Intrarea în biserică a Maicii Domnului: Insemnătate creștină, tradiții, obiceiuri și superstiții la români

intrarea in biserica a maicii domnului
Distribuie:

 

Insemnătate creștină – Sărbătoarea Luminii

Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ţinut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost construită o biserica închinată Fecioarei Maria. Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu. Conform tradiţiei, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Aici, la templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi.

Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naȘte pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută in popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Această sărbătoare ne pune înainte ziua în care, după tradiție, Sfinții Ioachim și Ana au adus-o pe fiica lor Maria, în vârstă de trei ani, la templu. Ea va rămâne până la vârsta de 15 ani, ca una care, încă înainte de zamislire, fusese harazita Domnului, de catre pa­rintii ei.

La intrarea in templu  a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat pana la varsta de 15 ani. A fost condusă în acel loc sfânt, pentru că ea însăși avea să devină „Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, sălaș al lui Dumnezeu-Cuvântul. Din ea, Cel Necuprins, Cel Veșnic, avea să ia trup, să Se facă cuprins în pântecele ei.

Deși nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea. Există astfel o mențiune a ei din sec. al IV-lea, făcută de Sf. Grigorie de Nyssa. Mai există și o mărturie privind construirea unei biserici de către împărăteasa Elena în cinstea acestui eveniment. Sf. Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbește și el despre această sărbătoare ce se ținea la Ierusalim. În sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman și Tarasie au rostit câte o predică în cinstea acestei sărbători. Se pare că data de 21 noiembrie reprezintă data sfințirii unei biserici cu acest hram în  anul 543. Biserica a fost construită de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o petru prima dată la Avignon, în  anul 1374. Ea s-a răspândit in sec. XV-XVI, în timpul papilor Sixt al IV-lea și Sixt al V-lea.

Tradiții, obiceiuri și superstiții la români

Sărbătorită în fiecare an la 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică şi este asociată în popor cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor din acea familie, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.

Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice. Acum se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. În tradiţia populară, se spune că în ziua de Ovidenie se dechid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Conform tradiţiei populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă şi grea. “Se crede că de Ovidenie se deschid cerurile şi că acum, cei cu sufletul curat pot înţelege graiul animalelor. Tot acum e bine ca oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace

Pe 21 noiembrie, ortodocşii merg la biserică la slujbă şi cinstesc această zi prin rugăciune şi ofrande: bucate de post, peşte şi lumânări pe care preoţii le sfinţesc. Toţi cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii şi reuşite, iar în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.

Categorie: Cultură
Etichete: credinta, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Maica Domnului, ortodoxie, Ovedenie, religie, sărbătoare religioasă, Sărbătoarea Luminii
Distribuie:
Articolul anterior
DNA – un fals bastion împotriva corupției
Articolul următor
Vernisajul Expoziției de fotografie „China, un stat, două sisteme” va avea loc la Muzeul de Artă, miercuri, 22 noiembrie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie