joi, iulie 7, 2022

Aradul și alte 33 de INSTITUȚII ALE PREFECTULUI au avut o ORĂ DE GREVĂ, în care au afișat lozinci financiar-poetice. Citește MEMORIUL Sindicatului „Egalitatea”

Sindicatul „Egalitatea” al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Administrația Publică, a depus un MEMORIU în care își revendică drepturi salariale egale cu ale funcționarilor publici superiori

 

„OAIA NEAGRĂ A ADMINISTRAȚIEI” (despe latura metaforică) „AM FOST UMILIȚI PREA MULT TIMP” (despre cea revoluționar-sensibilizatoare) și () „REDAȚI DEMNITATEA SALARIAȚLOR INSTITUȚIILOR PREFECTULUI” (cea mai importantă: despre bani) sunt lozincile printate pe care angajații Instituției Prefectului le-au afișat pe holul de la intrare astăzi, 10 februarie între orele 10 și 11.

 

[COMUNICAT DE PRESĂ]

Sindicatul „Egalitatea” al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Administrația Publică, reprezentând Instituțiile Prefectului din județele Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Bistrița-Năsăud, București, Buzău, Caraș Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.în considerarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, vă înaintează prezentul

MEMORIU

prin care, constrânși de discriminările salariale existente în sistemul bugetar, suntem nevoiți să arătăm că, până în prezent, nu s-a adoptat nicio măsură privitoare la salarizarea funcționarilor din cadrul instituțiilor prefectului, astfel că, în prezent, un funcționar public din instituția prefectului are un salariu considerabil mai mic decât un funcționar public, spre exemplu din consiliul județean, primării și servicii publice deconcentrate, a căror activitate este net inferioară ca volum de muncă, asumare a răspunderii și exercitare a prerogativelor de putere publică.

Considerăm că prezenta situație salarială reprezintă o discriminare a angajaților Instituției Prefectului
în raport cu salariații altor autorități și instituții publice – centrale sau locale – aparținând puterii legislative, executive sau judecătorești – cărora, an de an le-au fost majorate salariile prin diverse acte normative (ordonanțe de urgență), iar personalul salariat al Instituției Prefectului a rămas, de fiecare datăneobservat, tratamentul salarial al acestuia fiind net diferit, nejustificat și disproporționat în raport cu celelalte categorii socio-profesionale, motiv pentru care s-au produs și se produc următoarele consecințe:

– Supraîncărcarea personalului existent cu volumul de lucrări preluat din noile atribuții impuse Instituțiilor Prefectului în ultimii ani, precum și de la funcționarii care și-au încetat raporturile de serviciu, fărănicio suplimentare a personalului, ceea ce a determinat gradual consecințe negative asupra climatului organizațional;

– Migrarea personalului specializat și calificat din structura de specialitate din cadrul Instituțiilor Prefectului către alte instituții sau autorități publice;

– Dificultatea ocupării posturilor vacante cu personal specializat din alte instituții sau autorități publice locale,mai ales din cauza faptului că a devenit de notorietate în rândul funcționarilor publici volumul mare de muncă din Instituțiile Prefectului precum și lipsa motivației salariale;

– Ocuparea posturilor vacante cu personal venind din mediu privat, carenecesită o perioadă îndelungată de adaptare la specificul activității și rigorile funcției publice.

Subliniem faptul că activitatea desfășurată de funcționarii publici din Instituțiile Prefectului este una de ordin constituțional
– art. 123 din Legea fundamentală a României – și reprezintă principalul mijloc juridic prin care GUVERNUL ROMÂNIEI își îndeplinește în județe atribuțiile constituționale, respectiv prin intermediul aparatului de specialitate al fiecărei instituții a prefectului, Guvernul, îndrumăși verifică activitatea autorităților administrației publice locale și conduceși coordonează activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale organizate la nivel județean.

De asemenea, Guvernul, prin intermediul reprezentantului său în teritoriu, asigură și garantează respectarea legii de către autoritățile administrației publice locale, atribuții constituționale care, sub aspect normativ, se realizează de către prefect, prin personalul specializat din subordinea acestuia, pe cele două mari paliere:

1) exercitarea tutelei administrative, concretizată prin efectuarea controlului de legalitate asupra actelor administrative ale autorităților administrației publice locale, dar și asupra persoanelor(aleșilor locali)

2) conducerea și coordonarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, care sunt organizate și funcționează la nivel teritorial, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Așadar, o simplă lecturare a conținutului normei constituționale referitoare la locul și rolul prefectului în sistemul autorităților administrației publice din România pune în evidență faptul că prefectul este,prin numirea sa de către Guvern, de același rang instituțional cu un ministru sau un președinte de agenție națională, fapt asumat de Guvernul României prin OUG 4/2021pentru modificarea Codului Administrativ, prin care atât salarizarea prefectuluia fost stabilită la nivelul funcțiilor de stat.Menționăm cu acest prilej că toată activitatea acestora se poate desfășura numai prin activitatea aparatului de specialitate.

Astfel, prefectul este poziționat constituțional imediat după Guvern, locul său fiind explicit arătat de norma constituțională care îi reglementează cu titlu de principiu atribuțiile, dezvoltate prin Ordonanța de Urgență 57/2019 privind Codul Administrativ, actualizată, încadrat corectîn categoria funcțiilor de stat (demnitar) prin OUG 4/2021 pentru modificarea și completarea OUG 57/2019 privind Codul Administrativ.

Totodată, același act normativ încadrează subprefecții în categoria demnitarilor, iar prin Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice încă 2 categorii de personal din Instituțiile Prefectului sunt încadrate ca funcții de stat, respectiv toată cancelaria prefectului (capitolul II anexa VIII pct. A 2.8) și managerul public (Anexa 8 pct. A I) .

Este oare necesar să subliniem noi că:

– aceștia nu și-ar putea îndeplini atribuțiile fără aparatul de specialitate al Instituțiilor Prefectului?

– prin prisma atribuțiilor date și exercitate, salarizarea personalului Instituției Prefectului trebuie făcută tot după același criteriu, al loculuiși al importanței activității desfășurate, respectiv de ”reprezentant al Guvernului”,principiu expres arătat în art. 6 lit. d) din Legea nr. 153/2017, dar neaplicat doar în cazul salarizării personalului Instituției Prefectului ?

-salariile personalului din instituțiile prefectului nu au mai fost majorate de la nivelul anului 2018 ?

-statul de funcții al Instituțiilor Prefectului nu a fost suplimentat de mulți ani, ci în urma pensionării unor angajați s-au transformat funcțiile în funcții de stat de secretar general sau subprefect ?

Prin urmare, funcţiile publice din instituțiile prefectului ar trebui să fie asimilatefuncţiilor publice de stat, întrucât în desfăşurareaactivităţii lor,functionarii publici  reprezintă şi apără interesele statului, fapt prevăzut de ConstituţiaRomaniei (art.123), de OUG 57/2019 privind Codul Administrativ și HG 906/2020 pentru punerea în aplicare a unor prevederi ale OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, actualizată.

Conform Codului Administrativ, Prefectul este reprezentant al Guvernului în teritoriu, este conducător al serviciilor publice deconcentrate, este președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (C.J.S.U.)și președintele Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (C.L.C.B.), coordonator general al Comitetului Operativ de Depoluare Marină, presedinte Comisie de Dialog Social, și multe alte comisii și comitete.

Gestionarea la nivelul întregului județ a contextului pandemic generat de infecțiile cu virusul SARS-CoV-2 a presupus și presupune în continuare o activitate intensă a personalului din Instituțiilor Prefectului

cu mobilizarea unui număr mare de angajați, sporul de 30% acordat angajaților în contextul riscurilor asociate infecției cu virusul SARS-CoV-2, a fost eliminat, sub presiune mediatică, cu toate că activitatea noastră a continuat în același ritm intensiv, fiind în perfectă concordanță cu prevederile actului normativ care instituia acordarea sporului.

Vă reamintim că în acest context pandemic C.J.S.U. a fost și este convocat de mai multe ori pe săptămână, fără a se ține cont că este în timpul orelor de program sau cu mult peste, că este zi lucrătoare sau nu, fără a fi permisă remunerarea personalului pentru orele suplimentare lucrate. Din păcate soluția Ministerului Afacerilor Interne, de acordare de zile libere pentru orele lucrate suplimentar, nu poate fi pusă în aplicare, din cauza volumului mare de activitate. Spre exemplificare, un funcționar public care activează în domeniul situațiilor de urgență lucrează suplimentar o medie de 20 ore pe lună.

