[INCENDIAR] Jurnalistul englez Nick Kochan, în EurActiv, despre Binomul DNA – SRI: „Versiunea 2.0 a Securității lui Ceaușescu”

Articolul jurnalistului englez Nick Kochan, publicat pe 9 decembrie, 2016, pe site-ul www.euractiv.com a fost preluat de majoritatea presei independente din România – dar nici în mediile oficiale nu a stârnit încă reacții serioase, nici în televiziunile naționale nu a provocat dezbateri. Tăcerea pe marginea acestui subiect are explicația campaniei electorale – dar tema va fi reluată, e ușor de anticipat, cât de curând.
Mai mult: ideea se coagulează în jurul unei acțiuni… pentru că sunt multe victime sacrificate pe acest „altar al democrației” – deja renumit pe plan internațional și devenit celebru prin sintagma „Binomul DNA – SRI”. (Red.)

Kochan își începe argumentarea amintind că România a intrat în Uniunea Europeană pe baza faptului că și-a rezolvat problema cu corupția moștenită de la regimul lui Nicolae Ceaușescu, unul dintre cele mai corupte și mai necruțătoare din Europa Centrală.

Autorul subliniază că problemele de corupție au făcut ca primirea țării în UE să fie amânată până în anul 2007, dar „munca energică a unei agenții anticorupție numită DNA a convins atunci puterile europene că țara are intenții serioase în ce privește combaterea sistemului corupt”. Insă întrebarea pe care UE trebuie să o pună urgent este dacă această luptă anticorupție a mers prea departe.

Mulți dintre criticii sistemului anticorupție susțin că acesta se consideră deasupra legii și, împreună cu SRI, evoluează în ceea ce mulți văd drept versiunea 2.0 a Securității lui Ceaușescu.

E drept însă, recunoaște Kochan, că în România corupția rămâne o problemă serioasă, afectând dezvoltarea economică a țării și distanțând cetățenii de rând de politicieni. Potrivit Indexului de Percepere a Corupției, publicat de Transparency International, Romania este a treia țară din UE, în ce privește nivelul corupției.

România, comparată cu sistemul chinez de justiție. DNA nu mai răspunde în fața nimănui

In opinia jurnalistului, ceea ce ar putea părea un succes datorită ratei de condamnare de 92 la sută din toate cazurile, reprezintă mai degrabă ceva ce amintește de un tribunal chinez unde judecătorului îi este prea teamă de procuror să achite un inculpat, din cauza vreunei pedepse.

Kochan acuză „o tactică cvasi-juridică” folosită de procurori pentru a-i amenința pe inculpati, și anume arestarea preventivă. Potrivit autorului, o astfel de practică, în care acuzatul poate petrece până la jumătate de an în spatele gratiilor în timp ce se desfășoară ancheta, este suficientă pentru a convinge mulți acuzați să coopereze.

Însă, cea mai gravă acuzație împotriva DNA, este aceea că nu mai dă socoteală nimănui, mai spune autorul.

Nick Kochan arată și că procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și președintele Klaus Iohannis au plecat din Sibiu.

Fiica unui procuror din Sibiu, Kovesi a fost numită procuror șef al DIICOT Sibiu, în anul 2006, iar ulterior, în același an, a devenit prima femeie și cel mai tânăr procuror numit procuror general al țării. În fruntea DNA a ajuns în anul 2013.

Iohannis a fost ales în anul 2000 ca primar al Sibiului, pratic în perioada în care Kovesi a urcat treptele profesionale.

Sursa citată amintește de casele cumpărate de Klaus și Carmen Iohannis, când actualul președinte era primar, după o carieră de profesor de liceu, ambele meserii nefiind foarte bine plătite în România.

Kochan scrie în articolul său și despre veniturile pe care familia Iohannis le-ar fi obținut din chirii, dar și despre procesul pe care îl are președintele.

Sursa principală: ziare.com

Citește AICI ARTICOLUL ORIGINAL