[NOBEL 2018] Cercetătorii William D. Nordhaus şi Paul M. Romer au primit premiul Nobel pentru economie pe 2018 pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung în economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial

nobel pr economie2018
Distribuie:

 

 

[ECONOMIE – NOBEL 2018] ( 08.10.2018):

Cercetătorii William D. Nordhaus şi Paul M. Romer au primit premiul Nobel pentru economie pe 2018 pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung în economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial

Premiul Nobel în Ştiinţe Economice din anul acesta a fost acordat lui William D. Nordhaus „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung” şi lui Paul M. Romer „pentru integrarea inovaţiilor tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung”.

Academia Regală de Ştiinţe a decis să acorde Premiul Nobel în Ştiinţe Economice lui William D. Nordhaus „pentru integrarea schimbării climatice în analiza macroeconomică pe termen lung” şi lui Paul M. Romer „pentru integrarea inovaţiile tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung”.

Nordhaus şi Romer au elaborat metode pentru abordarea unora dintre cele mai de bază şi importante întrebări despre modul în care putem genera creştere economică sustenabilă.

În esenţă, ştiinţele economice se ocupă cu administrarea resurselor insuficiente. Natura dictează limitările importante ale creşterii economice, iar cunoaşterea noastră determină cât de bine facem faţă acestor constrângeri. Laureaţii din acest an au lărgit orizontul analizei economice prin construirea modelelor care explică modul în care economia de piaţă interacţionează cu natura şi cunoaşterea.

Contribuţiile lui Paul Romer şi William Nordhaus reprezintă paşi importanţi înainte în abordarea unor probleme ce ţin de viitorul omenirii. Nu există încă răspunsuri concludente la aceste întrebări, dar metodele laureaţilor sunt fundamentale în posibilitatea oferită cercetătorilor de azi şi de mâine pentru a îmbunătăţi cunoaşterea celei mai bune căi pentru progresul cătrecreşterea economică susţinută şi sustenabilă.

În 2017, premiul Nobel pentru economie i-a fost acordat economistului american Richard H. Thaler, pentru contribuţia la dezvoltarea economiei comportamentale.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (870.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiul pentru Ştiinţe Economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Economie, este acordat anual pentru contribuţii excepţionale în domeniul ştiinţelor economice şi este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1985 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză (Sveriges Riksbank), la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel. Laureaţii premiului pentru Ştiinţe Economice sunt selectaţi, precum laureaţii premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică şi chimie, după aceleaşi criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe. Premiul Nobel pentru Economie fost acordat pentru prima oară în 1969 economiştilor Jan Tinbergen şi Ragnar Frisch, pentru „descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

 

********

[PACE – NOBEL 2018] ( 05.10.2018):

Denis Mukwege şi Nadia Murad au primit Premiul Nobel pentru PACE 2018 pentru „eforturile de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război şi în conflicte armate”.

Ambii laureaţi au adus o contribuţie crucială la concentrarea atenţiei şi combaterea unor astfel de crime de război. Denis Mukwege este ajutorul care şi-a devotat viaţa apărării acestor victime. Nadia Murad este martora care vorbeşte despre abuzurile comise împotriva ei şi a altora. În felul său, fiecare a ajutat la oferirea unei mai mari vizibilităţi violenţei sexuale în perioade de război, pentru ca autorii să poate fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor”, conform comunicatului oficial.

Doctorul Denis Mukwege, fondatorul spitalului Panzi din Bukavu, este cunoscut pentru ajutorul acordat victimelor abuzurilor sexuale din Republica Democratică Congo. Cele mai multe dintre aceste abuzuri sexuale au fost comise în cursul războiului civil din această ţară, în urma căruia peste şase milioane de congolezi şi-au pierdut vieţile.

Nadia Murd, o membră a minorităţii religioase yazidi din nordul Irakului, este o victimă a crimelor de război comise de militanţii reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.

Abuzurile comise de SI au fost sistematice, parte a unei strategii militare. Aceste crime au servit drept armă împotriva minorităţilor religioase.

Pe 15 august 2014, când Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal, Kocho, a luat sfârşit după ocuparea localităţii de terorişti. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la versiunea de islam promovată de SI au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de alte tinere, a fost dusă la Mosul şi vândută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rânduri, până când, la un moment dat, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Nadia Murad a scris o carte, apărută şi în România, intitulată „Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic”, în care relatează suferinţele îndurate de ea şi alte femei sub stăpânirea Stat Islamic.

În acest an au fost selectaţi 331 candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, dintre care 216 persoane şi 115 organizaţii. Doar în anul 2016 au fost înregistraţi mai mulţi candidaţi, 376.

În 2017, prestigioasa distincţie i-a fost acordată Organizaţiei non-guvernamentale Campania Internaţională pentru Interzicerea Armelor Nucleare (International Campaign to Abolish Nuclear Weapons, ICANW).

 

********

[CHIMIE- NOBEL 2018] ( 03.10.2018): Trei cercetători, printre care și o femeie, au câștigat PREMIUL NOBEL pentru CHIMIE pentru studiile în evoluţia proteinelor care pot rezolva „problemele chimice” ale umanităţii

Cercetătorii Frances H. Arnold, George P. Smith şi Gregory P. Winter au primit premiul Nobel pentru chimie pe 2018 pentru studiile în evoluţia proteinelor care pot rezolva „problemele chimice” ale umanităţii.

Academia a decis să acorde premiul pentru două descoperiri. Jumătate cercetătoarei Frances H. Arnold pentru „evoluţia dirijată a enzimelor” şi cealaltă jumătate cercetătorilor George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter pentru „natura bacteriofagă a peptidelor şi antibioticelor”.

Laureații din acest an au preluat controlul asupra evoluției și au folosit-o în scopuri benefice omenirii. Enzimele produse prin evoluția direcționată sunt folosite pentru a produce orice, de la biocombustibili la medicamente.

În 2017, Premiul Nobel pentru Chimie le-a fost atribuit unor cercetători din Elvetia, SUA și Marea Britanie: Jacques Dubochet, Joachim Frank și Richard Henderson. Cei trei au fost recompensați pentru dezvoltarea microscopiei crio-electronice.

 

********

[FIZICĂ – NOBEL 2018] ( 02.10.2018): Trei cercetători au câștigat PREMIUL NOBEL pentru FIZICĂ. Donna Strickland devine a treia FEMEIE din istorie care primeşte această distincţie

Cercetătorul american Arthur Ashkin şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou (Franţa) şi Donna Strickland (Canada) au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică „pentru invenţii revoluţionare în domeniul fizicii laserilor”, a anunţat marţi Academia Regală de Ştiinţă din Suedia.

Donna Strickland devine astfel  a treia FEMEIE din istorie care primeşte această distincţie. Donna Strickland este o cercetătoare americană considerată şi ea pionier în domeniul laserelor şi este abia a treia femeie din istorie premiată cu Nobel pentru fizică. Este profesor asistent la University of Waterloo, din Canada.

În istoria distincţiilor Nobel, doar două femei au mai primit premiul pentru fizică, Marie Curie (care a primit în 1911 şi premiul pentru chimie), în 1903, şi Maria Goeppert-Mayer, în 1963.

Cercetătorul american Arthur Ashkin a primit premiul Nobel pentru „pensetele optice şi aplicaţiile lor în domeniul sistemelor biologice”. În vârstă de 96 de ani, Ashkin a inventat penseta optică în 1986.

Cercetătorii Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte şi de înaltă intensitate.

Cercetătorul francez Gérard Mourou este considerat un pionier în domeniul ingineriei electrice şi al laserelor. A fost director al Laboratoire d’Optique Appliquee de la ENSTA din Palaiseau şi este profesor la École Polytechnique din Palaiseau. A fost directorul fondator al Center for Ultrafast Optical Science de la Universitatea din Michigan.

Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică a fost acordat cercetătorilor  Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne pentru contribuțiile decisive la detectorul LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) și pentru observațiile cu privire la undele gravitaționale.

 

*******

[MEDICINĂ – NOBEL 2018] ( 01.10.2018): Doi cercetători, recompensaţi pentru descoperirile lor în terapia anticancer.

Cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo au fost recompensaţi, luni, cu premiul Nobel pentru medicină pe 2018.

Descoperirile acestora se bazează pe capacitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin intermediul unor mecanisme ce au la bază nişte proteine.

Prin stimularea capacităţii inerente a sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase, laureaţii din acest an au stabilit un nou principiu pentru terapia împotriva cancerului.

James P. Allison a studiat o proteină cunoscută pentru funcţia ei ca „frână” pentru sistemul imunitar. A realizat potenţialul eliberării frânei şi declanşării sistemului imunitar împotriva celulelor tumorii. Apoi, a dezvoltat conceptul pentru o nouă abordare de tratare a pacienţilor.

În paralel, Tasuku Honjo a descoperit o proteină a celulelor imunitare şi, după o atentă explorare a funcţiilor, a ajuns la concluzia că şi aceasta operează ca o frână, dar având la bază un alt mecanism. Terapiile bazate pe această descoperire s-au dovedit a fi extrem de eficiente împotriva cancerului.

Allison şi Honjo au arătat cum diferite strategii de inhibare a frânelor sistemului imunitar pot fi folosite în tratarea cancerului. Descoperirile celor doi laureaţi constituie un element esenţial în lupta împotriva acestei maladii.

Cancerul este un termen general pentru mai multe maladii, toate caracterizate prin proliferarea necontrolată a celulelor anormale care au capacitatea de a se răspândi la ţesutul şi organele sănătoase.

De-a lungul timpului, au fost dezvoltate mai multe tipuri de remedii pentru cancer, de la intervenţii chirurgicale, chemoterapie, tratamente cu hormoni şi altele, dintre care unele au fost premiate cu Nobel: Huggins, 1966, pentru tratamentul hormonal împotriva cancerului la prostată, Elion şi Hitchins, 1988, pentru chemoterapie şi transplantul de măduvă osoasă pentru leucemie acordată lui Thomas în 1990. Totuşi, până acum, cancerele în stare avansată au fost dificil de tratat, fiind nevoie de noi abordări.

Cele două studii separate fac parte din noua abordare, deşi conceptul există chiar de la sfârşitul secolului al XIX-lea, unde ideea că utilizarea sistemului imunitar propriu poate fi o strategie eficientă împotriva tumorilor. Primele încercări de activare au avut însă efecte modeste, realizându-se că este nevoie de mai multă cunoaştere cu privire la subiect.

La baza acestei abordări se află proprietatea fundamentală a sistemului imunitar de a distinge între „sine” şi „non-sine”, astfel că bacteriile invadatoare, virusurile şi alte pericole pot fi atacate şi eliminate. Celulele T, care reprezintă un tip de celule albe, sunt jucători cheie în această defensivă. Acestea au receptori cu care se leagă de structurile recunoscute ca străine de organism, iar o astfel de interacţiune activează defensiva sistemului imunitar. Dar alte proteine care acţionează ca acceleratoare pentru celule T sunt necesare pentru a declanşa în întregime sistemul imunitar. Mulţi savanţi au contribuit la detectarea altor proteine care acţionează ca frâne asupra celulelor T, inhibând  activarea imunităţii. Această balanţă internă între acceleratori şi frâne este necesară pentru control. Asigură că sistemul imunitar este suficient de activ pentru atacarea microorganismelor străine, în timp ce se evită activarea excesivă care poate duce la distrugerea ţesutului sănătos.

Din anii ’90, în laboratorul său de la Universitatea California, Berkeley, James P. Allison a studiat proteina celulei T numită CTLA-4. A fost unul dintre mai mulţi savanţi care au observat că CTLA-4 funcţionează ca frână asupra celulelor T. Alţi savanţi au folosit această proprietate pentru elaborarea unor remedii împotriva bolilor autoimunitare. Allison, totuşi, a avut o altă idee. Şoarecii cu cancer au fost vindecaţi de tratamente cu anticorpi care inhibă frâna şi declanşează activitatea celulelor T.

