Fii atent aici ALIANȚĂ GOLĂNEASCĂ: OMV-PETROM + FALCĂ = LOVE… când e vorba despre găsit PETROL pe tarlaua unui „fraiereștean” din cartierul GAI [FOTO / ACTE]

Ce țară e aia în care, deși proprietar legal pe un teren valoros, moștenit cu acte în regulă și certificat de un Titlu de Proprietate emis de autoritățile în drept, te trezești cu proprietatea violată și tratată de organele abilitate ale statului ca de o gașcă partizană a „invadatorului”?! Și nu discutăm de o simplă rețea de „golani imobiliari” oarecare, care fac legea pe un teren uitat de Dumnezeu la capătul lumii – ci de „ditamai”OMV (fostă „Österreichische Mineralölverwaltung”, ÖMV) – „o companie internațională integrată de petrol și gaze, cu sediul central în Viena, care desfășoară activități atât în Upstream, cât și în Downstream, produce și comercializează petrol și gaze, surse de energie inovatoare și soluții petrochimice de ultimă generație”- „într-un mod responsabil”, pretinde ea – cu o cifră de afaceri amețitoare și care generează un profit de circa 20 de miliarde de Euro pe an – conform site-urilor oficiale ce vehiculează datele publice afișate de firmele monitorizate (anul de bilanț este 2016, iar profitul fiind în creștere), care a cumpărat PETROM.
Cum se poate ca o asemenea companie să se preteze la cele mai golănești acțiuni practicate de „rechini imobiliari” pe terenul unei femei amărâte, moștenitoare (prin succesiunea preluată de la soțul decedat) a unei suprafețe de 4, 3 hectare în imediata vecinătate a centurii orașului, prin introducerea de sonde petroliere care scot combustibil de cea mai înaltă calitate energetică fără aprobarea proprietarei și, mai mult, să o hărțuiască în justiție în asemenea fel încât, chiar cu dreptatea în mână, aceasta să-și piardă drepturile care i se cuvin legal de pe urma exploatării resurselor terenului respectiv… prin lipsa de reacție a autorităților plătite exact pentru asta: ca să-și apere cetățenii nedreptățiți?!

Despre acest teren și despre această sondă discutăm:

Să începem cu articolele din LEGEA PETROLULUI, cuprinse în normativul încălcate chiar de COLOSUL PETROLIER – Act de bază fiind Legea nr. 238/2004

Zice LEGEA, la capitolul care privește speța noastră: „Dobândirea folosinţei şi accesul la terenurile pe care se efectuează operaţiuni:

Dreptul de folosinţă a terenurilor necesare efectuării operaţiunilor petroliere se dobândeşte în condiţiile legii, prin:

ART. 6 a) vânzarea-cumpărarea terenurilor şi, după caz, a construcţiilor situate pe acestea, la preţul convenit între părţi;
b) schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, conform convenţiei părţilor;
c) închirierea terenului pe durată determinată, pe bază de contracte încheiate între părţi;
d) exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;
e) concesionarea terenurilor;
f) asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de acord;
g) alte proceduri prevăzute de lege. petroliere

ART. 7 (1) Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare şi asupra terenurilor necesare oricăror activităţi pe care acestea le implică, altele decât cele declarate de utilitate publică, se instituie, în favoarea titularului, un drept de servitute legală. (2) Exercitarea dreptului de servitute legală stabilit potrivit prevederilor alin. (1) se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenţiei încheiate între părţi cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularilor de acorduri şi/sau permise.
(3) În cazul în care părţile nu ajung la un acord de voinţă în termenul prevăzut la alin. (2), stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanţă, în condiţiile legii.
(4) Durata servituţii legale stabilite potrivit prevederilor alin. (1) este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.

ART. 8: (1) Accesul la terenurile afectate de servitutea legală prevăzută la art. 7 alin. (1) se stabileşte prin negocieri între titularul acordului petrolier şi proprietarii de terenuri, cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi al echităţii. (2) În caz de forţă majoră sau avarie, accesul la terenuri este neîngrădit, iar evaluarea efectelor accesului se va face ulterior, cu respectarea dreptului ladespăgubire a proprietarului terenului.

ART. 9: Dreptul de acces în perimetrul de operare a conductelor este diferenţiat, în funcţie de natura operaţiunilor ce urmează a se efectua, astfel: a) permanent, pentru verificarea zilnică a perimetrului de operare a conductelor magistrale, cu informarea anuală a proprietarilor terenurilor; b) ocazional, pentru lucrări de intervenţii în caz de avarii şi de reparaţii programate, cu anunţarea proprietarilor de terenuri şi plata despăgubirilor potrivit legii.

ART. 10: (1) Orice neînţelegeri între titularii care desfăşoară operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.
(2) Despăgubirile se vor stabili avându-se în vedere contravaloarea producţiei estimate a culturilor şi plantaţiilor afectate, precum şi valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate, stabilite în condiţiile legii, la momentul afectării.

ART. 11: În cazul în care statul vinde bunurile expropriate în condiţiile art. 6 lit. d), foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor, au dreptul de a reintra în posesia acestora, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată, scop în care vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.

Este necesară  în economia exactă a cazului pe care îl prezentăm aici și aproape obligatorie pentru orice deținător de terenuri să cunoască această lege (de aceea și redând o lungă partea din ea).

Dreptul de proprietate asupra terenului nu conferă, într-adevăr, dreptul exclusiv de exploatare a resurselor – după cum se cunoaște, chiar în țările cu legislația cea mai favorabilă companiilor de extracție, „terenul este al proprietarului, dar ce e sub el, aparține statului” – numai că în condițiile enumerate mai sus și în favoarea tuturor părților – nicidecum cum a făcut OMV – PETROM, când într-o „bună” dimineață, s-a trezit cu… ăștia, pe terenul ei:

Familia Orga deține Titlu de Proprietate pe o suprafață de 4, 3 hectare în Cartierul GAI încă din 21.12. 1996 –

iar asta, într-o țară „întreagă la cap”, ar fi trebui să-i asigure toate drepturile și obligațiile ce survin ca urmare a actului emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și, în mod normal, să-i asigure măcar „rezerva necesară unei bătrâneți liniștite” dacă nu oportunitatea unei investiții. Actul – de altfel, necesar și suficient pentru a consfinți posesia unei suprafețe de teren în România – este întărit de RAPORTUL DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ dispus de Judecătoria Arad (datat 22 .02.2019), de care a fost nevoie pentru ca RECLAMANȚILOR OMV PETROM S.A. să li se supra-dovedească faptul că terenul Margaretei Orga e amplasat EXACT ACOLO unde OMV a  găsit petrol, gazolină, gaze de șist… ce-o fi găsit. S-a demonstrat, și astfel, că terenul e situat exact acolo… dar n-a fost de ajuns!

În anul 2007, Primăria Municipiului Arad reprezentată de primarul Gheorghe Falcă a intentat proces femeii pentru… eliberarea spațiului pe care l-a moștenit!

…asta în pofida acestor dovezi, mai clare decât orice că l-a moștenit cu acte în regulă (metodă care face parte din „felul lui de a administra orașul”… cum pot confirma mulți „pățiți”). A ținut de acest proces de zici că pentru casa lui personală se bătea – dar femeia a câștigat și pe fond, la Judecătoria Arad, și în apel, la Timișoara, prin Decizia Civilă nr. 469, pronunțată de C.A.T. la data de 13 mai, 2008 (și aceste acte doveditoare le găsiți în galeria atașată) – iar acest fapt ar fi trebuit să închidă orice discuție pe această temă. Faptul că Falcă, a „ținut cu dinții” de acest teren, cel puțin noi nu ni-l explicăm altfel decât prin aceea că primarul știa că sub acel teren există o pungă de combustibil valoros, și că asta „miroase a bani foarte mulți”… altfel de ce ar fi recurs la asemenea „strategii de rechin”… (fie vorba-ntre cei ce cunoaștem problema… nu se compromite nici măcar el pentru o miză de 4 hectare de bălării la capătul Gaiului).

Numai că-n loc să se termine bătaia de joc… abia a început!

Un nou proces s-a deschis în acest an după ce OMV i-a invadat, pur și simplu, terenul femeii, și, din nou, în loc ca Primăria să se retragă din litigiu, considerând această speță deja judecată, s-a situat de partea „reclamantei OMV București – Sucursala Timișoara” – miza, de această dată, fiind „suprafața de 1602 mp din tarlaua 10, parcela 116 / 1 / 10 înscris în CF 33636 (al femeii!), cu numărul cadastral 336.565 aferentă obiectivului petrolier SONDA 517 Turnu Est și a drumului de acces” – adică de unde ei, pe românește, furaseră petrol.

În acest nou litigiu, hărțuită de parcă ar fi furat ea petrolul statului – nu invers! -, arădeanca este chemată în judecată (din nou!) FĂRĂ CA CINEVA DE LA OMV-PETROM SĂ O FI CONTACTAT – iar acest lucru, ni se pare absolut strigător la cer… de un tupeu austro-româno-maghiar interlop în tot ce-au dat aceste administrații de-a lungul timpului mai corupt… mai ales de când sunt, ca acum, „mână-n mână” .

Despre acest ultim aspect vom scrie în episodul următor al acestei dezvăluiri… în curs de desfășurare.