MAFIA BALASTIERELOR și CARIERELOR din Arad și nu numai pe înțelesul tuturor

La modul ideal și conform legii, „activitățile miniere se realizează numai în cadrul unor perimetre autorizate în acest scop de autoritatea competentă”. În realitate, însă, „activitățile miniere se realizează cu tupeu, și în cadrul unor perimetre neautorizate, cu largul concurs și complicitatea unor autorități nu doar incompetente ci și extrem de corupte”. „DE CE?” – asta încercăm să clarificăm prin această documentare.

Exploatarea resurselor minerale în România este un mecanism fraudulos, extrem de bine organizat, pe „straturi”.

Pentru că zona noastră de interes este județul Arad, încercăm să configurăm această „schemă” care, la rigoare, poate fi aplicată la nivelul tuturor exploatărilor miniere din România, din orice zonă și pentru orice tip de resursă, de la nisip la aur sau petrol.

O exploatare ilegală este de cele mai multe ori și irațională, iar mediul are cel mai mult de suferit. Legislația în domeniu dar și cea fiscală este blândă în România. Mai mult, o combinație între accesul facil la resurse inepuizabile și autorități corupte, a dat naștere unei legislații „cu dedicație” care să simplifice și mai mult dezastrul.

Pentru a simplifica lucrurile, chiar s-a legiferat realizarea de lacuri piscicole și de agrement situate in zonele limitrofe orașelor. Aceste zone sunt reglementate prin PUZ, pe motiv că  reprezentă o oază de relaxare pentru populație sau lacuri de piscicultură intensivă. În realitate însă, se excavează necontrolat, se extrag și se valorifică agregatele, iar iazurile/ bazele de agrement nu se mai amenajează niciodată, fără ca vreo autoritate  să sancționeze acest lucru.

Dacă autoritățile deja existente și-ar face treaba, lucrurile ar putea fi simplu de gestionat și s-ar putea rezuma la a urmări următoarea „schemă de fraudare” în trei pași pe care am identificat-o:  

Primul pas în schema de fraudare a statului se ivește la întocmirea documentațiilor necesare pentru obținerea Licenței/ permisului de exploatare, a Autorizațiilor și avizelor când elaboratorul documentației poate stipula în favoarea beneficiarului acesteia anumite prevederi, în special legate de cantitatea și tipul rezervei minerale ce urmează a fi exploatată.

Pasul al doilea în schema de fraudare, este reprezentat de cantitatea declarată ca fiind exploatată și tipul de agregat declarat ca exploatat pentru care trebuie plătite redevențele către stat (către ANRM, ANAF etc). De regulă nu se declară toată cantitatea exploatată ca fiind agregatul pentru care redevența este mai mare și cel menționat în documentația de exploatare. O mare parte din cantitatea exploatată se declară ca fiind „reziduu minier”, respectiv „produs rezidual minier” cum apare adesea menționat pe avizele de transport, pe facturi sau chiar în unele contracte de vânzare-cumpărare a agregatelor minerale și asta doar pentru că taxa care trebuie plătită statului pentru acest tip de material este aproape simbolică.

Pasul trei în schema de fraudare, și cel mai profitabil din punct de vedere financiar în zona fiscală neagră, îl reprezintă cantitățile exploatate, fie mult mai mari decât cele prevăzute în documentațiile aprobate, fie înafara perimetrului autorizat. Cantitățile exploatate astfel sunt cele care nu se regăsesc în nicio raportare, către nicio instituție (nici măcar către ANRM), și pentru care se plătesc ZERO taxe, ZERO redevență.  Tot acestea, de regulă, sunt vândute la negru, fără acte și cu plata cash.  Sau cantitatea exploatată ilegal este declarată ca fiind din „stoc”, adică exploatată anterior. Așadar, sute de milioane de euro anual se pierd de către statul român prin atitudinea pasivă pe care o manifestă. Acesta este și motivul pentru care cei care exploatează ilegal nici măcar nu se tem de posibilele controale și sancțiuni. De regulă primesc o amendă care nu-i sperie ca valoare (oricât de mare ar fi cuantumul amenzii, reprezintă un procent nesemnificativ raportat la încasările din exploatarea ilegală) și, în foarte puține cazuri, organele de control formulează sesizări penale.

Toți cei trei pași identificați de noi, ar putea fi eliminați dacă Agenția Naționala pentru Resurse Minerale și-ar face treaba în scopul pentru care a fost înființată

Activitățile de exploatare se pot face numai în baza unei Licențe sau Permis de exploatare emise de către Agenția Naționala pentru Resurse Minerale, organizată ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, ordonator principal de credite, în subordinea Guvernului.  În mod firesc, această autoritate este principala responsabilă cu monitorizarea respectării obligațiilor stipulate în Licența/ Permisul de exploatare, și principala autoritate vinovată nu numai de dezastrul pentru mediu ci și pentru neîncasarea redevențelor de către stat. Evident, este o instituție premeditat menținută cu deficit de personal, tocmai pentru a nu-și putea îndeplini obligațiile.

De exemplu, în regiunea noastră de interes, ANRM are un singur Compartiment pentru inspecție Teritorială, la Timișoara, pentru două județe, Arad și Timiș care funcționează cu 2 inspectori

În acest compartiment funcționează doar doi inspectori, unul cu atribuții pentru resursele de hidrocarburi și unul pentru substanțele minerale solide. Adică, la sute de agenți economici care exploatează, ai un singur inspector care să-i controleze/monitorizeze! Oricât de bine și-ar face treaba acel „unu”, oricât de bune i-ar fi intențiile, oricât de incoruptibil ar fi, este imposibil să țină pasul cu metodele rafinate și exersate ale agenților economici când vine vorba de fraudare.

Așadar, de ce dovadă mai evidentă a faptului că statul român nu-și urmărește interesul și le permite unor grupuri de interese să gestioneze cu tupeu resursele minerale în folosul exclusiv al respectivului grup ar mai fi de identificat?

Evident, în aceste grupuri de interese nu se încadrează oricine.

Politicieni de rang înalt, foști sau actuali ofițeri din servicii, foști sau actuali angajați din MAI, foști sau actuali angajați ANAF ș.a.m.d sunt beneficiarii banilor scoși, la propriu, din piatră seacă. Fiecare verigă din acest grup de interese are rolul său și taxa sa de protecție. Politicienii sunt agreați pentru influență, pentru că vin la pachet cu șefii Agențiilor de Mediu și ai altor instituții importante în acest domeniu, numiți pe criterii politice și pentru că pot „ajuta” cu adoptarea unor acte normative mai favorabile exploatărilor (cum este cazul normativelor privind iazurile piscicole și al bazelor de agrement). Cei din servicii vin la pachet cu „experții” (topografi, geodezi etc) care întocmesc documentațiile pentru că cine a avut acces la informații despre rezerva de resursă minerală? Cei din MAI de regulă se implică în partea de transport și așa mai departe.  Și toate acestea în defavoarea protecției mediului și a integrității statului.

Câte balastiere și cariere de piatră apar în evidențele Agenției pentru Protecția Mediului Arad și a Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad cu raportare la ultimii 3 ani (2020-2023)

După episodul cu reținerea omului de afaceri Ovidiu Palcu în cazul balastierei de la Horia, am solicitat de la cele două instituții (APM și GNM) informații cu privire la numărul de societăți comerciale care desfășoară activitate în acest domeniu în județul Arad, numărul de controale și sancțiunile dispuse de aceste autorități și anume:

Agenția pentru Protecția Mediului Arad:

1.Câte Autorizații de Mediu au fost emise la solicitarea societăților comerciale cu obiect de activitate exploatarea resurselor/ agregatelor  minerale  care dețin perimetre reglementate (balastiere) pe cursul râului Mureș, pe ambele maluri, de la Ilteu până la Pecica, în perioada 2020-2023.

Răspuns APM Arad: În perioada 2020-2023, APM Arad a emis 7 Autorizații de Mediu pentru balastiere, ale căror perimetre de exploatare se află în albia râului Mureș.

2.  Câte Autorizații de Mediu au fost emise la solicitarea societăților comerciale cu obiect de activitate exploatarea resurselor/ agregatelor  minerale  care dețin perimetre reglementate pentru cariere în județul Arad.

Răspuns APM Arad: În perioada 2020-2023, APM Arad a emis 14 Autorizații de Mediu pentru activități de exploatare agregate minerale de tip carieră.

3. Câte dintre aceste autorizații au fost reînnoite/prelungite și pentru ce perioadă.

Răspuns APM Arad: În perioada 2020-2023, APM Arad a revizuit un număr de 15 Autorizații de Mediu.

4.Care sunt titularii autorizațiilor (denumirea societăților comerciale), pentru ce zonă/perimetru  sunt autorizate și ce tip de exploatare ( balastieră, carieră).

Răspuns APM Arad:

Anul 2020: 8 balastiere și 6 cariere (vezi lista din captura foto)

Anul 2021: 8 balastiere și 2 cariere (vezi lista din captura foto)

Anul 2022: 7 balastiere și 6 cariere (vezi lista din captura foto)

Anul 2023: 8 balastiere (vezi lista din captura foto)

5. Dacă instituția dumneavoastră a efectuat (în aceeași perioadă de referință 2020-2023). controale specifice pentru verificarea îndeplinirii obligațiilor impuse prin Autorizațiile de Mediu (balastiere și cariere). Dacă s-au efectuat, vă rugăm să precizați dacă în urma controalelor au fost identificate deficiențe/ încălcări ale autorizațiilor/ permiselor/ avizelor/ depășirea perimetrului etc și care au fost măsurile dispuse de APM.

Răspuns APM Arad: APM Arad efectuează anual verificări ale amplasamentelor (balastiere și cariere) în vederea vizării anuale a autorizațiilor de mediu. În urma controalelor au fost constatate deficiențe ale autorizațiilor de mediu. Pentru două (2) societăți APM Arad a emis Notificări în vederea conformării la condițiile de funcționare, menționate în autorizațiile de mediu, fiind informată și GNM-VJ Arad. Pentru o societate, APM Arad a dispus suspendarea Autorizației de Mediu conform OUG 195/2005 privind protecția mediului aprobată prin Legea 265/2006.

6. Dacă în aceeași perioadă de referință (2020-2023) instituția dumneavoastră a formulat sesizări către alte instituții cu atribuții de control ( Garda de Mediu, ANRM, Apele Române, Poliția economică etc) și dacă da, împotriva cui și cum s-au soluționat aceste sesizări.

Răspuns APM Arad: APM Arad a sesizat neregulile constatate la vizita amplasamentelor către alte instituții cu atribuții de control.

De asemenea am solicitat informații de la Garda Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Arad:

1. Câte controale au fost efectuate în perioada 2020-2023 de Garda de Mediu la societăți comerciale cu obiect de activitate exploatarea resurselor/ agregatelor  minerale  care exploatează în perimetre de tip carieră și balastieră în județul Arad. Vă rugăm să ne precizați numele societăților comerciale verificate și numărul de controale efectuate/societate.
2. Vă rugăm să precizați dacă în urma controalelor au fost identificate deficiențe/ încălcări ale autorizațiilor/permiselor/avizelor/ depășirea perimetrului etc , în sarcina căror societăți comerciale și care au fost măsurile/ sancțiunile dispuse.
3. Dacă în aceeași perioadă de referință (2020-2023) instituția dumneavoastră a efectuat controale la aceste societăți comerciale împreună cu alte instituții de control sau dacă a formulat sesizări către alte instituții cu atribuții de control (ANRM,  Apele Române, Poliția economică etc) și dacă da, împotriva cui și cum s-au soluționat aceste sesizări.

Răspuns GNM Arad:

Anul 2020: 56 de controale, 7 amenzi în valoare totală de 295.000 lei, 1 avertisment și 2 sesizări penale

Anul 2021: 72 de controale, 11 amenzi în valoare totală de 620.000 lei, 0 avertismente, 0 sesizări penale și 3 sancțiuni complementare

Anul 2022: 45 de controale, 12 amenzi în valoare totală de 700.000 lei, 97 de măsuri dispuse,  2 sesizări penale, 1 sancțiune complementară și 

VEZI LISTA Licențelor/Permiselor în derulare și în curs de aprobare

Astfel, din răspunsurile oficiale ale celor două autorități cu atribuții de control (APM și GNM) s-ar putea spune că acestea își fac treaba

Despre modalitatea în care se efectuează controalele, dincolo de răspunsurile oficiale, s-ar putea scrie multe pentru că nu întotdeauna acestea reflectă și realitatea, rezultatul acestor controale fiind influențat în mod direct de integritatea comisarului de mediu/ agent constatator și de predispoziția acestuia la faptele de corupție.

Au existat cazuri inclusiv în ceea ce privește GNM Arad când un anumit comisar cu atribuții de control a făcut obiectul unor cercetări penale, acesta fiind în prezent plecat din țară pentru a se proteja de răspunderea penală. Corupția la acest nivel îmbracă forme foarte diverse.  De regulă, se merge pe mica înțelegere cu cei din echipa de control,  care să fie „îngăduitori”, „să nu constate aspectele grave”, „să dea minimul de sancțiuni” contra unor sume de bani, fie alte favoruri.

Unele firme mai bine „înfipte” își asigură protecția din partea celor cu atribuții de control și prin alte metode.

De exemplu, unii dintre cei cu atribuții de control (fie persoane din conducerea instituției, fie dintre cei care fac parte din echipele care merg în teren dețin, de regulă prin interpuși,  utilaje care se folosesc în activitatea de exploatare a balastierelor și carierelor (buldoexcavatoare, vole, camioane pentru transport etc) pe care le închiriază în baza unor contracte exact societăților comerciale pe care le controlează în postura de angajați ai statului, asigurându-și sume lunare consistente (mii de euro) în schimbul minimei protecții pe care o oferă. Evident, cu cât crește rangul celui din instituția statului, crește și „taxa de protecție”, și se rafinează modalitatea prin care se acordă. De la o cantitate zilnică/lunară de agregate care nu figurează în actele balastierei / carierei care este valorificată ulterior prin alți interpuși de cel care o primește, până la proprietăți și excursii în locuri exotice.

Pe lângă ANRM, APM și GNM, atribuții de control în acest lanț trofic au și Apele Române, ANAF-ul, Poliția Economică

dar se aplică aceeași atitudinea pasivă pe care o manifestă când e vorba de control și, mai mult, șefi sau simpli funcționari din aceste instituții fac parte la rândul lor  din  acele grupuri de interese la care am făcut referire anterior.

Cel mai de actualitate exemplu de corupție în acest sens,

este cel al lui Caius Parpală, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Arad din cadrul Administrației Bazinale de Apă Mureș care a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru că a primit  8.000 lei, prin intermediar, respectiv în mod direct, de la un administrator de societate comercială care activează în sectorul exploatării agregatelor minerale, pentru ca, în calitatea sa de director al acestei entități, să sprijine activitatea societății respective prin nedispunerea unor controale apte să constate, să stopeze și să sancționeze activitățile ilegale efectuate de aceasta. Deși suma este derizorie și umilește inteligența, atât a putut fi demonstrat de procurori în acest dosar și au preferat să-l scoată din ecuație profitând de dovezile pe care le au.

Un exemplu și pentru ceea ce spuneam despre veriga politică din această ecuație 

Recent, președintele Sindicatului Mureșul din Apele Române (SMAR), a dezvăluit, pentru Bugetul.ro, că actuala coaliție, printr-un proiect de OUG, modificat sub supravegherea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna (UDMR), dorește dezmembrarea unor administrații bazinale, pentru a crea noi posturi de directori, dar și pentru a pune mâna pe resursele ANAR, respectiv pe balastiere.

Termenii de bază 

exploatare – ansamblul de lucrări executate în subteran și/sau la suprafața pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea și livrarea acestora în forme specifice;

garanție financiară pentru refacerea mediului – obligația și răspunderea persoanelor fizice sau juridice care desfășoară activități miniere pe bază de licență ori permis de exploatare pentru asigurarea fondurilor financiare necesare refacerii mediului și care poate fi sub forma de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară irevocabilă sau alte modalități prevăzute de lege;

licența – actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităților miniere de explorare/exploatare;

permis de exploatare – actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utile, turba și aur aluvionar;

plan de refacere a mediului – măsurile de refacere și de reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ținând cont și de opțiunile colectivităților locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, și care conține și proiectul tehnic de realizare a acestora;

producție minieră – cantitatea de produse miniere extrasa în vederea prelucrării și/sau comercializării de către titular;

produs minier – produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zăcământ, livrat ca atare sau sub formă de sorturi rezultate în urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie primă la fabricarea unui alt produs;

produs rezidual minier – produsul remanent depus în halde și iazuri de decantare, rezultat din activități miniere;

redevența minieră – suma datorată de concesionar bugetului de stat pentru produsele miniere extrase de către titular, reprezentând compensarea scăderii rezervelor minerale;

resursa minerală – substanța naturala din scoarța terestră, formată în urma proceselor geologice, utilizabilă ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socială;

rezerva – partea de zăcământ determinată cantitativ și calitativ prin lucrări de explorare și exploatare, având stabilite condițiile tehnice și economice de valorificare;

titular – orice persoană juridică sau fizică, română ori străină, care poate efectua activități miniere în baza unei licențe sau a unui permis;

Când poate fi suspendată licența / permisul conform Legii 85/2003

Art. 33 (1) Autoritatea competență suspendă licența/permisul când constată că:

a) titularul nu respectă hotărârea unei instanțe judecătorești privind litigiile apărute în executarea activităților miniere;

b) titularul este supus procedurii reorganizării judiciare și/sau a falimentului;

c) titularului i s-au suspendat acordul și/sau autorizația privind protecția mediului și/sau cea de protecție a muncii;

d) titularul periclitează, prin modul de executare a activităților miniere, posibilitatea exploatării viitoare a zăcământului, încalcă normele privind protecția și exploatarea în siguranță a zăcămintelor;

e) titularul aduce grave încălcări privind sănătatea și siguranța muncii, constatate de autoritățile competente în domeniu.