În contextul exploziei cazurilor de pestă porcină africană (PPA),
care se manifestă în România de peste 3 ani, angajații Instituției Prefectului gestionează activitatea C.L.C.B., alcătuit din membrii C.J.S.U, implicându-se în constituire, convocare, emiterea deciziilor, urmărirea măsurilor dispuse, uciderea animalelor și evaluarea acestora.

Mai mult, începând cu anul 2020, atribuțiile Instituției Prefectului au fost suplimentate considerabil, aproape excesiv, prin OUG nr. 84/2020, în baza căreia se derulează Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate -POAD (acordarea de ajutoare alimentare și de igienă), OUG nr. 115/2020 care stabilește măsurile necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, prin măsura de acordare de tichete sociale pe suport electronic pentru mese calde și OUG nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora.

Prin aceste acte normative, Instituțiile Prefectului din toată țara au preluat majoritatea atribuțiilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și parte din atribuțiile autorităților publice locale, în derularea celor trei scheme de ajutor pentru persoanele defavorizate.
Nu s-a asigurat însă și o remunerație pentru implementarea acestor programe finanțate din fonduri europene, așa cum prevede art. 16 alin 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în contextul în care angajații din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene beneficiază de majorarea salariilor de bază, în condițiile stipulate în același articol. Mai mult chiar, pentru implementarea POAD, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a angajat în acești ani în care ne-a delegat atribuțiile sale, personal suplimentar, astfel încât Serviciul Implementare POAD a devenit Direcția Implementare POAD. Punctăm astfel că au fost înființate posturi corespunzătoare funcțiilor publice de stat, al căror impact bugetar este semnificativ mai mare decât dacă ar fi fost acordate drepturi salariale funcționarilor din prefecturi.

De asemenea, multe autorități publice centrale solicită în mod frecvent instituțiile prefectului în derularea activităților și proiectelor proprii, de exemplu:

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației care a solicitat Instituțiilor Prefectului
    • asigurarea semnării de către autoritățile publice locale a actelor adiționale la contractele de finanțare pe Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL1 și PNDL2,
    • pregătirea aplicațiilor de către autoritățile publice locale pentru Programul Anghel Saligny
    • comunicarea bazelor de date privind asociațiile intercomunitare și locuințele sociale, a utilizării Fondului de Solidaritate al UE ca suport financiar suplimentar în decontarea unor cheltuieli efectuate de România pentru limitarea efectelor epidemiei de coronavirus.
    • soluționarea problemelor care pot declanșa procedura de infringement pentru România, întrucât nu a fost dovedită îndeplinirea întocmai a obligațiilor prevăzute în Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21.05.1991 privind epurarea apelor urbane reziduale
  • Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a transmis solicităriprivind asistenții/ lucrătorii sociali angajați/contractați la nivelul UAT-urilor din județ, precum și implementarea unui proiect multi-instituțional sub coordonarea Instituției Prefectului.
  • Ministerul Românilor de Pretutindenicare a solicitat multianual instituțiilor prefectului organizareacampaniei “Informare acasă! Siguranțăîn lume”.
  • Secretariatul General al Guvernuluicare a solicitat sprijin în implementarea proiectelor SIPOCA.
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care în afara implementării POAD, solicităsprijin pentru derularea diferitelor altor proiecte sau în scopul colectării de informații – de exemplu, cu privire la efectele produse la nivelul comunității, în zona de influență, de proiectul Modernizare ecluze. Echipamente și instalații. Faza 2 – Cod SMIS 121106, care constituie studiu de caz în cadrul activității de evaluare de impact POIM 2014-2020 din proiectul Implementarea Planului de Evaluare a Programului Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, derulat de MIPE, prin completarea de anchete sociologice.
  • Avocatul Poporului, care ne solicită frecvent soluționarea unor cazuri pentru care se sesizează din oficiu, din lecturarea presei.
  • Ministerul Tineretului și Sportului, care a solicitat situații privind sumele alocate pentru activitățile sportive derulate în județ din bugetul UAT-urilor.
  • Agenția Națională pentru Romi care solicită frecvent diverse statistici, rapoarte de activitate ale experților romi din județ, completarea de chestionare în tot județul, deși în unele prefecturi nu există experți romi.

