HAOSUL PENAL din proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Arad” – ZONA 1

gunoi1 li 640x360 1
Distribuie:

 

 

De ani de zile, nicio autoritate locală nu a fost capabilă să ne explice de ce este atâta nebuloasă în gestionarea deșeurilor în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Arad”. Asistăm, din 2010, la o derulare a evenimentelor care au generat exclusiv suspiciuni cu privire la reușita implementării acestui proiect și asta din diverse motive: incompetența funcționarilor responsabili de acest proiect, interese dincolo de puterea de înțelegere a principalului beneficiar al prestării serviciului ( cetățeanul- contribuabil și/sau agentul economic), acte de corupție și haos creat cu intenție sau, pur și simplu inconștiență din partea autorităților și care poate determina returnarea banilor europeni pe lângă alte posibile sancțiuni.

Consiliul Județean Arad și-a asumat realizarea unui proiect european major „Sistem de management al deșeurilor solide în județul Arad”, Proiectul a fost finanţat prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu. Valoarea totală a proiectului fiind de 122.573.648 lei, din care valoare eligibilă conform POS, 112.905.765 lei. Din această ultimă valoare, co-finanţarea Uniunii Europene prin FEDR a fost 80%, adică 90.324.607 lei. Cealaltă parte a finanţării POS Mediu a fost asigurată de la bugetul de stat (18%) şi de bugetul local (2%). Totodată și-au asumat și gestionarea serviciilor de colectare, transport, prelucrare și depozitare a deșeurilor.

Uniunea Europeană a finanțat acest proiect pentru ca autoritățile administrației publice locale să înființeze un NOU sistem de management integrat al deșeurilor solide pentru județul Arad, care cuprinde:

-achiziționarea de echipament de colectare a deșeurilor menajere, comerciale, industriale și instituționale, inclusiv containere și vehicule de transport

-construirea a 4 stații de transfer (Chişineu Criş, Mocrea, Sebiş şi Bârzava)

-construirea unei linii de sortare

-construirea a 2 instalații de compostare

-închiderea completă a 2 depozite urbane și reabilitarea a 6 depozite urbane

-închiderea și curățarea a 46 de depozite rurale și reabilitarea a 21 depozite rurale

Stația de compostare de la Mocrea a funcționat O ORĂ în 2018… cât să i se facă recepția!

În proiect se mai prevedea și Amenajarea unei instalaţii de compostare în zona Ineu – Mocrea cu o capacitate de 700 tone/an – aceasta există, dar NU A FUNCȚIONAT NICIODATĂ! Pardon, a funcționat doar prin 2018, în ziua și la ora când au venit reprezentanții ministerelor și ai finanțatorului ca să se facă recepția proiectului. Când a plecat delegația, s-a oprit definitiv și stația.

În lumina scandalului din ultimul an dintre ULAL și RETIM, 

pentru nereguli în prestarea serviciului în Zona I – municipiul Arad și având în vedere abordările succesive în Consiliul Local Municipal în vederea modificării tarifului pentru Zona 1 (vezi articole asociate), am încercat să le luăm punctual și să încercăm să le clarificăm.

Am identificat din această poveste câteva aspecte,  pe care le considerăm esențiale, întrucât acestea afectează în mod direct beneficiarul final, adică cetățeanul simplu sau agentul economic, în primul rând la buzunar.

Primul ar fi sortarea deșeurile în alte locații decât „complexul de tratare Mocrea Ineu pe perioada de tranziție până la punerea în funcțiune a Stației de Sortare  a deșeurilor reciclabile de la Arad” și cu alți operatori decât cei din cadrul Sistemului.

Al doilea ar fi facturarea beneficiarilor serviciului de Salubrizare Persoane Juridice din Zona 1 din Cadrul proiectului, pe mai multe categorii de deșeuri (4- patru) deși câștigătorul achiziției  a ofertat un singur tarif (global) pentru toate categoriile (fluxurile de deșeuri).

Al treilea ar fi conversia tarifului ofertat de către câștigătorul achiziției, din lei /tonă în lei /metru cub pentru agenții economici din Zona 1 de delegare care se efectuează folosind o greutate specifică de 0.45 tone/metru cubi în loc 0.35 tone/metru cub așa cum este specificat în Caietul de Sarcini respectiv în Contractul de delegare de gestiune 1603/2017 respectiv în ordinul ANRSC 112/2007 document care guvernează Contractul.

 

Nu am avut acces la Contractul de finanțare pe motiv de „clauze de confidențialitate” dar am inițiat demersul pornind de la acest extras:

 

Am solicitat Ministerului Fondurilor Europene, printr-o cerere în baza Legii 544 să ne precizeze dacă în cadrul „Proiectului Sistem Integrat al deșeurilor Solide în Județul Arad”, finanțat prin Direcția Generală Autoritatea de Management P.O.S Mediu prin Contractul de Finanțare 1263/22.02.2010 dintre Ministerul Pădurilor și Mediului  și Consiliul Județean Arad (în calitate de Beneficiar) li s-au solicitat de către beneficiar (Consiliul Județean Arad) derogări de la Proiect respectiv,  Studiul de fundamentare din Cadrul Proiectului, Caietele de Sarcini sau Contractele de delegare de Gestiune și dacă au dat răspuns favorabil pentru următoarele aspecte:

„1.Ați dat derogarea ca operatorul delegat în urma achiziției pentru Colectarea și transportul de deșeurilor din Zona 1 din cadrul proiectului să nu respecte „fluxul de deșeurilor” reciclabile din Studiu de Fundamentare, Caietul de Sarcini și Contractul de Delegare de Gestiune 1603/24.10.2017 dintre ADIGDM Arad (beneficiar) respectiv Retim S.A (Operatorul delegat), în sensul ca operatorul să poată sorta deșeurile în alte locații decât „complexul de tratare Mocrea Ineu pe perioada de tranziție până la punerea în funcțiune a Stației de Sortare  a deșeurilor reciclabile de la Arad” și cu alți operatori decât cei din cadrul Sistemului, introducând astfel alți operatori/sortatori reciclatori în sistem decât cei  specificați în S.F. Caiet de Sarcini și Contract?

2.Dacă răspunsul este afirmativ vă rugăm să ne puneți la dispoziție Solicitarea Consiliului Județean Arad respectiv Aprobarea Dumneavoastră.

3.În condițiile Art 4 alin 5 din Contractul de Finanțare: vi s-a solicitat aprobarea ca facturarea beneficiarilor serviciului de Salubrizare Persoane Juridice din Zona 1 din Cadrul proiectului să se facă pe mai multe categorii de deșeuri (4- patru) deși câștigătorul achiziției  a ofertat un singur tarif (global) pentru toate categoriile (fluxurile de deșeuri) ( Regăsit și în contractul 1603/2017 la secțiunea tarife) de deșeuri așa cum se efectuează? Iar dacă s-a solicitat care a fost răspunsul dumneavoastră?

4.Vi s-a solicitat derogarea ca, conversia tarifului ofertat de către câștigătorul achiziției, din lei /tonă în lei /metru cub pentru agenții economici din Zona 1 de delegare să se efectueze folosind o greutate specifică de 0.45 tone/metru cubi în loc 0.35 tone/metru cub așa cum este specificat în Caietul de Sarcini respectiv în Contractul de delegare de gestiune 1603/2017 respectiv în ordinul ANRSC 112/2007 document care guvernează Contractul. Dacă s-a făcut această solicitare vă rugăm să ne comunicați dacă ați dat derogare având în vedere că tariful pentru agenții economici este mai mare cu 21% decât cel din oferta inițială, câștigătoare prin folosirea „greutății specifice” pentru un metru cub de deșeuri de 0.45 tone în loc de 0.35 tone/metru cub.

Vă rugăm să ne puneți la dispoziție copiile solicitărilor pentru derogări și aprobările din partea autorității de management sau a autorității intermediare.”

 

În 24 februarie ni s-a răspuns că nu a fost transmisă nicio solicitare de avizare către Autoritatea de Management cu privire la aspectele sesizate de noi

 

„Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu nr. 15614/DC/12/02/2021, cu privire la unele aspecte privind contractele de delegare din cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Arad”, codul  SMIS 16826, vă menționăm faptul că Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu nu a primit spre avizare nicio modificare a contractului de delegare de gestiune 1603/24.10.2017 aferent Zonei 1 de colectare, în sensul celor menționate de dumneavoastră în solicitare.

Vă mulțumim pentru solicitare,

Echipa de comunicare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene , Direcția de Comunicare”

raspuns minister 544 1

 

 

Având în vedere faptul că acest răspuns nu clarifica și dacă, în situațiile sesizate de noi, se impunea solicitarea de aviz și derogare din partea Autorității de Management și nici dacă cele sesizate ne plasează, cel puțin în Zona I,  înafara Proiectului și există posibilitatea unor sancțiuni din partea Finanțatorului,  am completat solicitarea inițială cu următoarele întrebări, transmise în 25 februarie:

1. Pentru aspectele sesizate se impunea avizul/ derogarea din partea instituției dumneavoastră?
2. Dacă se impunea și nu a fost solicitat care sunt măsurile ce urmează a fi luate?
3.Dacă există riscul ca din aceste cauze județul Arad să fie obligat la returnarea fondurilor accesate în cadrul Proiectului sau să fie supus altor sancțiuni?

 

În 4 martie ne-au fost comunicate următoarele, fără a ne răspunde măcar la întrebarea esențială dacă „Pentru aspectele sesizate se impunea avizul/ derogarea din partea instituției ”, care trebuia să fie asumat cu „da” sau „nu”:

 „Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu nr. 19791/DC/25/02/2021, revenire la solicitarea nr. 15614/25.02.2021, cu privire la proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Arad”, codul  SMIS 16826, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile contractului de finanțare 1263/22.02.2010, în timpul implementării Proiectului sau în interval de 5 ani de la data finalizării activităților din cadrul proiectului, beneficiarul va solicita acordul prealabil al Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu cu privire la orice modificare privind condițiile de operare care variază semnificativ față de premisele inițiale.

În acest sens, art. 5 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, stipulează: „Statul membru sau autoritatea de gestionare se asigură că o operațiune care cuprinde investiții în infrastructură sau investiții productive beneficiază în continuare de contribuția fondurilor doar dacă aceasta nu suferă, în decurs de cinci ani de la data finalizării, o modificare importantă cauzată de o schimbare în natura proprietății unui element de infrastructură sau de încetarea unei activități de producție și care afectează natura sau condițiile de punere în aplicare a operațiunii sau oferă unei firme sau unui organism public un avantaj necuvenit. […]”

Nerespectarea clauzelor este analizată conform prevederilor legale în vigoare, respectiv O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.”

 