(2) Suspendarea licenței/permisului pentru oricare dintre motivele prevăzute la alin. (1) produce efect asupra titularului de la data comunicării făcute de autoritatea competentă până la dispariția cauzei care a determinat suspendarea, pentru o perioadă de maximum un an.

Când poate fi anulată licența / permisul conform Legii 85/2003

Art.34 Autoritatea competență anulează licența/permisul titularului sancționat contravențional, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, când constată că:

a) titularul nu își îndeplinește obligațiile asumate cu privire la autorizarea și termenul privind începerea activităților miniere;

b) titularul continua sistarea lucrărilor pe o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul autorității competente;

c) titularul utilizează metode și tehnologii de exploatare, altele decât cele prevăzute în planul de dezvoltare, fără acordul autorității competente;

d) titularul executa activități miniere cu încălcarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. e);

e) titularului i s-au anulat acordul și/sau autorizația privind protecția mediului și/sau cea de protecție a muncii;

f) titularul furnizează, cu buna știința, autorității competente date și informații false cu privire la activitățile sale miniere sau încalcă clauzele de confidențialitate prevăzute în licență;

g) titularul nu achită în termen de 6 luni de la data exigibilității taxele și redevențele miniere datorate statului;

h) titularul nu îndeplinește condițiile și nu respecta termenul prevăzute la art. 33 alin. (2) privind suspendarea licenței/permisului.

Autoritatea competență conform Legii 85/2003

Art. 54 Autoritatea competența abilitata pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi este Agenția Naționala pentru Resurse Minerale, organizată ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, ordonator principal de credite, în subordinea Guvernului.

Art. 55 (1) Agenția Naționala pentru Resurse Minerale are următoarele atribuții principale:

a) gestionează resursele minerale și fondul geologic național, proprietate publică a statului;

b) stabilește clauzele și condițiile licențelor/permiselor, acorda și emite licențele/permisele prevăzute de lege și reglementează derularea activităților miniere prin norme și instrucțiuni tehnice privind derularea activităților miniere, emise în aplicarea prezentei legi;

c) primește, verifica și înregistrează datele și informațiile privind resursele și rezervele minerale și organizează fondul geologic național; constituie fondul național de resurse/rezerve minerale. Datele oficiale cu privire la resursele/rezervele minerale sunt cele înscrise în fondul național;

d) stabilește tarifele prevăzute la art. 48 alin. (1), în condițiile legii;

e) urmărește și verifica producția de resurse minerale pentru calcularea redevențelor;

f) urmărește aplicarea măsurilor stabilite pentru protecția suprafeței și a subsolului, în cursul și după terminarea activităților miniere, în conformitate cu prevederile legale;

g) controlează respectarea de către titular a prevederilor din licența/permis, precum și a celor din normele și instrucțiunile din domeniu și dispune măsuri pentru impunerea acestora;

h) avizează documentațiile privind executarea activităților miniere, precum și documentațiile de încetare a activităților miniere, numai cu prevederea și aprobarea, conform legii, a măsurilor de protecție a mediului și de reconstrucție ecologică;

i) instituie perimetre de protecție hidrogeologică pentru zăcămintele de ape subterane minerale naturale, geotermale și termominerale, de nămoluri și de turbe terapeutice și avizează instituirea perimetrelor de protecție sanitară;

j) în exercitarea activității de control, colaborează cu autoritățile teritoriale de gospodărire a apelor, de protecție a mediului și de protecție a muncii;

k) dispune suspendarea activităților miniere executate în afară perimetrului instituit, a celor fără documentații tehnice aprobate, precum și a celor care prin modul de desfășurare pot conduce la pierderi nejustificate de rezerve ori la degradarea zăcămintelor, până la înlăturarea cauzelor care le-au produs;

l) elaborează normele și instrucțiunile tehnice pentru aplicarea prezentei legi, cu asistența ministerelor interesate;

m) elaborează și tine la zi Cartea miniera și Cadastrul extractiv, după cum este prevăzut în normele de aplicare a prezentei legi. Actele juridice și documentele neînregistrate în Cartea miniera și în Cadastrul extractiv nu sunt opozabile terților;

n) constată și notifică nerespectarea prevederilor prezentei legi;

o) elaborează proiecte de legi și proiecte de hotărâri ale Guvernului pentru activitățile miniere.

(2) Funcționarea și organizarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Articole asociate:

Percheziții ale polițiștilor de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Arad la o societate care exploatează BALAST. Prejudiciul cauzat – 4.000.000 de lei

[ACTUALIZARE 6] Caius Parpală a fost condamnat de Tribunalul Arad la 3 ani închisoare cu suspendare pentru luare de mită