Exemplele, care pot continua, au menirea de a demonstra rolul indispensabilpe care Instituțiile Prefectului îl au pentru ca autoritățile publice centralesă își îndeplinească atribuțiile.

Mai subliniem şi activitatea complexă de control pe care o desfăşoarăfuncţionarii din cadrul InstituţiilorPrefectului,
atât cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate/emise de autoritătțle administrației publice locale (primari, președinți de consilii județene, consilii județene/consilii locale), cât şi cu privire la acţiunile de îndrumare, monitorizare şi control a activității serviciilor publice deconcentrate.

În ultimii ani,unele autorități centrale,deși și-ausuplimentat schemele de personal din teritoriu sau au înființat structuri noi, solicită în continuare Instituțiilor Prefectului sprijin în realizarea activității (ex. Autoritatea Electorală Permanentă, Agenția Națională pentru Romi, Avocatul Poporului).

Tot în acești ani, guvernele au hotărât înființarea unor agenții/autorități naționale, cu organigrame adecvate numeric și posturi corespunzătoare funcțiilor de stat, putând să dăm exemple pe cele care s-au adresat deja Instituțiilor Prefectului pentru a fi sprijinite în realizarea atribuțiilor: Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse.

Avem în vedere faptul că prin modificările legislative din anii precedenți funcțiile publice din structurile teritoriale precum cele din Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate,Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului, Direcția Județeană de Statistică, Garda Forestieră, Administrația Județeană a Finanțelor Publice au fost deja incluse în grila de salarizare a funcțiilor publice de stat.

Astfel, creșterile salariale de până acum s-au făcut doar pentru anumite autorități și instituții publice, fără a se respecta principiile declarate ca fiind baza sistemului de saarizare prevăzuteîn Legea-Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice că ar sta la baza sistemului de salarizare.

Considerăm că am adus suficiente argumente pentru ca factorii de decizie să înțeleagă că de prea mulți ani funcționarii din prefecturi au tăcut, sperând că ministerul coordonator va lua din proprie inițiativă măsuri pentru personalul propriu, prin care să-și exprime aprecierea față de profesionalismul și calitatea muncii depuse de aceștia.

Am înțeles întotdeauna constrângerile bugetare, dar cu siguranță normalizarea salariilor pentru cca 1800 de funcționari nu reprezintă un efort bugetar considerabil pentru bugetul de stat,salarizarea personalului din cadrul Instituțiilor Prefectului ar trebui să fie la nivelul funcțiilor publice de stat, având în vedere că Instituția Prefectului este un organ de control al activității autorităților publice locale și de conducere a serviciilor publice deconcentrate.

Față de cele prezentate, vă solicităm să inițiați modificarea Legii 153 din 2017, în sensul salarizării personalului din cadrul Instituțiilor Prefectului la nivelul funcțiilor publice din cadrul administrației publice centrale – funcții publice de stat.
Anexă: Modificarea  Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice,

Anexa nr. I – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE ADMINISTRAŢIE”

Capitolul I lit. A – Salarizarea funcţionarilor publici

  1. Salarii pentru administraţia publică centrală

……………………………………………

*) Funcţii publice de stat, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, Academia Romana, al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al AgenţieiNaţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, al Inspecţiei Muncii, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, al Autorităţii Naţionale Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor si structurile subordinate, al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului si structurile subordinate, al Autoritatii pentru Reforma Feroviara, al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si unitatilor subordinate, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare categoriei înalţilorfuncţionari publici din cadrulInstituţiei Prefectului.

Propunerea de modificarea legii:

  1. La steluta, in corpul ultimelor doua randuri ale paragrafului, se adauga sintagma   „… si a celor din structura de specialitate…”  textul  urmand a avea urmatorul conținut   : precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare categoriei înalţilorfuncţionari publici si a celor din structura de specialitate din cadrul Institutiei Prefectului”
Cu multumiri si deosebita apreciere,
Sindicatul „Egalitatea” al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Administrația Publică, reprezentând Instituțiile Prefectului din județele Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Bistrița-Năsăud, București, Buzău, Caraș Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea în considerarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, vă înaintează prezentul
Critic Arad
Critic Aradhttps://criticarad.ro/
Cotidian din Arad cu prima aparitie in 8 aprilie, 2016, cuprinzând știri, reportaje, investigații de presa, opinii, pamflete, sport si publicitate

Ultimele Știri

Related news