raspuns minister 544 2
…pentru că fiecare element identificat a afectat „natura sau condițiile de punere în aplicare a operațiunii” și  a „oferit unei firme sau unui organism public un avantaj necuvenit” – asta numai dacă ne raportăm la aproape 3 ani de încasare în tarif pentru sortare, care nu s-a realizat efectiv până la punerea în funcțiune a stației de sortare de la Recons. Mai mult, s-a realizat, în practică, și conversia tarifului ofertat de către câștigătorul achiziției, din lei /tonă în lei /metru cub pentru agenții economici din Zona 1 de delegare  folosind o greutate specifică de 0.45 tone/metru cub în loc 0.35 tone/metru cub așa cum este specificat în Contractul de delegare de gestiune 1603/2017. Adică e avantaj material necuvenit…
imagine 2021 03 05 072854
Cum nu a fost încălcată obligația de „sortare a deșeurile în alte locații decât „complexul de tratare Mocrea Ineu pe perioada de tranziție până la punerea în funcțiune a Stației de Sortare  a deșeurilor reciclabile de la Arad” dacă s-a realizat cu alți operatori decât cei din cadrul Sistemului cu raportare la răspunsul CJA la întrebarea nr. 7 și anume Ce s-a întâmplat cu deșeurile reciclabile de la începutul operațiunii pe zona 1, unde au fost procesate / sortate, ce cantități și ținte procentuale s-au atins? iar răspunsul a fost: „Până la integrarea în sistem a Stației de Sortare Arad (n. red. din luna ianuarie 2021), operatorul de colectare și transport Zona I a încheiat mai multe contracte pentru predarea deșeurilor reciclabile, pentru a evita eliminarea acestora prin depozitare(…)”.
Dacă s-a respectat această obligație poate fi simplu de verificat după documentele de transport ale mașinilor, verificarea kilometrajelor, a documentelor de la cântarul de la Mocrea, și a altor documente înregistrate, obligatoriu, în contabilitatea operatorului.
Și, cum se respectă de către operatorul delegat clauzele contractului de delegare de gestiune 1603/24.10.2017 aferent Zonei 1 de colectare, din moment ce aceste imagini apocaliptice sunt la ordinea zilei în municipiu?:
152079904 3171877733039268 3556654650917898525 n
***
Întrebările noastre cu privire la tarif au fost generate de o DECIZIE a CNSC din 2017 (când, operatorul a contestat documentația de atribuire, pentru toate loturile, respectiv măsurile de remediere, pe care le considera nelegale, printre care și cele cu privire la posibilitatea creșterilor tarifare, oricând în perioada de derulare a contractului) și de Decizia Civilă nr. nr. 4137 / 2017 a Curții de Apel Timișoara
În conținutul Deciziei CNSC , contestatoarea susținea „Contrar susținerilor autorității contractante, contractul de finanțare permite creșterile tarifare peste limitele estimate în planul tarifar și prevede condițiile în care astfel de creșteri pot avea loc. Astfel, din art. 4 alin. (4) și (5) din contractul de finanțare, se desprind următoarele: a) Variații care nu sunt semnificative ale tarifelor sunt permise chiar fără notificarea Autorității de Management. Astfel de variații pot apărea, de exemplu, urmare a creșterii costurilor de operare, care nu sunt semnificative din perspectiva contractului de finanțare, dar a căror recunoaștere în tarif este importantă pentru sănătatea financiară a concesiunii și pentru respectarea prevederilor legale; și b) În cazul unor variații semnificative, acestea nu sunt interzise de plano, ci art. 4 alin. (5) din contract impune Beneficiarului (autoritatea contractantă) să solicite acordul prealabil al AM POS Mediu” dar și că „prevederile pe care le critică vor conduce la situația în care, la un moment dat, în derularea contractului, deși vor exista temeiurile legale pentru a cere ajustarea sau modificarea tarifului, operatorului i se va refuza cererea. Drept consecință, operatorul va fi nevoit să internalizeze costul și potențial să opereze în pierdere, ceea ce va afecta calitatea serviciului public prestat.” – ceea ce probabil se întâmplă acum, având în vedere faptul că Planul Tarifar are la bază indicatori economici la nivelul anului 2010 și nu au cum să mai fie valabili în contextul actual.
Autoritatea Contractantă a răspuns atunci ( în 2017) acestor critici afirmând că „ aplicația de finanțare, în urma elaborării de calcule complexe, a avut ca rezultat stabilirea Planului Tarifar care nu poate fi încălcat, în perioada implementării proiectului, așa cum rezultă și din prevederile contractului de finanțare. Autoritatea contractantă menționează că societatea contestatoare expune o interpretare proprie a conținutului contractului, fără să fi avut tot cuprinsul acestuia, pe care îl va publica anexă la anunțul de concesionare, la momentul reluării procedurii. Cu atât mai mult, art. 2 alin. (12) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevede că în cazul proiectelor care sunt derulate din fonduri europene nerambursabile, primează prevederile contractului de finanțare. Față de acestea, autoritatea contractantă susține că nu a urmărit plafonarea voluntară a tarifelor, conform Planului Tarifar, ci doar a implementat conținutul contractului de finanțare, ”  și că „Pe de altă parte, autoritatea contractantă arată că a permis ajustarea, dar fără să se depășească tarifele maxime, astfel dacă operatorul declarat câștigător a ofertat un tarif sub cele maxime, atunci acesta se va ajusta, dacă va fi necesar, până la tariful maxim. – ceea ce înseamnă că Planul Tarifar nu poate fi modificat peste tariful maxim, ci doar până la limita lui, dacă operatorul a fost declarat câștigător cu o ofertă sub tariful maxim!
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a apreciat ca fiind întemeiată critica cu privire la plafonarea nelegală a cuantumului ajustărilor tarifelor la tarifele maximale din Planul Tarifar și a obligat autoritatea contractantă să modifice cap. II.4.1) Ajustarea prețului contractului, din fișa de date a achiziției, respectiv să-l pună în concordanță cu art. 3 alin. (5) din contractul de finanțare nr. 1263/22.02.2010 și cu Ordinul ANRSC nr. 109/2007 – ceea ce înseamnă că a dat posibilitatea ajustării tarifelor pe perioada derulării contractului.
imagine 2021 03 05 080016
Această Decizie a CNSC din 2017 a fost atacată de autoritatea contractantă (ADISGDA) la Curtea de Apel Timișoara care, prin Decizia Civilă 4137 / 2017 a modificat-o în parte, și anume a respins critica operatorului cu privire la „plafonarea nelegală a cuantumului ajustărilor tarifelor la tarifele maximale din Planul Tarifar” – adică a eliminat posibilitatea ajustării tarifelor pe perioada derulării contractului și care ar presupune ieșirea din Planul Tarifar. Decizia Curții de Apel este definitivă și aplicabilă și astăzi.
imagine 2021 03 05 075110
Având în vedere cele două Decizii invocate (cea a CNSC și cea a Curții de Apel Timișoara), am solicitat clarificările de la Autoritatea de Management care, în baza Deciziei Civile nr. 4137 / 2017 a Curții de Apel Timișoara, ar fi trebuit să avizeze orice modificare din contractul de bază cu privire la tarif, avizare/ derogare care ar fi survenit ca urmare a solicitării exprese din partea autorității contractante ( CJA / ADISGDA).

În aceste condiții, întrebările firești sunt: 1) mai putea CJA, în condițiile existenței hotărârii definitive a Curții de Apel să solicite, în 2020, de la finanțatorul proiectului ieșirea din Planul tarifar din proiect pentru a putea să majoreze tarifele la solicitarea RETIMULUI? , 2) Chiar dacă CJA a transmis această solicitare, Autoritatea de Management ( finanțatorul ) avea dreptul să o aprobe, în condițiile aceleiași hotărâri judecătorești? și 3) Nu s-a încălcat astfel hotărârea judecătorească definitivă care interzice ieșirea din planul tarifar în cadrul acestui proiect?

Cei responsabili, sperăm că nu au uitat de Declarația de Angajament din dosarul Contractului de Finanțare care nu este una formală, ci chiar îi obligă la respectarea lui în cele mai mici detalii:
declaratie cionca deseuri
…………………………………………………
Articole asociate:
Categorie: Investigații
Etichete: ADIGDM Arad, ANRSC, colectare selectiva deseuri, Consiliul Judetean Arad, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, RETIM, tarif colectare deseuri, ULAL Arad, Zona 1 de delegare Arad
Distribuie:
Articolul anterior
Infecțiile nosocomiale au devorat inclusiv EMPATIA și ETICA din spitalele arădene
Articolul următor
Veste dureroasă pentru iubitorii rockului: liderul trupei Cargo, ADI BĂRAR, s-a stins la 61 de ani
Bagă un „16”

1 comentariu. Leave new

  • avatar of ni se îndoaie
    Ni se îndoaie
    9 martie 2021 18:39

    Voi nu vedeți că orice faceți și oriunde ajungeți li se rupe??? Nu ați obosit și nu realizați că sunt prea tari să li se întâmple ceva? Vă oropsiți nervii și timpul aiurea!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie