În tinerețile mele, cândva între anii 1950 – 1960, am citit o cărticică intitulată „Nuvele și schițe” semnată cred, de Dunăreanu (n.red. pseudonim literar al lui Nicolae Ionescu). Cu ce am rămas în memorie?…
Un boier a vrut să facă o groapă pentru siloz și a avut o înțelegere cu țăranii asupra metrilor cubi care urmau să fie excavați, pentru a-i satisface nevoile de însilozare.
După câteva zile de muncă, țăranii și-au dat seama că nu câștigă nimic din munca lor – normele stabilite fiind prea mari. Atunci au hotărât să meargă la conacul boierului și să-i ceară socoteală. În timpul certei, boierul scoate arma și-i amenință că va trage dacă nu se potolesc și nu merg înapoi la lucru.
Din întâmplare se întoarce de la studii băiatul boierului care încearcă să aplaneze situația, cerându-i tatălui său să-l lase pe el, să parlamenteze cu țăranii. A primit aprobarea și, după discuțiile cu țăranii, a spus că el va face un plan prin care ei să câștige mai mult.
S-a dus și a făcut o schiță în care a modificat unele dimensiuni ale gropii, dar, în esență, a rămas același cubaj. S-a prezentat la țărani și le-a arătat schița cu dimensiunile modificate ale gropii; țăranii au spus că e bună.
Morala: Ai carte, ai parte!
Dar: Ai școală, poți manipula?!
Manipularea prinde, într-adevăr, la cei mai puțin școliți, dar nu rareori prinde și la cei școliți mai ales într-un domeniu în care nu au cunoștințe. Aici, de multe ori se observă (efectul) „fenomenul de turmă”, în sensul că mă duc după „unul” care a judecat și pentru mine. Sau cum spun psihologii: cel ce manipulează nu are curajul de unul singur să ia o decizie.
Pe parcursul timpului, datorită dezvoltării tehnologiei informatice – în era inteligenței artificiale, calculatorul poate lua decizii pentru tine, deoarece tu nu mai ai capacitatea și puterea să decizi datorită multiplelor opțiuni pe care le ai la dispoziție (după cum spune A.Toffler – renumit viitorolog american).
Dar oare, aceste calculatoare pe cine slujesc? Și nu manipulează și ele?
În cazul acesta orice ai face diferențele rămân!
Cred că timpul le va rezolva, dar generația noastră nu va mai fi. În clipa când noi murim și prin mintea noastră va trece într-o fracțiune de secundă tot trecutul nostru – și, probabil, și viitorul sufletului nostru – vom ști adevărul. Dar nu avem voie, și nici cum, să-l spunem și celor rămași în viață.
Un lucru asemănător se petrece și cu trecerea taxelor de plată de la angajator la angajați. Nu văd lucrurile ca finanțist, dar le privesc ca un om care ține cont de dezvoltarea și complexitatea calculatoarelor de astăzi. Mașinile electronice au diverse grade de noutăți și puteri de calcul. Cineva spunea că un calculator îți dă ceea ce bagi în el, bagi paie îți dă paie, bagi informații care îți convin, obții rezultate care îți convin sau îți susțin scopurile pe care le urmărești.
