Idile și acte ratate. Semafor cu semafor, ratând deliberat centura. Povești din trafic

O dimineață frumoasă de toamnă. E o joi oarecare și o vedem pe Anne care vine „dă pă Italia” și vedem cum ajunge ea în Fortuna, săraca, la primul semafor de la piață. Dar, VAI! – e cu 350 metri în spate, așa că nervii ei sunt întinși la maxim și din 2 în 2 metri aruncă cu un „vaffanculo”. După câteva aruncături de de-astea, aproape de ea se Rică Bombardieru care, văzând ce mașină are Anne, îi trage cu ochiul și îi cere id-ul de Facebook. Ea face pe dura și nu vrea nici o abordare, dar cum timpul trece și roșul durează, asta cedează și se lasă și cu o cafea. Avantaj: cuplul Rică Bombardieru și Anne dă pă Italia, au ucis plăcut așteptarea.

Semaforul dintre Lebăda și UTA. Ana este secretara lu’ Popescu. Nervi îi sunt întinși la maxim, fondul de ten deja se prelinge de la crize, iar Ana suferă o transformare: nu va mai fi atât de cool pentru șeful ei și îi e frică că ăla nu o mai recunoaște. Ana își lasă educația de o parte și printre dinți aruncă 3 de „morții mă-sii” și 8  de „mă-ta vie”. Dar STAI, se face VERDE. Ana îi dă în gură și POC  – se tamponează cu Mirel, proaspăt divorțat… și una peste alta și aici se lasă cu o întâlnire, un film și o relație. Din nou, oamenii câștigă aștepând.

Semaforul dintre gară și UTA. Un tânăr preot așteaptă calm vreo 25 de minute, după care cedează și începe să înjure. Nu uită (sau nu se poate abține) ca după fiecare înjurătură să spună „Tatăl Nostru”. Fiind cuprins de nervii așteptării uită să meargă mai în față așa că unu din ceva mașină neagră și cu numere de Bulgaria începe să-l înjure. Brusc privirea lor se intersectează și ca prin minune apare acel „eye contact” și, după 2-3 pilde, își dau întâlnire la o cafenea, părintele prezentându-se elegant ca fiind „Domnul Pomohaci”. Din nou, idilă la semafor.

Semaforul și rotunda de pe Poetului. Aici nu se leagă nimic, nu este timp, unu o ia peste rotundă, altu merge către stadion, altu vrea să intre în rotundă. Un adevărat haos, unde iubirea nu își are locul. Aici e pe full contact, e care pe care. Aici nu contează că ești „domn” sau „bă”. Aici tupeul te duce în față! Dar n-ai tupeu să faci pe șmecherul în intersecția dintre Poetului, Vlaicu și Cocorilor. Tre să fii poet, aviatori și cocor, totodată.

Semaforul de la Podgoria: el este regele nervilor, el este singurul care îl poate face pe orice Guru-l seninătății să scuipe și să sară la bătaie. El e singurul care poate provoca transformări diavolicești domnișoarelor care vor să ajungă la amanți sau la muncă. El e singurul care după atâta așteptare topește orice farmec feminim, iar atunci din gura unei „sexy” se aude un „du-te în p**a mea de fraier”. Deci, act ratat.

Cu bariera de pe centură… acolo nu ne băgăm. Ai așa de mult timp să stai încât oricând îți poți organiza nunta sau petrecerea de majorat direct în stradă. Nu deranjezi pe nimeni!
Furăm și noi o poză de pe facebook – că nici n-avem curajul să trecem pe-acolo…

Nici idee n-aveți ce mîndri ne simțim că suntem din Arad! Plecăm de la masă când apare întrebarea „tu de unde ești?”