Cică „nu cereți să facem un ștrand de elită!”

Na că iarăși am comis-o. Am comis-o rău de tot. Am fost la ștrand. Nu la Arad, ci la orașul înfrățit Aradului, la Gyula.

În emisiunea de mare rating de miercuri seara de la TV Arad, primarul Falcă, ghidat după școala băsesciană face o remarcă de tipul celei „la ce ne trebuiesc nouă autostrăzi”, legată de ștrandul arădean. „Nu cereți să facem un ștrand de elită, că atunci și prețurile vor fi de elită, este un ștrand popular și atât. Dacă vreți un ștrand de elită mergeți spre sistemul privat.”

Pe ștrandul din Gyula, limba oficială era… arădeana. Oriunde întorci privirea dai de arădeni. Arădeni și nu numai, deoarece este plin de români care își doresc un ștrand de elită.

Dar mă întorc la bunul nostru gospodar, care dă dovadă încă o dată, asta dacă mai era nevoie, de totală lipsă de viziune sau simț pragmatic în folosul comunității. Toată lumea vorbește despre turismul arădean care ar trebui revigorat. Ce să revigorăm? El lipsește cu desăvârșire. Dacă plecăm spre Szeged iar de acolo facem un arc de cerc doar până la Debrețen, prin mai toate orășelele găsești câte un ștrand termal, de elită după standardele lui Falcă, pline la refuz de români care vor să fie elitiști. De la Debrețen ne întoarcem în țară, evident pe la Oradea unde avem și Aqualandul din oraș, dar și stațiunile 1 Mai respectiv Băile Felix, și ele pline de arădeni care doresc să fie elitiști.

Un bun administrator si-ar fi clădit pe baza acestor informații o afacere de succes. Noi, sigur nu-l putem bănui pe Falcă, să aibe astfel de veleități. Nu trebuie să venim cu soluții din Japonia, că ne costă prea mult studiile de fezabilitate, nici să descoperim noi coada de la prună, dar putem analiza foarte corect ceea ce avem ca patrimoniu și să copiem modelul altora care s-a dovedit a fi unul implementat cu succes.

În spatele ștrandului există suficient loc pentru construcția unui aqualand după toate normele și standardele cerințelor de astăzi. Odată amplasată o astfel de facilitate în interiorul ștrandului clasic, poti emite bilete, sub forma unor brățări electronice, doar pentru ștrand, doar pentru aquaparc sau pentru toate împreună,  iar prețul cerut să varieze funcție de opțiunea fiecăruia. La Gyula așa este și așa cum am mai spus este plin de „elitiști.

Da, știu, nu mai sunt fonduri europene pentru facilități termale in regiune. Așa, și?!

Aradul este un oraș care, așa cum spune primarul, este pe locul trei la dezvoltare economică, cu alte cuvinte un oraș bogat. Întreaga investiție poate fi suportată din bugetul local. Aquaparcul din Oradea a fost construit cu 22 de milioane de euro iar la doar un an și jumătate de la inaugurare raporta un profit net de 500.000 de euro. Asta dacă calculăm doar încasările directe. Dacă privim pe ansamblu, veniturile întregii comunități pot fi mult mai mari. Terasele de pe ștrand pot cunoaște o revigorare a consumului, la fel și industria hotelieră, industrie care astăzi traieste aproape în întregime doar din turismul de business.

În imediata vecinătate a ștrandului din Gyula este un număr de hoteluri care oferă pachete de cazare cu acces la ștrand și parcare plătită.

Dar la noi, lipsa oricărei viziuni de dezvoltare este vizibilă chiar și de către un șofer de camion. Dacă administrația locala continuă să ignore una din posibilitățile de revigorare turistică a orașului, va pierde și această oportunitate. Timișoara își anunță intenția de a investi intr-o astfel de facilitate.