11 Octombrie: [NOBEL 2021 – ECONOMIE] David Card „pentru contribuțiile sale empirice la economia muncii” și Joshua D. Angrist și Guido W. Imbens „pentru contribuțiile lor metodologice la analiza relațiilor de cauzalitate” împart premiul Nobel pentru ECONOMIE
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank pentru Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel cu jumătate lui David Card„pentru contribuțiile sale empirice la economia muncii” și cealaltă jumătate în comun luiJoshua D. Angrist și Guido W. Imbens „pentru contribuțiile lor metodologice la analiza relațiilor de cauzalitate.”
Laureații științelor economice din acest an au demonstrat că este posibil să răspundă la întrebările din științele sociale folosind experimente naturale. Cheia este folosirea situațiilor în care evenimentele sau schimbările de politică au ca rezultat tratarea diferită a grupurilor de oameni, într-un mod care seamănă cu studiile clinice în medicină.
Laureații din acest an – David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens – ne-au furnizat noi perspective despre piața muncii și au arătat ce concluzii despre cauză și efect pot fi trase din experimentele naturale. Abordarea lor s-a extins în alte domenii și a revoluționat cercetarea empirică.
Multe dintre marile întrebări din științele sociale se ocupă de cauză și efect. Cum afectează imigrația salariile și nivelul de angajare? Cum afectează o educație mai lungă venitul viitor al cuiva? Aceste întrebări sunt greu de răspuns pentru că nu avem ce folosi ca comparație. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat mai puțină imigrație sau dacă acea persoană nu ar fi continuat studiile.
Ne putem imagina un experiment natural ca și cum ar împărți la întâmplare persoanele într-un grup de tratament și un grup de control. Grupul de tratament are dreptul să participe la un program în timp ce grupul de control nu este. Laureații din acest an, Joshua Angrist și Guido Imbens au arătat că este posibil să se estimeze efectul programului prin aplicarea unui proces în doi pași (cunoscut sub numele de metoda variabilelor instrumentale).
Primul pas investighează modul în care experimentul natural afectează probabilitatea participării la program. Al doilea pas ia în considerare această probabilitate la evaluarea efectului pro ¬gramei reale. Având în vedere câteva presupuneri, pe care Imbens și Angrist le-au formulat și discutat în detaliu, cercetătorii pot estima astfel impactul programului, chiar dacă nu există informații despre cine a fost afectată de experimentul natural.
O concluzie importantă este că este posibil doar să se estimeze efectul în rândul persoanelor care și-au schimbat comportamentul ca urmare a experimentului natural. Nu se poate determina ce persoane sunt incluse în acest grup, dar putem determina mărimea acestuia. Efectul pentru acest grup a fost numit efectul mediu local, TÂRZIU.
Joshua Angrist și Guido Imbens au arătat astfel exact ce concluzii despre cauză și efect pot fi extrase din experimentele naturale. Analiza lor este relevantă și pentru experimentele randomizate unde nu avem control complet asupra celor care participă la intervenție, ceea ce este cazul în aproape toate experimentele din domeniu. Cadrul dezvoltat de Angrist și Imbens a fost adoptat pe scară largă de cercetătorii care lucrează cu date observaționale. Prin clarificarea ipotezelor necesare stabilirii unei relații de cauzalitate, cadrul lor a sporit, de asemenea, transparența și, prin urmare, credibilitatea cercetării empirice.
Folosind experimente naturale, David Card a analizat efectele pe piața muncii ale salariilor minime, imigrației și educației. Studiile sale de la începutul anilor 1990 au provocat înțelepciunea convențională, ducând la noi analize și perspective adiționale. Rezultatele au arătat, printre altele, că creșterea salariului minim nu duce neapărat la mai puține locuri de muncă. Știm acum că veniturile persoanelor care s-au născut într-o țară pot beneficia de o nouă imigrație, în timp ce persoanele care au emigrat într-un moment anterior riscă să fie afectate negativ. Am realizat, de asemenea, că resursele în școli sunt mult mai importante pentru succesul viitor al pieței muncii al elevilor decât credeam anterior.
Sursa: Pagina de Facebook Nobel Prize și Nobel Prize.org
***
8 Octombrie: [NOBEL 2021 – PACE] Doi jurnaliști împart premiul Nobel pentru PACE din acest an. Maria Ressa și Dmitry Muratov au fost recompensați pentru „eforturile lor de a proteja libertatea de expresie și pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de expresie în Filipine și Rusia”
Comitetul norvegian Nobel a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace pentru 2021 Mariei Ressa și lui Dmitry Muratov pentru eforturile lor de a proteja libertatea de expresie, ceea ce este o condiție precondițională pentru democrație și pace durabilă. Dna Ressa și dl Muratov primesc premiul pentru pace pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de expresie în Filipine și Rusia. Totodată, sunt reprezentanții tuturor jurnaliștilor care susțin acest ideal într-o lume în care democrația și libertatea presei se confruntă cu condiții din ce în ce mai nefavorabile.
Maria Ressa folosește libertatea de expresie pentru a expune abuzul de putere, utilizarea violenței și autoritarismului crescând în țara natală, Filipine. În 2012, ea a co-fondat Rappler, o companie media digitală pentru jurnalism de investigație, pe care încă o conduce. Ca jurnalist și CEO al Rappler-ului, Ressa s-a arătat a fi un apărător neînfricat al libertății de expresie. Rappler a concentrat atenția critică asupra controversatei campanii antidrog a regimului Duterte. Numărul deceselor este atât de mare încât campania seamănă cu un război purtat împotriva propriei populații a țării. Doamna Ressa și Rappler au documentat, de asemenea, cum sunt folosite rețelele de socializare pentru a răspândi știri false, a hărțui adversari și a manipula discursul
Dmitry Andreievici Muratov a apărat zeci de ani libertatea de exprimare în Rusia în condiții din ce în ce mai provocatoare. În 1993, a fost unul dintre fondatorii ziarului independent Novaja Gazeta. Din 1995 a fost redactorul-șef al ziarului pentru un total de 24 ani. Novaja Gazeta este cel mai independent ziar din Rusia astăzi, cu o atitudine fundamental critică față de putere. Jurnalismul bazat pe fapte și integritatea profesională a ziarului au făcut din el o sursă importantă de informații privind aspectele cenzurabile ale societății rusești rar menționate de alte mass-media. De la începerea sa în 1993, Novaja Gazeta a publicat articole critice despre subiecte de la corupție, violență a poliției, arestări ilegale, fraudă electorală și „fabrici de troli” până la utilizarea forțelor militare rusești atât în Rusia, cât și în afara Rusiei.
Adversarii lui Novaja Gazeta au răspuns cu hărțuire, amenințări, violență și crimă. De la începutul ziarului, șase dintre jurnaliștii săi au fost uciși, inclusiv Anna Politkovskaja care a scris articole dezvăluitoare despre războiul din Cecenia. În ciuda crimelor și amenințărilor, redactorul-șef Muratov a refuzat să abandoneze politica independentă a ziarului. A apărat constant dreptul jurnaliștilor de a scrie tot ce vor despre orice vor, atâta timp cât respectă standardele profesionale și etice ale jurnalismului.
Jurnalismul liber, independent și bazat pe fapte servește pentru a proteja împotriva abuzurilor de putere, minciuni și propaganda de război. Comitetul norvegian Nobel este convins că libertatea de expresie și libertatea informațiilor ajută la asigurarea unui public informat. Aceste drepturi sunt condiţii esenţiale esenţiale pentru democraţie şi protejează împotriva războiului şi conflictului. Acordarea Premiului Nobel pentru pace Mariei Ressa și Dmitry Muratov este menită să sublinieze importanța protejării și apărării acestor drepturi fundamentale.
Fără libertatea de expresie și libertatea presei, va fi dificil să promovăm cu succes fraternitatea între națiuni, dezarmare și o ordine mondială mai bună pentru a reuși în timpul nostru. Decernarea de anul acesta a Premiului Nobel pentru pace este, prin urmare, ferm ancorată în prevederile testamentului lui Alfred Nobel.
Sursa: Pagina de Facebook Nobel Prize și NobelPrize.org
***
7 Octombrie: [NOBEL 2021 – LITERATURĂ] Abdulrazak Gurnah a primit premiul Nobel pentru LITERATURĂ „pentru pătrunderea sa necompromisă și plină de compasiune a efectelor colonialismului și a sorții refugiaților în golful dintre culturi și continente”
Premiul Nobel pentru literatură 2021 este acordat romancierului Abdulrazak Gurnah, născut în Zanzibar și activ în Anglia, „pentru pătrunderea sa necompromisă și plină de compasiune a efectelor colonialismului și a sorții refugiaților în golful dintre culturi și continente.”
Abdulrazak Gurnah s-a născut în 1948 și a crescut pe insula Zanzibar din Oceanul Indian, dar a ajuns în Anglia ca refugiat la sfârșitul anilor ‘ 1960 După eliberarea pașnică de sub guvernarea colonială britanică din decembrie 1963 Zanzibar a trecut printr-o revoluție care, sub regimul președintelui Abeid Karume, a dus la opresiunea și persecutarea cetățenilor de origine arabă; au avut loc masacre. Gurnah aparținea grupării etnice victimizate și după terminarea școlii a fost forțat să-și părăsească familia și să fugă din țară, până atunci nou formata Republică Tanzania. Avea ani. Abia în 1984 a fost posibil să se întoarcă în Zanzibar, permițându-i să-și vadă tatăl cu puțin timp înainte de moartea tatălui. Gurnah până la recenta sa pensionare a fost profesor de literatură engleză și postcolonială la Universitatea din Kent din Canterbury, concentrându-se în principal pe scriitori precum Wole Soyinka, Ng ũg ĩ wa Thiong ‘ o și Salman Rushdie.
Gurnah a publicat zece romane și o serie de povestiri scurte. Tema perturbării refugiaților se desfășoară pe parcursul lucrărilor sale. A început să scrie ca un tânăr de 21 ani în exilul englez, și chiar dacă Swahili era prima lui limbă, engleza i-a devenit unealta literară. El a spus că în Zanzibar, accesul său la literatură în Swahili a fost practic nil și cel mai timpuriu scris al său nu putea fi considerat strict literatură. Poezia arabă și persană, în special „Nopțile arabești au fost pentru el o primăvară timpurie și semnificativă, așa cum au fost surele Coranului”. Dar tradiția în limba engleză, de la Shakespeare la V. S. Naipaul, i-ar marca în special opera.
Acestea fiind spuse, trebuie subliniat faptul că el rupe conștient de convenție, susținând perspectiva colonială pentru a evidenția cea a populațiilor indigene. Astfel, romanul său „Deserția” (2005) despre o aventură amoroasă devine o contradicție contondentă cu ceea ce el a numit „romantismul imperial”, unde un erou european convențional se întoarce acasă din escapadele romantice din străinătate, la care povestea ajunge Rezoluție tragică inevitabilă. În Gurnah, povestea continuă pe pământ african și nu se termină niciodată.
Scrisul lui Gurnah este din timpul său în exil, dar se referă la relația sa cu locul pe care l-a părăsit, ceea ce înseamnă că memoria are o importanță vitală pentru geneza muncii sale. Romanul său de debut, „Amintirea plecării din 1987, este despre o revoltă eșuată și ne ține pe continentul african. Tânărul protagonist talentat încearcă să se debaraseze de blight-ul social al coastei, sperând să fie luat sub aripa unui unchi prosper în Nairobi. În schimb, este umilit și întors la familia lui distrusă, tatăl alcoolic și violent și o soră, forțat să se prostitueze.
Gurnah permite adesea narațiunilor sale atent construite să conducă la o perspectivă grea. Un bun exemplu este cel de-al treilea roman, „Dottie” (1990), un portret al unei negre femei de fundal imigranți care crește în condiții dure în anii 1950, Anglia, iar din cauza tăcerii mamei sale lipsă de legătură cu Propria ei istorie de familie. În același timp, se simte fără rădăcini în Anglia, țara în care s-a născut și a crescut. Protagonista romanului încearcă să-și creeze propriul spațiu și identitatea prin cărți și povești; cititul îi oferă șansa de a se reconstrui. Nu în ultimul rând numele și schimbările de nume joacă un rol central într-un roman care arată compasiunea profundă a lui Gurnah și adroitoarea psihologică, complet lipsită de sentimentalism
În tratamentul lui Gurnah asupra experienței refugiaților, concentrarea se pune pe identitate și imagine de sine, aparent nu în ultimul rând în „Admiring Silence” (1996) și „La mare” (2001).
În ambele romane de primă persoană, tăcerea este prezentată ca strategia refugiatului de a-și proteja identitatea de rasism și prejudecăți, dar și ca mijloc de a evita o coliziune între trecut și prezent, producând dezamăgire și auto-decepție dezastruoasă.
Dedicația lui Gurnah pentru adevăr și aversiunea sa față de simplificare sunt izbitoare. Acest lucru îl poate face sumbru și fără compromisuri, în același timp cu urmele indivizilor cu multă compasiune și angajament nemânucitor. Romanele sale se reculează din descrieri stereotipice și ne deschid privirea către o Africa de Est diversificată cultural, nefamiliară multora din alte părți ale lumii. În universul literar al lui Gurnah, totul se schimbă – amintiri, nume, identități. Probabil pentru că proiectul său nu poate ajunge la finalizare în niciun sens definitiv. O explorare nesfârșită condusă de pasiunea intelectuală este prezentă în toate cărțile sale și la fel de proeminentă acum, în „Afterlives” (2020), ca atunci când a început să scrie ca un refugiat de 21 de ani. –
Anders Olsson, Președintele comitetului Nobel – Academia Suedeză.
Sursa: NobelPrize.org / pagina de Facebook Nobel Prize
***
6 Octombrie: [NOBEL 2021 – CHIMIE] Doi laureați împart premiul Nobel pentru CHIMIE din acest an pentru „dezvoltarea unui nou instrument precis pentru construcția moleculară: organocataliză”
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2021 lui Benjamin List și David W.C. MacMillan „pentru dezvoltarea organocatalizei asimetrice”.
Construirea moleculelor este o artă dificilă. Benjamin List și David MacMillan primesc Premiul Nobel pentru Chimie 2021 pentru dezvoltarea unui nou instrument precis pentru construcția moleculară: organocataliză. Acest lucru a avut un impact foarte mare asupra cercetării farmaceutice și a făcut chimia mai verde.
Multe zone de cercetare și industrii depind de capacitatea chimiștilor de a construi molecule care pot forma materiale elastice și durabile, pot depozita energia în baterii sau pot inhiba progresia bolilor. Această lucrare necesită catalizatoare, care sunt substanțe care controlează și accelerează reacțiile chimice, fără a deveni parte a produsului final. De exemplu, catalizatoarele din mașini transformă substanțele toxice din fumul de eșapament în molecule inofensive. Corpurile noastre conțin, de asemenea, mii de catalizatori sub formă de enzime, care scot moleculele necesare vieții.
Catalizatorii sunt astfel unelte fundamentale pentru chimiști, dar cercetătorii au crezut de mult că există, în principiu, doar două tipuri de catalizatoare disponibile: metale și enzime. Benjamin List și David MacMillan primesc Premiul Nobel pentru Chimie 2021 pentru că în 2000 ei, independenți unul de altul, au dezvoltat un al treilea tip de cataliză. Se numește organocatataliză asimetrică și se construiește pe molecule organice mici.
Extinderea rapidă a utilizării catalizatoarelor organice se datorează în primul rând capacității lor de a conduce cataliza asimetrică. Când se construiesc molecule, apar adesea situații în care se pot forma două molecule diferite, care – la fel ca și mâinile noastre – sunt imaginea oglindă a celuilalt. Chimiștii vor dori adesea doar una dintre acestea, mai ales când produc medicamente.
Organocataliza s-a dezvoltat cu o viteză uimitoare din 2000. Benjamin List și David MacMillan rămân lideri în domeniu și au arătat că catalizatoarele organice pot fi utilizate pentru a determina mai multe reacții chimice. Folosind aceste reacții, cercetătorii pot construi acum mai eficient orice de la farmaceutice noi până la molecule care pot captura lumina în celulele solare. În acest fel, organocataliștii aduc cel mai mare beneficiu omenirii.
Laureatul premiului Nobel pentru chimie Benjamin List s-a născut în 1968 la Frankfurt, Germania. El este directorul Max-Planck-Institut für Kohlenforschung, Mülheim an der Ruhr, Germania.
David W.C. MacMillan, premiat anul acesta cu Nobel în chimie, s-a născut în 1968 în Bellshill, Marea Britanie. Este profesor la Universitatea Princeton, SUA.
***
5 Octombrie:[NOBEL 2021 – FIZICĂ] Trei laureați partajează premiul Nobel pentru FIZICĂ din acest an pentru „studiile lor despre fenomene haotice și aparent întâmplătoare”
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru fizică pe 2021 „pentru contribuțiile esențiale la înțelegerea sistemelor fizice complexe” cu jumătate în comun Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann „pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificând variabilitatea și prezicând în mod fiabil încălzirea globală” și cealaltă jumătate a lui Giorgio Parisi „pentru descoperirea interplajului tulburării și fluctuațiilor în sistemele fizice de la solzi atomice la planetare.”
Cei trei laureați partajează premiul Nobel pentru fizică din acest an pentru studiile lor despre fenomene haotice și aparent întâmplătoare.
Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann au pus bazele cunoașterii noastre despre climatul Pământului și despre cum influențează omenirea.
Giorgio Parisi este recompensat pentru contribuțiile sale revoluționare la teoria materialelor dezordonate și a proceselor aleatorii.
Sistemele complexe sunt caracterizate prin întâmplare și tulburare și sunt greu de înțeles. Premiul de anul acesta recunoaște metode noi de a le descrie și de a prezice comportamentul lor pe termen lung.
Un sistem complex de importanță vitală pentru omenire este clima Pământului.
Syukuro Manabe a demonstrat cum nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă conduc la temperaturi crescute la suprafața Pământului. În anii 1960 a condus dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului și a fost prima persoană care a explorat interacțiunea dintre echilibrul radiațiilor și transportul vertical al maselor aeriene. Lucrarea sa a pus bazele dezvoltării modelelor climatice actuale.
Aproximativ zece ani mai târziu, Klaus Hasselmann a creat un model care leagă vremea și clima, răspunzând astfel la întrebarea de ce modelele climatice pot fi fi fiabile, în ciuda faptului că vremea este schimbătoare și haotică. El a dezvoltat, de asemenea, metode de identificare a unor semnale specifice, amprente, pe care atât fenomenele naturale, cât și activitățile umane le imprimă în climă. Metodele sale au fost folosite pentru a dovedi că temperatura crescută din atmosferă se datorează emisiilor umane de dioxid de carbon.
În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit modele ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile sale sunt printre cele mai importante contribuții la teoria sistemelor complexe. Acestea fac posibilă înțelegerea și descrierea multor materiale și fenomene diferite și aparent complet aleatorii, nu doar în fizică, ci și în alte zone, foarte diferite, cum ar fi matematica, biologia, neuroștiința și învățarea mașinilor.
„Descoperirile recunoscute în acest an demonstrează că cunoștințele noastre despre climă se bazează pe o bază științifică solidă, bazată pe o analiză riguroasă a observațiilor. Laureații din acest an au contribuit cu toții la obținerea unei mai adânci perspective asupra proprietăților și evoluției sistemelor fizice complexe,” a declarat Thors Hans Hansson, președintele Comitetului Nobel pentru fizică.
***
4 Octombrie 2021: [NOBEL 2021 – FIZIOLOGIE sau MEDICINĂ] David Julius și Ardem Patapoutian au primit Premiul Nobel pentru „descoperirile lor de receptori pentru temperatură și atingere”
Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis astăzi, 4 octombrie, să acorde Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în comun lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirile lor de receptori pentru temperatură și atingere.”
Înainte de descoperirile făcute de David Julius şi Ardem Patapoutian, înţelegerea noastră despre felul în care sistemul nervos uman resimte şi interpretează mediul înconjurător era încă marcată de o întrebare fără răspuns: cum sunt convertiţi stimulii de temperatură şi mecanici în impulsuri electrice în interiorul sistemului nervos?
Abilitatea noastră de a simți căldura, frigul și atingerea este esențială pentru supraviețuire și stă la baza interacțiunii noastre cu lumea din jurul nostru. În viața noastră de zi cu zi luăm aceste senzații de-a gata, dar cum sunt inițiate impulsurile nervoase pentru a putea fi percepute temperatura și presiunea? Această întrebare a fost rezolvată de laureații premiului Nobel din acest an.
David Julius a folosit capsaicină, un compus pungent din ardei iute care induce senzația de arsură, pentru a identifica un senzor în finalurile nervoase ale pielii care răspunde la căldură.
David Julius s-a născut în 1955 la New York şi şi-a obţinut doctoratul în 1984 la Universitatea California din Berkeley, efectuând apoi studii post-doctorale la Universitatea Columbia din New York. În 1989, a fost recrutat de Universitatea California din San Francisco, unde profesează şi în prezent.
Ardem Patapoutian a folosit celulele sensibile la presiune pentru a descoperi o clasă inedită de senzori care răspund stimulilor mecanici din piele și organele interne. Aceste descoperiri descoperite au lansat activități intense de cercetare care conduc la o creștere rapidă a înțelegerii modului în care sistemul nervos simte căldură, frig și stimuli mecanici.
Ardem Patapoutian s-a născut în 1967 la Beirut, dar, din cauza războiului, s-a mutat în copilărie alături de familia sa la Los Angeles. A obţinut doctoratul la California Institute of Technology din Pasadena în anul 1996 şi a făcut studii post-doctorale la Universitatea California din San Francisco. Din 2000, este cercetător la Scripps Research din La Jolla, California.
Cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină din 2021 au identificat verigile lipsă critice în înțelegerea noastră despre interplajul complex dintre simțurile noastre și mediul înconjurător.
Detalii despre cercetările celor doi laureați pot fi accesate AICI
****
CALENDARUL PREMIILOR NOBEL 2021
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este primul anunţat, luni, 4 octombrie, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska, din Solna, zona urbană Stockholm din Suedia.
Urmează, marţi, 5 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică, anunţul fiind făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm.
Miercuri, 6 octombrie, este anunţat Premiul Nobel pentru Chimie de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm.
Premiul Nobel pentru Literatură este anunţat, joi, 7 octombrie, de Academia Suedeză (Svenska Akademien), din Stockholm.
Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunţat, vineri, 8 octombrie, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet), din Oslo, Norvegia.
Anunţarea Premiilor Nobel se încheie, luni, 11 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel, făcută de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungl. Vetenskapsakademien, KVA), din Stockholm.
Celor cinci discipline alese de Alfred Nobel – fizică, medicină, chimie, literatură şi pace – li s-a adăugat în 1969 şi cel pentru economie, instituit cu ocazia Centenarului Băncii Naţionale a Suediei, fiind subvenţionat de către aceasta.
În acest an, pentru înmânarea Premiilor Nobel va fi organizată Săptămâna Nobel 2021 – între 6-12 decembrie la Stockholm şi Oslo. Multe dintre evenimente vor fi transmise în flux şi vor putea fi urmărite online.
