lei/oră pentru parcarea  autovehiculelor  în intervalul orar 6 AM – 5,59 PM

– 15 lei/zi pentru parcarea autovehiculelor  în regim de  abonament  pentru 24 ore

– 200 lei /lună  pentru parcarea autovehiculelor în regim de abonament lunar

Determinarea veniturilor lunare  din parcare s-a facut  considerând  următoarele  ipoteze:

–           338 locuri parcare cu abonament lunar (338x 200)= 67.600 lei / lună

–           150 locuri parcare cu tarif orar(150 x12 ore x 2 lei)+(150 x 12 ore x 1 leu)=5.400 x 30 zile= 162.000 lei / lună

–           100 locuri parcare  cu  abonament /zi (100x15x30)– 45.000/lună

–           total / lună : 274.600 lei

Determinarea veniturilor anuale din tarifele de parcare  s-a făcut  considerând  următoarele ipoteze:

–           6 luni / an parcarea este ocupată complet(274.600 x 6), rezultand  un venit  de  1.647.600 lei

–           4 luni / an  parcarea  este  ocupată  la  75% din capacitatea de parcare, rezultând  un venit  de  823.800 lei

–           2 luni /an parcarea  este  ocupată  la  50% din capacitatea de parcare, rezultând  un venit  de  274.600 lei

–           total / an : 2.746.000 lei (650.280 euro)

Pentru estimarea veniturilor din activităţi de publicitate efectuate de terţi în incinta parcării s-a luat în considerare următoarele ipoteze:

– suprafaţă totală care poate fi utilizată pentru afişaj în scop publicitar este 100 mp(50 mp/nivel)

– un tarif de 12 euro/mp/lună, rezultând un venit de 1.200 euro/lună

– un grad de ocupare de 50 % pe an din suprafaţa totală, rezultând un venit anual de 7.200 euro.

Prin luarea în considerare a venitului din parcare estimat la 2.746.000 lei/an(650.280 euro), a venitului din publicitate estimat la 7.200 euro/an(30.404 lei) precum şi un ritm mediu anual de creştere de 5% a acestor venituri, evoluţia veniturilor din exploatare este reflectată în tabelul 4:

Tabelul 4. Estimarea veniturilor din exploatare (VEZI TABELUL 4 ÎN GALERIE – n. red.)

S-a folosit cursul de schimb luat în considerare la elaborarea Studiului de fezabilitate de 4,2228 lei/euro.

 

4.3 CUANTIFICAREA FINANCIARĂ A RISCURILOR  (VEZI TABELUL 5 ÎN GALERIE – n. red.)                     

Evaluarea cantitativă a riscurilor s-a făcut pentru cele mai importante dintre acestea, respectiv riscuri-cheie, care pot afecta substanţial proiectul, valoarea impactului, probabilitatea de producere şi alocările procentuale sunt estimate de către Colectivul de Coordonare şi Supervizare şi pot fi subiectul unor rafinări ulterioare.

Tabel 6- Evaluarea cantitativă a riscurilor pentru Scenariul Achiziţie (VEZI TABELUL 6 ÎN GALERIE – n. red.)

Produsul datelor din coloanele 2, 3 şi 4 oferă valoarea aferentă fiecărui risc. Cea de-a treia coloană (valoarea impactului) reflectă depăşirea de cost pentru fiecare risc în cazul în care acesta apare, exprimată procentual din totalul costurilor estimate. Cea de-a patra coloană (probabilitatea producerii riscului) reprezintă şansa ca riscul/riscurile să se materializeze.

Rezultatele indică faptul că pentru un proiect cu un cost de bază (respectiv cost de capital fără TVA) de 26.471.841 euro, riscul asociat proiectului în cauză se ridică la valoarea de 7.690.070 euro. Din această sumă, aproximativ 49% sau 3.775.546 euro se pot aloca Constructorului, în timp ce restul riscului evaluat la 3.914.5223 euro va rămâne în sarcina Autorităţii contractante.

Aceste valori pot fi majorate cu 20-25% pentru a ţine cont şi de riscurile non-cheie.

4.4 COSTUL COMPARATIV DE REFERINŢĂ (CCR)

CCR cuprinde un calcul a Valorii actualizate nete (VAN) a fluxurilor de numerar aferente duratei de viaţă a proiectului. Aceste fluxuri de numerar sunt construite pe baza unui CCR brut şi a analizei riscurilor.

Formula de calcul a CCR, conform secţiunii 3.2.2 din Ordinul nr.1517/9574 din 27 mai 2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România, este următoarea:

CCR = CCR brut + riscuri + consideraţii financiare suplimentare

Estimarea CCR-ului brut este cuprinsă în capitolul 4.1. şi cuprinde toate costurile şi veniturile aferente construcţiei şi operării împreună cu un calendar al acestor costuri pe întreaga durată de viaţă a proiectului. La estimarea costurilor şi veniturilor s-a luarea în considerare un ritm mediu anual de creştere de 5%.

Analiza riscurilor este cuprinsă în capitolele 4.2, 4.3, 4.6 şi se bazează pe identificarea, alocarea şi cuantificarea  riscurilor aferente proiectului .

Consideraţiile financiare suplimentare se referă la acele aspecte care ar putea avea un impact asupra valorii actualizate nete a proiectului, dar care sunt greu de cuantificat, ca de exemplu inovaţia, transferul de tehnologie. La calculul CCR nu s-au avut în vedere Consideraţiile financiare suplimentare.

Valoarea actualizată netă(VAN)  se determină ca diferenţă între beneficiile nete viitoare actualizate şi capitalul investit.

Indicatorul, prin conţinutul său, caracterizează avantajul economic al unui proiect de investiţii dat, prin compararea beneficiului net total actualizat degajat de acesta pe durata de viaţă economică cu efortul investiţional total, generat de respectivul proiect, actualizat.

Relatia de calcul a VAN este:
unde:  VAN – valoarea actualizată netă;

I – investiţia, considerată cu semnul „minus” şi aferenta perioadei „zero”;

BN – fluxul de beneficii nete degajat pe parcursul perioadei de previziune de 20 ani, care se determină ca diferenţă între beneficiile totale şi costurile totale;

e – rata de actualizare;

t – numărul de ani ai perioadei de previziune, luaţi în considerare pentru calculul VAN: ia valori de la 1 la 20;

Vrez – valoarea reziduală, calculată ca şi valoare rămasă de amortizat,  de la sfârşitul perioadei de previziune şi până la sfârşitul duratei normale de utilizare.

Coeficientul de actualizare are urmatoarea expresie:

Valoarea actualizată netă (VAN) s-a calculat cu ajutorul unei rate de actualizare (discontare) de 5%.

Din punct de vedere financiar se consideră faptul că un proiect pentru care indicatorul VAN calculat pentru fluxurile de numerar înregistrează valori negative, acesta nu este fezabil.

Scenariul 1 – Achiziţie

Acest scenariu analizează rezultatele aferente activităţii în cazul în care proiectul de investiţie s-ar realiza prin metoda tradiţională de achizitie publică. Scenariul porneste de la ipoteza că Primaria Municipiului Arad păstrează administrarea şi gestionarea parcării.

Principalele elemente de indicatori valorici: venituri, costuri, flux de numerar aferente Scenariului 1 – Achiziţie sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 7 – Principalele elemente de indicatori valorici aferente Scenariului 1- Achiziţie (VEZI TABELUL 7 ÎN GALERIE – n. red.)

Fig.1 Evoluţia principalelor elemente de indicatori valorici aferente scenariului 1

În cazul în care s-ar alege Scenariul 1, respectiv realizarea investiţiei din fonduri de la bugetul local şi păstrarea administrării parcării, veniturile generate de parcare acoperă cheltuielile de exploatare dar nu ar fi suficiente şi pentru recuperarea capitalului iniţial investit pe toată perioada analizată.

De asemenea, având în vederea impredictibilitatea pieţei şi a evoluţiei economice, reglementările specifice sectorului public cu privire la structura de personal şi la finanţarea cu prioritate a lucrărilor de investiţii noi sau în continuare, construirea parcării de către Primăria Municipiului Arad prin metoda clasică de achiziţie publică poate fi afectată de : riscul de indisponibilitate a finanţării, riscul capacităţii de management, riscul de nerealizare a veniturilor estimate.

4.5 PREZENTAREA STRUCTURII CONCESIUNII ŞI A MECANISMELOR DE PLATĂ        

Natura juridică a activelor Concesiunii

Conform legislaţiei în vigoare, activele rezultate în urma realizării proiectului de concesiune vor rămâne în proprietatea publică a unităţii administrativ teritoriale şi în administrarea Concesionarului. Cadrul legal din România nu permite realizarea unui transfer a dreptului de proprietate a acestor bunuri către Concesionar.

Finanţare

Concesionarul va asigura finanţarea proiectului (construcţia, operarea şi întreţinerea).

Contractul de concesiune va conţine clauze cu privire la preluarea riscului de exploatare de către Concesionar şi la dreptul concedentului de a primi o redevenţă care poate fi stabilită la un nivel fix sau într-un anumit procent din cuantumul veniturilor încasate de Concesionar de la beneficiarii finali ca urmare a activităţii realizate.

Modalitatea recuperării investiţiei de către Concesionar

Concesionarul va încasa de la utilizatorii finali taxe de utilizare a parcării în cadrul unor plafoane/marje stabilite prin Contract.

Principalele responsabilităţi ale părţilor pe durata de viaţă a proiectului

– Etapa de planificare

Autoritatea contractantă este responsabilă pentru stabilirea amplasamentului şi achiziţia terenului. Intrarea în vigoare a Contractului de concesiune este condiţionată de îndeplinirea obligaţiilor Autorităţii contractante în legătură cu etapa de planificare.

– Etapa de proiectare

Autoritatea contractantă va defini în mod clar specificaţii tehnice de calitate în cadrul Contractului de concesiune. Concesionarul este responsabil de realizarea proiectului tehnic şi a detaliilor tehnice de execuţie, care vor respecta cerinţele stabilite de Autoritatea contractantă.

– Etapa de construcţie

Concesionarul este responsabil pentru construcţia parcării, inclusiv managementul proiectului, conform specificaţiilor tehnice de calitate prevăzute în Contractul de concesiune.

– Etapa de întreţinere şi operare

Etapa de întreţinere şi operare începe atunci când activele ce fac obiectul Contractului de concesiune devin funcţionale. Concesionarului i se va acorda dreptul de exploatare a infrastructurii realizate şi va fi responsabil de întreţinerea şi operarea acesteia la standardele tehnice de performanţă specificate în contract, inclusiv colectarea taxelor de utilizare, până la încheierea Contractului de concesiune.

Etapa de întreţinere şi operare se încheie la data finalizării contractului.

– Etapa de transfer

La sfârşitul perioadei de concesiune, concesionarul va transfera Autorităţii contractante activele ce se constituie în bunuri de retur, inclusiv obligaţiile de întreţinere şi operare a acestora, de plin drept, gratuit, în bună stare conform prevederilor contractuale şi libere de orice sarcini sau obligaţii.

Scenariul 2 – Concesiune

Este scenariul în care Municipiul Arad concesionează terenul către o terţă firmă, care va realiza lucrările de execuţie, administrare, gestionare şi asigurarea garanţiei totale. La sfârşitul duratei de concesiune, concesionarul va transfera Primăriei Municipiului Arad activele ce se constituie în bunuri de retur, inclusiv obligaţiile de întreţinere şi operare a acestora, de plin drept, gratuit, în bună stare şi libere de orice sarcini sau obligaţii.

Veniturile prognozate a fi obţinute de Primăria Municipiului Arad în cadrul acestui scenariu au fost calculate prin estimarea unei redevenţe de 5 % din totalul veniturilor brute generate de parcare, cu un minim de 10.000 Euro/an.

În cazul concesionării,  Primăria Municipiului Arad nu va avea cheltuieli.

Tabel 8 – Principalele elemente de indicatori valorici aferente Scenariului 2- Concesiune (VEZI TABELUL 8 ÎN GALERIE – n. red.)

Fig.2 Evoluţia principalelor elemente de indicatori valorici aferente scenariului 2

În cazul Scenariului 2-Concesiune, se estimează că Primăria Municipiului Arad realizează în perioada de referinţă venituri din redevenţă de 924.824 euro prin aplicarea unui procent de 5 % la veniturile brute obţinute din exploatarea parcării subterane.

După încheierea perioadei de concesionare, Primăria Municipiului Arad are avantajul de a beneficia atât de construcţiile efectuate de concesionar, cât şi de veniturile rezultate din exploatarea acestora.

4.6 MATRICEA RISCURILOR PENTRU CONCESIUNE    (VEZI TABELUL 9 ÎN GALERIE – n. red.)                 

Identificarea riscurilor, împărţirea lor pe categorii şi alocarea riscurilor în cazul scenariului Concesiune, sunt sumarizate în tabelul de mai jos:

Evaluarea cantitativă a riscurilor s-a făcut pentru cele mai importante dintre acestea, respectiv riscuri-cheie, care pot afecta substanţial proiectul. Valoarea impactului, probabilitatea de producere şi alocările procentuale sunt estimate de către Colectivul de Coordonare şi Supervizare şi pot fi subiectul unor rafinări ulterioare.

Tabel 10- Evaluarea cantitativă a riscurilor pentru Scenariul Concesiune (VEZI TABELUL 10 ÎN GALERIE – n. red.)

Produsul datelor din coloanele 2, 3 şi 4 oferă valoarea aferentă fiecărui risc. Cea de-a treia coloană (valoarea impactului) reflectă depăşirea de cost pentru fiecare risc în cazul în care acesta apare, exprimată procentual din totalul costurilor estimate. Cea de-a patra coloană (probabilitatea producerii riscului) reprezintă şansa ca riscul/riscurile să se materializeze.

Rezultatele indică faptul că pentru un proiect cu un cost de bază (respectiv cost de capital fără TVA) de 26.471.841 euro, riscul asociat proiectului în cauză se ridică la valoarea de 7.690.070 lei. Din această sumă, aproximativ 86% sau 6.558.399 euro se pot aloca Concesionarului, în timp ce restul riscului evaluat la 1.131.671 euro va rămâne în sarcina Concedentului.

Aceste valori pot fi majorate cu 20-25% pentru a ţine cont şi de riscurile non-cheie.

Aşa cum  era de aşteptat, riscurile Municipiului Arad în varianta Concesiunii (1.131.671 euro )sunt mult mai mici decât cele care ar rezulta în varianta Achiziţiei (3.914.523 euro).

Analiza de senzitivitate

Deşi, teoretic, riscurile pot fi identificate şi evaluate, nu se poate estima ce riscuri apar efectiv în practică. Din acest motiv, trebuie efectuată o analiză de senzitivitate. Această analiză este realizată pentru a identifica factorii cu un efect semnificativ asupra Valorii actualizate nete (VAN) a proiectului.

Factorii aleşi sunt costul de construcţie, cheltuielile de exploatare şi veniturile. Analiza constă în variaţia acestor factori cu ±10% şi urmărirea efectului acestor variaţii asupra VAN.

(VEZI GRAFICUL ÎN GALERIE – n. red.)

Se observă că indiferent de tipul scenariului simulat (optimist sau pesimist), valorile actualizate nete (VAN) obţinute sunt negative în scenariul achiziţie şi pozitive în scenariul concesiune.

4.7 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Ca parte a analizei economico-financiare din cadrul studiului de fezabilitate a proiectului „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,  s-a efectuat un studiu de opţiuni, împreună cu o evaluare a principalilor parametri economici, o analiză de risc, o analiză de senzitivitate şi o analiză a efectelor sociale şi a externalităţilor economice ale investitiei.

Au fost analizate efectele următoarelor opţiuni:

– Opţiunea 0 în care nu se fac investiţii şi se menţine situaţia actuală.;

– Opţiunea în care se fac investiţii maxime(amenajarea  unei parcări subterane dispusă  pe două nivele cu un număr total de 588   locuri de parcare);

– O opţiune medie în care se fac investiţii reduse prin restrângerea dimensiunilor proiectului (amenajarea  unei parcări subterane   dispusă pe un nivel cu un numar total de 313 locuri de parcare).

Din analiza multicriterială realizată a rezultat că opţiunea investiţională care a cumulat cel mai mare scor(4,6) şi care se estimează că va produce cel mai semnificativ impact este opţiunea în care se fac investiţii maxime.

Analiza economico-financiară efectuată în cadrul studiului de fezabilitate pentru opţiunea selectată, a generat următoarele rezultate:

Valorile obţinute în urma analizei financiare efectuate au fost:

ü         valoarea actualizată netă financiară (VAN F): -109.486.289 lei

ü         rata internă de rentabilitate financiară (RIR F): -5,30%

ü         raportul C/B : 1,00

ü         fluxul de numerar cumulat  este pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză.

Valorile obţinute în urma analizei economice efectuate au fost:

ü         valoarea actualizata neta (VAN E): 3.917.727;

ü         rata interna de rentabilitate (RIR E): 6,28

ü         raportul C/B: 2,31

Pe baza rezultatelor obţinute s-a recomandat  ca  proiectul „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” să fie aprobat în vederea finanţării.

Unul din principalele obiective ale Studiului de fundamentare a deciziei de concesionare este să dovedească Raportul cost – beneficiu, dacă proiectul respectiv urmează să fie realizat în regim de concesiune.

Pentru evaluarea raportului cost-beneficiu atunci când proiectul este realizat în regim de concesiune comparativ cu scenariul realizării proiectului prin metoda tradiţională de achiziţie publică s-a folosit metoda „Comparatorului public-privat” (CPP). CPP constă în compararea Costului comparativ de referinţă(CCR) cu cea mai bună estimare a scenariului Concesiunii, focalizându-se asupra diferenţelor-cheie între cele două opţiuni.

În tabelul 12 sunt prezentate rezultatele obţinute, în valori nominale şi valori actualizate, atât pentru scenariul Achiziţie cât şi pentru scenariul concesiune.

(VEZI TABELUL 12 ÎN GALERIE – n. red.)

Din compararea rezultatelor obţinute în urma analizei CPP se poate observa că valoarea totală a proiectului este pozitivă numai în scenariul concesiune, la valori actualizate, respectiv 84.624 euro, în celelalte situaţii înregistrând valori negative.

Consultantul recomandă Scenariul Concesiune, ţinând cont de următoarele argumente:

–           Valoarea actualizată a fluxului de numerar este pozitivă pentru Municipiul Arad în scenariul concesiune;

–           Concesiunea asigură un venit minim garantat pentru Municipiul Arad, în orice condiţii;

–           Reprezintă o formă legală prin care Municipiul Arad, fără a derula investiţii în nume propriu, va beneficia de venituri suplimentare, oferind în acelaşi timp un confort cetaţenilor, instituţiilor şi vizitatorilor prin asigurarea locurilor de parcare necesare în zona centrală a municipiului şi unor noi functiuni urbanistice  pentru Piaţa Avram Iancu  astfel încât aceasta  să-şi recâştige  atractivitatea;

–           Este opţiunea care minimizează riscurile autorităţii publice.

  1. FEZABILITATEA FINANCIARĂ A CONCESIUNII

5.1 ACCESIBILITATEA CONCESIUNII

5.2 PREVIZIONAREA TRATAMENTULUI CONTABIL

5.3 BANCABILITATEA CONCESIUNII

5.4 DURATA CONCESIUNII

 

5.1 ACCESIBILITATEA CONCESIUNII

Costurile de realizare a proiectului „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” sunt prezentate în cadrul analizei economice a costului comparativ de referinţă, în care au fost estimate costurile şi veniturile pe întreaga perioada de prognoză, în cazul în care proiectul ar fi realizat prin procedura de achiziţie publică,

În cadrul scenariului de concesiune s-a pornit de la premisa că Primăria Municipiului Arad nu achită(parţial) serviciile care vor fi furnizate de către Concesionar,  plăţile pentru aceste servicii vor fi generate în mod direct şi complet de către utilizatorii finali.

Primăria Municipiului Arad este interesată atât de maximizarea  veniturilor obţinute din activitatea de operare a parcării subterane şi deci funcţionarea structurii economico-financiare a concesiunii pe întreaga ei durată de funcţionare, dar şi de asigurarea către clienţi a unui serviciu de calitate la tarife competitive.

În elaborarea caietului de sarcini şi a contractului de concesiune, PMA poate impune, ca şi cerinţă obligatorie, consultarea sa şi avizul final în cazul în care concesionarul doreşte să aducă modificări majore ale nivelului tarifelor practicate.

5.2 PREVIZIONAREA TRATAMENTULUI CONTABIL

În stabilirea tratamentului contabil aplicabil concesiunii, Municipiului Arad, în calitate de autoritate contractantă trebuie să ţină cont de normele în vigoare elaborate de Ministerul Finanţelor Publice referitoare la statutul înregistrării activului reprezentat de construcţie şi echipamentele aferente, precum şi de reglementările Uniunii Europene referitoare la tratamentul contabil al concesiunii.

Activele implicate în concesiune se vor înregistra extrabilanţier deoarece riscul construcţiei, riscul de piaţă şi riscul de disponibilitate sunt asumate de către concesionar.

Modul în care activul va fi transferat de către concesionar către autoritatea contractantă, la finalul perioadei de concesiune, va fi stipulat în cadrul contractului.

5.3 BANCABILITATEA CONCESIUNII

În cadrul studiului de fundamentare, analiza de bancalitate a proiectului a fost efectuată pornind de la premisa că orice investitor  interesat îşi urmăreşte propriile obiective comerciale în cadrul proiectului şi îşi planifică o anumită rentabilitate a capitalului investit, acesta fiind instrumentul analitic cel mai des utilizat de investitori în analizele efectuate asupra eficienţei proiectelor de investiţii.

Rata de rentabilitate a capitalului investit exprimă rata actualizată a fluxurilor de numerar viitoare la acel nivel pentru care veniturile actualizate egalizează cheltuielile actualizate şi care face ca valoarea actualizată netă să fie egală cu zero.

De asemenea, bancalitatea are scopul de a demonstra oportunitatea finanţării proiectului de investiţii de către bancă.

Chiar dacă investitorii şi finanţatorii acceptă structura generală a proiectului propusă de autoritatea contractantă, aceştia vor avea cerinţe specifice de natură financiară, respectiv rata de rentabilitate a capitalului investit, din punct de vedere al  investitorilor şi dobânda pentru împrumutul acordat, din punct de vedere al finanţatorilor(banca).

Fiind un proiect în care utilizatorii finali achită contravaloarea serviciilor prestate, acest lucru influenţează bancalitatea, deoarece realizarea obiectivelor economico-financiare ale proiectului depinde de numărul estimat de utilizatori, de gradul de utilizare al serviciilor şi de disponibilitatea clienţilor de a achita contravaloarea serviciilor prestate.

În cadrul analizei de bancalitate, datele referitoare la veniturile totale generate de parcare sunt similare scenariului 1de construire din fonduri publice.

Din punct de vedere al cheltuielilor pe care le are concesionarul, pe perioada de prognoză, acestea înregistrează următoarea structură:

Costurile de investiţie sunt similare scenariului 1de construire din fonduri publice.

Cheltuielile de exploatare ale concesionarului s-au considerat a fi, în medie, cu 15 % mai scăzute decât cheltuielile directe ale parcării în scenariul achiziţie, considerându-se că operarea concesionarului este mai eficientă, având în vedere efectul pozitiv al managementului privat asupra productivităţii şi reducerii costurilor.

Cheltuielile cu impozitul pe clădire datorat bugetului local în conformitate cu prevederile art.460 alin.(1) si (2) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi HCLM Arad nr. 293 din 28 decembrie 2012 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2013, este estimat la 274.489 euro( 1,5% din valoarea de inventar a clădirii). Valoarea de inventar a clădirii a fost estimată pe baza devizului general. În valoarea de inventar a clădirii nu au fost incluse instalaţiile, utilajele şi echipamentele tehnologice, dotările şi cheltuielile aferente acestora întrucât acestea se înregistrează în grupe diferite conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Cheltuielile cu redevenţa reprezintă 5 % din veniturile brute estimate în scenariul 1.

Valoarea reziduală s-a considerat a fi egală cu valoarea reziduală luată în considerare în scenariul 1 pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor aferente celor două scenarii(achiziţie şi concesiune).

În cadrul analizei de bancalitate a proiectului au fost calculate, pentru perioada de prognoză, fluxurile de numerar(cu finanţare cu capital propriu de către investitor).

Utilizând o rată de actualizare de 5%, a fost calculată VAN a fluxurilor de numerar şi rata internă de rentabilitate a proiectului, pentru concesionar, valorile centralizate ale acestor indicatori fiind prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 13 – Bancalitatea concesiunii (VEZI TABELUL 13 ÎN GALERIE – n. red.)

Aşa cum se vede, fluxul actualizat al numerarului este negativ şi după 20 de ani iar rata internă de rentabilitate(RIR) este de 2,7%, mult prea mică, fiind sub costul capitalului unui potenţial investitor privat.

Aceasta demonstrează faptul că investiţia, cu parametrii care au fost luaţi în calcul în realizarea studiului de fezabilitate economică  pentru realizarea parcării subterane, nu este fezabilă din punct de vedere economic.

S-a verificat impactul parametrilor-cheie asupra modelului financiar, modificând în mod favorabil tarifele(+50%) şi redevenţa ( 1%). Chiar şi aşa, proiectul nu devine atractiv. VAN rămâne în continuare negativă, respectiv -12.346.511 euro şi  RIR -0,01%.

Tabel 14 – Analiza de senzitivitate (VEZI TABELUL 14 ÎN GALERIE – n. red.)

Nici în această combinaţie proiectul nu devine atractiv pentru investitori. VAN rămâne în continuare negativă, chiar şi după 50 de ani(-14.681.914 euro) iar rata de rentabilitate este 1,99 %.

Conform valorii actualizate nete (VAN) şi ratei interne de rentabilitate(RIR), o investiţie devine eficientă când VAN este pozitivă şi  RIR peste 5%.

În concluzie, proiectul „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,  chiar şi la o durată a concesiunii de 50 ani şi redevenţă 1%,  nu este rentabil pentru concesionar.

Consultantul a recomandat luarea în considerare a unor modificări la proiectul tehnic în vederea reducerii costurilor de investiţie.

5.4 DURATA CONCESIUNII

Conform prevederilor art. 49 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, durata contractului de concesiune se stabileşte astfel încât:

  1. a) să se evite restricţionarea artificială a accesului la competiţie;
  2. b) să se asigure un minimum de profit ca urmare a exploatării într-o perioadă dată;
  3. c) să se asigure un nivel rezonabil al preţurilor pentru prestaţiile care vor fi efectuate pe durata contractului şi ale căror costuri urmează să fie suportate de utilizatorii finali,

Având în vedere că pe perioada de 20 ani pentru care s-a realizat iniţial modelul financiar nu s-a estimat obţinerea unu NPV pozitiv pentru concesionar, s-a recurs la extinderea modelului financiar pe o perioadă de 50 de ani. Nici pe această perioadă nu s-a estimat obţinerea unu NPV pozitiv.

Primăria Municipiului Arad, prin caietul de sarcini aferent procedurii de atribuire a contractului de concesiune, poate impune o durată fixă a concesiunii sau poate solicita operatorilor economici depunerea unei oferte pe baza „celei mai economice durate standard a concesiunii”. Cea mai economică durată a concesiunii este durata care oferă cel mai bun raport cost-beneficiu pentru autoritatea contractantă.

Durata Concesiunii va fi stabilită în cadrul Contractului de concesiune şi reprezintă perioada în care Concesionarul va realiza lucrările şi va presta serviciile ce fac obiectul dreptului său de exploatare,

Durata maximă a Contractului de concesiune, care poate fi acceptată de autoritatea contractantă, trebuie asumată prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.

Bunurile publice rezultate în cadrul proiectului de concesiune se transferă cu titlu gratuit Autorităţii contractante, în bună stare şi libere de orice sarcină sau obligaţie, în conformitate cu standardele tehnice de calitate prevăzute în contract, la sfârşitul perioadei de concesionar

 

  1. ASPECTE INSTITUŢIONALE

 6.1 TIPUL CONCESIUNII                                                       

 6.2 STRUCTURA JURIDICĂ A CONCESIUNII                        

 

6.1 TIPUL CONCESIUNII                                          

Una din caracteristicile concesiunii ca modalitate de realizare a unei investitii, spre deosebire de achizitiile publice, o reprezinta transferul, in intregime sau in cea mai mare parte, a riscurilor de exploatare de la autoritatea contractanta – concedent la concesionar. Astfel, avantajul alegerii concesiunii il constituie, in afara de evitarea dificultatilor generate de identificarea unor surse de finantare, si neasumarea de catre autoritatea contractanta a unor riscuri ulterioare realizarii investitiei.

Pentru incheierea unui contract de concesiune, o prima conditie priveste calitatea concedentului care trebuie sa fie o autoritate contractanta in sensul stabilit prin Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii. Conform art. 9 din Legea nr. 100/2016, au calitate de autoritati contractante:

  1. a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale;
  2. b) organismele de drept public;
  3. c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).

Municipiul Arad, prin Consiliul Local al Municipiului Arad, se incadreaza in clasificarea de la art. 9 din Legea nr. 100/2016 si astfel poate incheia un contract de concesiune in calitate de concedent.

In Ghidul pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrari publice si servicii in Romania (denumit in continuare Ghidul), aprobat prin Ordinul nr. 1517/2009 al Ministerului Finantelor Publice, se opereaza urmatoarea distinctie intre cele doua tipuri de contracte de concesiune retinute mai sus:

  1. a) Contractul de concesiune de lucrari publice vizeaza in special executarea de lucrari, asa cum sunt acestea definite in lege, chiar daca acest contract include si prestarea unor servicii care devin necesare pentru derularea activitatilor respective;
  2. b) Contractul de concesiune de servicii vizeaza in principal prestarea unuia sau mai multor servicii, chiar daca acest contract poate include de asemenea anumite lucrari aferente uneia sau mai multor activitati necesare pentru prestarea serviciilor respective.

Tot Ghidul stabileşte şi regula de bază pentru determinarea încadrării: proiectele care necesită investiţii semnificative în execuţia de lucrări la începutul contractului de concesiune în vederea furnizării serviciilor serviciilor solicitate pot fi interpretate a fi concesiuni de lucrări publice, în timp ce proiectele unde facilităţile deja existente se pot utiliza pentru prestarea serviciului fără a necesita investiţii semnificative în renovări sau reabilitări, pot fi considerate concesiuni de servicii.

Prin urmare, putem concluziona că, în cazul proiectului „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”, tipul de concesiune aplicabil este concesiunea de lucrări publice, această variantă fiind justificată de graficul investiţiei care prevede în partea iniţială a concesiunii executarea lucrărilor de construcţie a parcării subterane, iar ulterior exploatarea investiţiei prin prestarea serviciilor aferente parcării subterane.

6.2 STRUCTURA JURIDICĂ A CONCESIUNII                      

Conform prevederilor Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii a Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii si a Ghidului, contractul de concesiune de lucrari publice trebuie sa cuprinda o serie de clauze obligatorii:

  1. Partile contractului:

Dupa cum am mentionat, la art. 9 din Legea nr. 100/2016, sunt enumerate tipurile de autoritati contractante care pot sa incheie un contract de concesiune in calitate de concedent. In cazul obiectivului „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”, concedent va fi Municipiul Arad, reprezentat prin primararul municipiului Arad.

Potrivit prevederilor Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii, calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau juridica de drept privat, romana ori straina. La momentul elaborarii documentatiei de atribuire aferente procedurii de atribuire a contractului de concesiune, vor fi identificate acele cerinte minime de calificare in masura sa asigure selectarea unui concesionar capabil sa isi indeplineasca in mod corespunzator obligatiile privind realizarea investitiei. In aceasta etapa, o importanta deosebita o va avea definirea de catre autoritatea contractanta a elementelor si conditiilor necesare pentru executarea adecvata a investitiei, cât şi pentru exploatarea optimă a rezultatului.

  1. Obiectul contractului:

Primăria Municipiului Arad doreşte încheierea unui contract de concesiune cu un operator economic având ca obiect:

–   concesiunea subsolului corespunzător spaţiului public P-ţa Avram Iancu, proprietatea publică a Municipiului Arad;

–    concesionarea lucrărilor privind: proiectarea, avizarea, execuţia, (exploatarea), operarea şi întreţinerea obiectivului „Parcare subterană în P-ţa Avram  Iancu – Municipiul Arad

Datorită creşterii semnificative a parcului auto, atât în proprietatea persoanelor fizice şi cât şi a persoanelor juridice, Municipiul Arad se confruntă cu o deficienţă majoră la ora actuală, cu perspective îngrijorătoare privind asigurarea şi managementul locului de parcare în zona istorică a municipiului.

Această aglomerare şi solicitare de locuri de parcare în această zonă este determinată de activitatea socio-economică concentrată în acest spaţiu: sedii de firme, bănci, hoteluri, magazine, riverani, etc.

În aceste condiţii se impune identificarea şi aplicarea unor soluţii eficiente de asigurare a unor spaţii de parcare necesare şi suficiente în această zonă.

Pentru soluţionarea acestei deficienţe de locuri de parcare se consideră oportună realizarea unei parcări subterane pe două nivele.

Considerente de ordin tehnico – economic care stau la baza acestei opţiuni sunt:

–   în zonă, din motive arhitecturale, lipsei de teren disponibil, nu se poate adopta altă soluţie tehnică;

–   parcarea subterană pe două nivele se poate realiza în condiţii optime fără a agresa sub nici o formă regimul arhitectural al zonei şi poate asigura parcaje suficiente pentru decongestionarea zonei adiacente;

–           se consideră că o astfel de investiţie constituie un pol de atracţie şi oportunitate pentru finanţarea din capital privat;

–           este prima etapă necesară decongestionării zonei centrale parţial sau total de prezenţa autovehiculelor.

III. Drepturile şi obligaţiile părţilor:

Prin contractul de concesiune vor fi stabilite drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, ţinând cont de specificul obiectivului „Amenajare Parcare Subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivului contractului.

  1. Pretul contractului de concesiune:

Pretul contractului de concesiune va fi stabilit in mod ferm, conform ofertei declarate castigatoare.

  1. Caietul de sarcini si oferta concesionarului reprezinta parte integrata a contractului de concesiune:

Clauzele contractuale trebuie sa respecte cerintele stabilite prin caietul de sarcini.

  1. Nivelul de performanta si calitate:

Concedentul trebuie sa defineasca prin contract nivelul de performanta si de calitate al activitatilor pe care concesionarul urmeaza sa le efectueze, precum si modul in care acesta trebuie sa raspunda in eventualele situatii de urgenta, stabilid in acest sens indicatori relevanti si masurabili pe baza carora se va realiza verificarea modului de respectare a obligatiilor contractuale.

 

VII. Verificarea indeplinirii cerintelor de performanta si calitate:

Prin contract trebuie stabilit dreptul concedentului de a verifica indeplinirea cerintelor de performanta si calitate. In acest sens, in contract vor fi incluse clauze de reglementare a rapoartelor pe care concesionarul are obligatia de a le intocmi si transmite  concedentului, periodic sau la simpla solicitare a acestuia din urma, cu privire la modul de realizare a anumitor parametri pe parcursul derularii contractului.

VIII. Proceduri de solutionare a nerespectarii criteriilor de performanta si calitate:

Contractul de concesiune trebuie sa reglementeze consecintele nerespectarii criteriilor de performanta si calitate asumate de concesionar.

  1. Alocarea riscurilor pe intreaga durata a contractului:

Prin contractul de concesiune trebuie stabilit in mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe intreaga durata a acestuia. In functie de repartizarea riscurilor se stabilesc obligatiile financiare ale partilor.

  1. Identificarea bunurilor ce fac obiectul Contractului de concesiune:

Avand in vedere specificul contractului de concesiune, este important sa se opereze distinctia dintre bunurile de retur si bunurile proprii ale concesionarului, care sunt definite astfel:

XII. Durata contractului de concesiune:

Determinarea efectiva a duratei contractului este influentata direct de mecanismul de plata, particularizat in functie de cerintele concedentului.

XIII. Forta majora:

În contract vor trebui detaliate efectele contractuale ale intervenirii unor evenimente neprevazute de natura sa intarzie sau sa impiedice realizarea obiectivelor proiectului.

XIV.Asigurări

Concedentul trebuie să impună concesionarului încheierea de poliţe de asigurarepentru evenimente ce ar putea să afecteze bunurile ce fac obiectul concesiunii şi prestarea optimă a serviciilor aferente operării parcării. În contract se va preciza expres că orice drepturi aferente poliţelor de asigurare ar trebui executate numai în beneficiul proiectului.

XV.Incetarea contractului:

Contractul de concesiune trebuie sa prevada situatiile in care acesta poate inceta, dupa cum urmeaza:

  1. a) La expirarea duratei stabilite conform angajamentelor din oferta prezentata de concesionar si a clauzelor contractuale specifice;
  2. b) In cazul in care interesul local o impune, prin rascumpararea concesiunii, care se poate face numai prin Hotarare de Consiliu Local al Municipiului Arad, la propunerea concedentului;
  3. c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului;
  4. d) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin reziliere, cu plata unei despagubiri in sarcina concedentului;

XVI. Solutionarea litigiilor:

Partile vor stabili in mod obligatoriu mecanismele de solutionare a divergentelor care pot sa apara pe parcursul derularii contractului si instantele investite cu solutionarea acestor diferente.

Partile au posibilitatea de a atribui competenta de solutionare a litigiilor izvorate din executarea contractului instantelor arbitrare, prin inserarea unei clauze arbitrale sau compromisorii.

  1. CONCLUZII

 7.1 FEZABILITATEA CONCESIUNII                                               

7.2 SPECIFICAŢIILE TEHNICE DE CALITATE ALE PROIECTULUI ÎN RAPORT DE OBIECTIVELE ŞI  CERINŢELE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE                           

7.3 REZULTATELE EVALUĂRII ALTERNATIVELOR DE REALIZARE A PROIECTULUI LUATE ÎN CONSIDERARE                                                                  

7.4 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PENTRU CONCESIUNE    

7.5 MECANISMUL DE PLATĂ                 

7.1 FEZABILITATEA CONCESIUNII       

Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare a lucrărilor pentru proiectul „Amenajare Parcare Subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” (denumit în continuare „Studiu de fundamentare”) a fost efectuat în scopul justificării şi confirmării oportunităţii deciziei de concesionare.

Analizele efectuate în cadrul Studiului de fundamentare au plecat de la datele şi concluziile Studiului de fezabilitate economică pentru proiectul „Amenajare Parcare Subterană Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”. În acest studiu s-a demonstrat faptul că amenajarea unei parcări subterane reprezintă un proiect necesar şi important pentru Municipiul Arad, atât din punct de vedere al dezvoltării generale a municipiului, cât şi ca obiectiv de a satisface nevoia de locuri de parcare în zona centrală a oraşului.

Bancalitatea proiectului a fost analizată pentru a determina dacă varianta concesiunii poate fi atractivă din punct de vedere investiţional şi pentru potenţialii parteneri privaţi. În acest sens, a fost modificat Modelul Financiar, pentru a se ţine cont de perspectiva concesionarului şi a fost calculată valoarea ratei interne de rentabilitate(indicator important al rentabilităţii unei investiţii).

De asemenea, a fost analizată evoluţia fluxului de numerar din fiecare an de concesiune. Rezultatele indică o RIR de -2.7% pentru o perioada de concesiune de 20 ani.

(VEZI TABELUL CU INDICATORII ÎN GALERIE – n. red.)

În concluzie, proiectul „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,  chiar şi la o durată a concesiunii de 50 ani şi redevenţă 1%,  nu este rentabil pentru concesionar.

Concluzia echipei de consultanţă este că durata concesiunii trebuie să depăţească 50 de ani pentru ca investitorul privat să poată obţine o rată a rentabilităţii comparabilă cu o rată de rentabilitate normală ce poate fi atinsă prin implicarea în alte proiecte de aceeaşi anvergură.

Echipa de consultanţă recomandă varianta concesionării în defavoarea scenariului clasic de achiziţie publică, ţinând cont de următoarele motive:

–           Obligaţiile privind realizarea parcării subterane, precum şi cele privind întreţinerea, reparaţia şi gestionarea acesteia cad în sarcina concesionarului, autoritatea contractantă încasând anual impozit pe clădire estimat la 274489 euro care se face venit la bugetul local;

–           Autoritatea publică evită accesarea unor credite şi eventuala garantare a acestora cu bunuri existente, în condiţiile unei pieţe dificile, oferind în acelaşi timp un confort cetăţenilor, instituţiilor şi vizitatorilor prin asigurarea locurilor de parcare necesare în zona centrală a municipiului şi unor noi functiuni urbanistice  pentru Piaţa Avram Iancu  astfel încât aceasta  să-şi recâştige  atractivitatea;

–           Analiza economoco-financiară indică un avantaj din punct de vedere al valorii fluxurilor de numerar actualizate în cazul implementării proiectului prin concesiune;

–           Concesiunea este opţiunea care minimizează riscurile pentru autoritatea publică.

În concluzie, studiul de fundamentare deşi demonstrează faptul că alternativa prin care proiectul este realizat în regim de concesiune este mai avantajoasă pentru autoritatea contractantă, arată că proiectul, la valoarea la care este estimat în prezent, nu poate fi fezabil din punct de vedere economic.

7.2 SPECIFICAŢIILE TEHNICE DE CALITATE ALE PROIECTULUI ÎN RAPORT DE OBIECTIVELE ŞI CERINŢELE AUTORITĂŢII CONTRACTANTE             

7.2.1.  Cerinţa A – rezistenţă şt stabilitate

Constructiile destinate  parcarii autoturismelor vor fi proiectate si realizate astfel incat sa satisfaca cerinta  de calitate “rezistenta si stabilitate”

Cerintei de “rezistenta si stabilitate”  ii corespund conditii de performanta pentru constructia in ansamblu si pentru partile sale componente , referitoare la stabilitate , rezistenta  mecanica , ductilitate , rigiditate , durabilitate.

Pentru constructiile  destinate  parcarii autoturismelor  , verificarea  satisfacerii  cerintei de rezistenta si  stabilitate se face dupa criteriile , parametrii si nivelele de performanta  folosite pentru  toate cladirile civile si industriale , corespunzator  categoriei de importanta a constructiei .

7.2.2.   Cerinţa B – siguranţa în exploatare

Cerinta de calitate si siguranta  in exploatare se refera la protectia utilizatorilor in timpul  folosirii constructiei , respectiv  la :

Prin proiectare, vor fi respectate toate măsurile care vizează siguranta  la lucrarile de întreţinere.

Soluţiile ce se vor propune vor fi de natură să satisfacă necesităţile din conceptul siguranţei în exploatare. Problemele legate de dimensionarea circulaţiilor, evacuărilor si acceselor vor fi rezolvate conform legilor în vigoare. Operaţiunile de montare, exploatare şi întreţinere a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor ce dotează clădirea se vor face cu respectarea normelor de protecţia muncii.

Executarea , exploatarea , intretinerea  si repararea  instalatiilor se face  numai de catre personalul calificat , in conformitate cu  prevederile reglementari.lor specifice

Siguranta circulaţiei pietonale si autoturismelor

Siguranţa circulaţiei pietonale  si a autoturismelor  presupune protecţia acestuia la riscul de accidentare în timpul deplasării Ia interior, precum şi în spaţiile anexe.

Se vor lua masuri de eliminare a riscului de accidentare prin:

Din punctul de vedere al instalaţiilor, se vor rezolva:

7.2.3.   Cerinţa C – securitatea la incendiu (siguranţa la foc)

Cerinta de siguranta la foc impune proiectarea si realizarea constructiei astfel  incat sa se asigure :

Conditiile  performante specifice si cuantificarea  acestora , pentru fiecare caz  se stabilesc  de catre proiectant  conform normativului  , pe baza scenariilor de siguranta la foc elaborate  conform reglementarilor de specialitate .

La proiectarea lucrărilor, proiectantul şi ceilalţi factori care participă Ia realizarea acestora răspund de luarea măsurilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, în strictă concordanţă cu cerinţele funcţionale, asigurând cele mai bune condiţii de siguranţă cu cheltuieli minime.

Utilajele, aparatele si dispozitivele alese pentru instalaţii vor fi omologate şi agrementate conform actelor normative P.S.I, în vigoare.

Circuitele electrice şi de curenţi slabi se vor.executa din conductoare de cupru izolate, montate în tuburi de protecţie din P.V.C., montate îngropat în tencuială şi parţial în şapa de egalizare a planşeelor.

La proiectarea lucrărilor se vor îndeplini, după caz, condiţiile referitoare la;

Cerinta de calitate  privind  igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului se refera  la proiectarea si executarea  spatiilor, a partilor componente precum si a dotarilor unui parcaj, astfel incat  sa nu fie  periclitata  sanatatea  si igiena ocupantilor, urmarindu-se  totodata  si protectia mediului inconjurator. Necesitatile utilizatorilor  in cazul acestei grupe de cerinta se refera la ;

Mediul interior  al unui spatiu  se refera la :

Igiena apei

Cerinta referitoare la igiena apei implica conditiile privind distributia aper intr-un debit suficient in conditiile  satisfacerii  criteriilor de puritate necesara apei potabile.

Apa necesara alimentarii instalatiilor din cladire trebuie sa aiba o anumita   calitate exprimata  prin ansamblul  proprietatilor  sale fizice , chimice , bacteriologice si organoleptici  normati .

Igiena  evacuarii apelor uzate este  asigurata prin:

Igiena   evacuarii gunoaielor  implica solutionarea optima a colectarii  si depozitarii deseurilor, astfel incat sa nu pericliteze  sanatatea oamenilor

Refacerea si protectia mediului  presupune realizarea constructiei destinata  parcarii astfel incat pe toata durata  de viata ( executie,  exploatare, postutilizare )  sa nu  afecteze in nici un fel  echilibrul  ecologic si sa nu dauneze  sanatatii, linistii  sau starii de confort a oamenilor prin modificarea calitatii factorilor naturali  sau creati prin activitatea  umana.

Pentru a asigura  protectiei mediului inconjurator este interzisa:

7.2.5. Cerinţa E – Izolarea  termica , izolarea   hidrofuga  si economia  de  energie

Cerinta   trebuie  asigurata pe  durata  de serviciu  prin :

Considerand   ca prin proiect  , se  realizeaza  o  cladire   deschisa neincalzita  , prin urmare    temperaturile   vor  fi   in  egala  masura  atat  la  exteriorul  cat si  la  interiorul  cladirii , nu exista   pericolul producerii   condensului iar  consumul de  energie  este minim , acesta  fiind  limitat  doar  la  incalzirea   a  doua  spatii , situate  la  parter si anume  sala  de  supraveghere  si  grupul  sanitar .

7.2.6. Cerinţa F – Protectia  impotriva  zgomotului

Cerinta privind    protectia  impotriva  zgomotului presupune conformarea  cladirii astfel incat   zgomotul  perceput   de catre  ocupanti sau  vecinatati sa  se  pastreze    la un nivel  corespunzator  conditiilor  in care   sanatatea  acestora  sa  nu fie  periclitata . , asigurandu-se  totodata un confort  minim  acceptabil .

Prin proiect  s-au luat  masuri pentru  evitarea producerii de  zgomote  sau  vibratii  prin  alegerea   echipamentelor  si  instalatiilor  cele  mai  putin  zgomotoase. In interiorul  parcajului  este  interzisa   folosirea   oricarei   forme  de  avertizare   acustica  ( sirene ,  claxoane , megafoane)  care   poate  deranja  vecinatatile , cu exceptia  folosirii acestor  mijloace in cazuri   determinate   de prevenirea  sau  semnalizarea   unui  accident sau incident grav .

De asemenea    in interiorul parcajului  se  interzice folosirea claxoanelor  de pe  autovehicule

7.2.7    Cerinte de securitate si sanatate  pentru santierele temporare sau mobile

Cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele  mobile sau temporare  sunt  stabilite prin Hotararea  Guvernului  nr. 300 din 2 martie 2006 publicata in Monitorul Oficial nr. 252 din  21 martie 2006, in vigoare la data de  1 ianuarie 2007.

Hotararea  300/02.03.2006   transpune  directiva  92/57/CEE privind   cerintele   minime   de  securitate si sanatate pe santierele temporare sau mobile , publicata  in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (JOCE) nr. L 245/1992

Conform HG 300/02.03.2006 :

7.3 REZULTATELE EVALUĂRII ALTERNATIVELOR DE REALIZARE A PROIECTULUI LUATE ÎN CONSIDERARE

În cazul în care s-ar alege Scenariul 1, respectiv realizarea investiţiei din fonduri de la bugetul local şi păstrarea administrării parcării, veniturile generate de parcare acoperă cheltuielile de exploatare dar nu ar fi suficiente şi pentru recuperarea capitalului iniţial investit pe toată perioada analizată.

De asemenea, având în vederea impredictibilitatea pieţei şi a evoluţiei economice, reglementările specifice sectorului public cu privire la structura de personal şi la finanţarea cu prioritate a lucrărilor de investiţii noi sau în continuare, construirea parcării de către Primăria Municipiului Arad prin metoda clasică de achiziţie publică poate fi afectată de riscul de indisponibilitate a finanţării, de riscul capacităţii de managemen şi de riscul de nerealizare a veniturilor estimate.

În cazul în care s-ar alege Scenariul 2, respectiv scenariul în care Primăria Municipiului Arad va concesiona terenul către o terţă firmă care va realiza proiectarea, execuţia, administrarea şi gestionarea parcării din fonduri proprii, iar la sfârşitul duratei de concesiune va transfera Primăriei Municipiului Local construcţia şi toate bunurile, în bună stare şi exploatabile, libere de orice sarcini şi obligaţii, Primăria Municipiului Arad, în calitate de autoritate contractantă, va beneficia de venituri suplimentare fără a derula investiţii în nume propriu, oferind în acelaşi timp un confort cetaţenilor, instituţiilor şi vizitatorilor prin asigurarea locurilor de parcare necesare în zona centrală a municipiului şi unor noi functiuni urbanistice  pentru Piaţa Avram Iancu  astfel încât aceasta  să-şi recâştige  atractivitatea.

Din analiza bancalităţii proiectului, realizată pentru a determina dacă varianta concesiunii poate fi atractivă din punct de vedere investiţional şi pentru potenţialii parteneri privaţi, reiese că proiectul, la parametrii actuali (cost investiţie 26.471.841 euro fără TVA, redevenţă 5 % din veniturile brute obţinute de concesionar din administrarea parcării, durata concesiunii 20 de ani) nu poate fi fezabil din punct de vedere economic.

S-a verificat impactul parametrilor-cheie asupra modelului financiar realizat pe perioada de 20 de ani, modificând în mod favorabil tarifele(+50%) şi redevenţa ( 1%). Chiar şi aşa, proiectul nu devine atractiv. VAN rămâne în continuare negativă, respectiv -12.346.511euro şi  RIR -0,01%.

S-a verificat o combinaţie de creştere a duratei concesiunii la 50 ani cu reducerea redevenţei la 1 % pe toată perioada concesiunii. Nici în această combinaţie proiectul nu devine atractiv pentru investitori. Valoarea actualizată netă(VAN) rămâne în continuare negativă, chiar şi după 50 de ani (-14.681.914 euro) iar rata de rentabilitate(RIR) este 1,99 %.

Conform valorii actualizate nete şi ratei interne de rentabilitate, o investiţie devine eficientă când VAN este pozitivă şi  RIR peste 5%.

În concluzie, proiectul „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad”,  chiar şi la o durată a concesiunii de 50 ani şi redevenţă 1%,  nu este rentabil pentru concesionar.

Consultantul a recomandat luarea în considerare a unor modificări la proiectul tehnic în vederea reducerii costurilor de investiţie.

S-a ales o alternativă care implică diminuarea costurilor estimate în Devizul general cu suma de 4.908.362 euro – valoare fără TVA, costuri aferente unor lucrări executate (ex. Studii teren executate în cadrul studiului de fezabilitate) şi costuri aferente amenajării pieţei Avram Iancu, conform tabelului următor (VEZI  ÎN GALERIE – n. red.)

Lucrările de amenajare a pieţei vor fi realizate de către Primăria Municipiului Arad.

Impactul diminuării este de 18,54 % asupra costurilor de investiţie, valoarea proiectului „Amenajare  Parcare Subterană  Piaţa Avram Iancu din Municipiul Arad” fiind de 21.563.479 euro fără TVA.

Pe lângă diminuarea costurilor de investiţie, pentru ca acestă variantă să devină fezabilă financiar şi în acelaşi timp atractivă pentru  potenţialii investitori, se recomandă următoarele:

–           acordarea concesionarului libertatea  de a-şi stabili propria politică de tarife

–           acordarea  concesionarului a dreptului de a desfăşura şi alte activităţi conexe, în strânsă legătură cu activitatea de parcare şi cu respectarea reglementărilor legale, care să genereze venituri suplimentare.

7.4 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ PENTRU CONCESIUNE

Pentru evaluarea rezultatelor celor două scenarii (achiziţie publică şi concesiune) şi fundamentarea deciziei de alegere a concesiunii, ca fiind cea mai bună variantă pentru realizarea proiectului de investiţii de către Municipiul Arad, elaboratorul studiului de fundamentare a utilizat metoda de calcul a valorii actualizate nete (NPV-Net Prezent Value) pentru fluxurile de numerar. Conform practicilor internaţionale, aceasta reprezintă una din cele mai des utilizate tehnici în analiza comparativă a propunerilor de investiţii.

Pentru calculul valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar s-a utilizat o rată de actualizare de 5%.

Valoarea actualizată neta a fluxurilor de numerar pentru scenariile de concesiune şi achizitie publică, este prezentată centralizat în tabelul de mai jos (VEZI TABELUL ÎN GALERIE – n. red.)

Se observă din evoluţia indicatorului VAN pentru fluxul de numerar că, în cazul scenariului  de realizare a proiectului prin metoda de achiziţie publică tradiţională, acesta înregistrează o valoare negativă de -15.206.689 euro aferentă perioadei de 20 de ani, iar în cazul scenariului de concesiune înregistreză o valoare pozitivă de 511.151 euro pentru concedent.

Făcând abstracţie de analiza bancalităţii,  se recomandă scenariul de Concesiune, ţinând cont de următoarele argumente:

7.5 MECANISMUL DE PLATĂ

Scenariul 2 – Concesiune

Este scenariul în care Municipiul Arad concesionează terenul către o firmă terţă care va realiza lucrările de execuţie, administrare, gestionare şi asigurarea garanţiei totale. La sfârşitul duratei de concesiune, construcţiile şi toate bunurile se vor transfera Primăriei Municipiului Arad, în bună stare şi exploatabile, libere de orice sarcini şi obligaţii.

Proiectul de concesiune implică finanţarea obiectivului de investiţii de către sectorul privat. Recuperarea investiţiei realizate de către acesta se face direct prin taxe percepute de la utilizatorii finali.

În cazul concesonării, Primăria Municipiului Arad nu va avea cheltuieli.

 

Critic Arad, 12 octombrie 2017 7:31

IMG_0940STUDIUparcare-costuri-21parcare-costuri-20parcare-costuri-19parcare-costuri-18parcare-costuri-17parcare-costuri-16parcare-costuri-15parcare-costuri-14parcare-costuri-13parcare-costuri-12parcare-costuri-11parcare-costuri-10parcare-costuri-9parcare-costuri-8parcare-costuri-7parcare-costuri-6parcare-costuri-4parcare-costuri-5parcare-costuri-3parcare-costuri-2parcare-costuri-1parcare-subterana