Apoi, în 2010, un studiu clinic important a arătat efecte însemnate la pacienţii cu melanom, un tip de cancer de piele. La mai mulţi pacienţi, semnele de cancer au dispărut.

În 1992, la câţiva ani înaintea descoperirii lui Allison, Tasuku Honjo a descoperit PD-1, altă proteină de pe suprafaţa celulelor T. Analizând în laboratorul său din Universitatea Kyoto, acesta a descoperit că proteina are un efect similar cu cel al proteinei menţionate mai sus.

James P. Allison s-a născut în 1948 în Alice, Texas, Statele Unite. A primit doctoratul în 1973 la Universitatea Texas, Austin. Din 1974-1977 a fost cercetător la Scripps Clinic and Research Foundation, La Jolla, California. În 1977-1984 a fost membru al University of Texas System Cancer Center, Smithville, Texas; în 1985-2004 a fost la University of California, Berkeley şi în 2004-2012 la Memorial Sloan-Kettering Cancer Center, New York. Din 2012 este profesor la University of Texas MD Anderson Cancer Center.

Tasuku Honjo s-a născut în 1942 în Kyoto, Japonia. În 1971-1974 a fost cercetător la Carnegie Institution of Washington, Baltimore şi National Institutes of Health, Bethesda, Maryland. A primit doctoratul în 1975 la Universitatea Kyoto. În 1974-1979 a fost un membru al facultăţii la Universitatea Tokyo şi în 1979-1984 la Universitatea Osaka. Din 1984 este profesor la Universitatea Kyoto.

Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young, „pentru descoperirile lor în ceea ce priveşte mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian”, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

 

******

Nobel 2018 a debutat luni, 01 octombrie, cu premiul pentru medicină, dar fără un trofeu pentru literatură, anulat pentru prima dată în ultimii 70 de ani.

Între premiul Nobel pentru medicină, anunţat luni, şi cel pentru pace, de vineri, vor fi cunoscute numele câştigătorilor din domeniile fizică, marţi, şi chimie, miercuri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 8 octombrie.

La începutul lunii mai, Academia Suedeză a anunţat că premiul Nobel pentru literatură va fi suspendat anul acesta, pe fondul scandalului sexual care a izbucnit în sânul secţiei ce decernează prestigioasa distincţie.

„Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat la momentul respectiv Anders Olsson, secretarul permanent al instituţiei. Acesta a mai spus că Academia Suedeză a acţionat astfel „din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general” dar și că „Premiul Nobel pentru literatură pe 2018 va fi acordat şi anunţat în acelaşi timp cu cel pe 2019″.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

 

FOTO – Pagina de facebook NOBEL PRIZE

Categorie: Știri
Etichete: Arthur Ashkin, chimie, Denis Mukwege, Donna Strickland, economie, fizică, fizica laserilor, Frances H. Arnold, George P. Smith, Gérard Mourou, Gregory P. Winter, James P. Allison, medicină, Nadia Murad, Nobel 2018, pace, premii nobel, Tasuku Honjo
Distribuie:
Articolul anterior
Pecica face scorul etapei în deplasare. Todea – primul meci la UTA II. Ploaie de goluri la Săvîrșin [REZULTATE / MARCATORI]
Articolul următor
„PLANTAȚIA de la Păiușeni” despre care „gura satului” a vorbit toată vara a fost găsită și de polițiștii ANTIDROG. Plus un pistol!

2 comentarii. Leave new

  • avatar of hiriscau rodica
    HIRISCAU RODICA
    8 octombrie 2018 16:22

    Buna ziua,

    Sunt o mama care cauta imposibilul pt copilul ei , este diagnosticat cu metastaza melanom malogn , daca cineva poate sa imi trateze baiatul ,

    pun la dispozitie toate rezultatele , biopsiilor si RMN, CT , ULTIMUL ESTE DE METASTAZE PE CREIER.

    Multumesc frumos.

    Răspunde
  • avatar of hiriscau rodica
    HIRISCAU RODICA
    8 octombrie 2018 16:23

    va rog sa imi trimiteti un raspuns ce as putea sa mai fac pt el.

    Răspunde

Dă-i un răspuns lui HIRISCAU RODICA Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie