NAȚIONAL

O scrisoare de protest la adresa PLAGIATELOR semnată de cele mai importante cadre universitare la adresa ministrului Educației face diferența între competență și impostură. Niciun profesor de la cele două universități arădene printre semnatari…

 

134 de profesori universitari au semnat o scrisoare deschisă adresată ministrului Educatiei, Valentin Popa, în care ii reproseaza modul cum a tratat încă de la investire problema plagiatelor. Semnatarii Scrisorii deschise se declară îngrijorati de atitudinea noului Guvern fata de învățământul superior – scrie presa centrală.
Printre semnatari se regăsesc, cu nume, prenume și semnătură cei mai importanți și respectați profesori universitari din România.
Desigur – mai aplicat: din păcate! – printre semnatarii scrisorii de protest nu se află niciun cadru universitar din Arad, deși avem două instituții de învățământ superior în județ, una de stat și una particulară… iar „prietenii știu de ce” – vorba cântecului.

 

Textul integral al scrisorii

Scrisoare deschisă către ministrul educației naționale, pentru susținerea integrității și a calității în universitățile românești

Domnule Ministru,

 În contextul recentelor evoluții din sfera publică, în mod specific cu privire la educația națională, membrii comunității academice semnatari ai acestei scrisori se declară îngrijorați de atitudinea guvernului României față de învățământul superior. Semnale ale acestei îngrijorări au fost deja transmise în spațiul public de către colegul nostru, profesorul Mircea Dumitru, rector al Universității din București, și de către alți distinși intelectuali.

Ne-a consternat pe toți faptul că, în calitatea de nou ministru al educației și de rector al unei universități de stat, ați minimalizat nepermis frauda academică prin declarații publice încă de la învestirea în funcție. Așteptăm ca orice urmă de îndoială cu privire la poziția dumneavoastră față de etica academică să fie risipită prin acțiuni ferme și neechivoce, prin măsuri structurale de amploare și susținute cu consecvență, care să rezulte din consultarea instituțiilor de elită și a personalităților neaservite politic, cu performanțe academice certe și conduită morală ireproșabilă. Astfel de strategii nu pot fi înlocuite de vreun ordin ce impune cursuri de etică și integritate academică în universități fără ca acestea să fi fost consultate în prealabil, ordin semnat, de altfel, în grabă a doua zi după declarația dumneavoastră stupefiantă cu privire la folosirea ghilimelelor și trimiterilor la surse în lucrările de specialitate. 

Vă atragem atenția că orice inițiativă ori decizie ministerială care abordează doar formal ori pompieristic, de sus în jos, calitatea actului educațional nu face decât să diminueze resursele de integritate și autonomia din universități și are consecințe negative directe asupra studentelor și studenților noștri. Debusolarea lor și scăderea prestigiului diplomei universitare sunt cauzate, printre altele, de lipsa unei viziuni unitare privind educația și a unui context concurențial predictibil, de stimulare a meritului și excelenței atât în cercetare cât și în actul didactic. Dar ce le putem spune noi acestor tineri când însuși ministrul educației face afirmații care ignoră gravitatea plagiatului și importanța corectitudinii în munca de cercetare, iar apoi azvârle în spațiul public o măsură impulsivă, nedezbătută cu nimeni?

Așteptăm „toleranță zero” din partea ministrului și față de ponderea aproape insignifiantă acordată criteriilor calitative în evaluarea universităților și a membrilor comunității academice, criterii pe baza cărora ar trebui să fie încurajată performanța științifică și didactică. Ne îngrijorează profund că MEN a găsit cu cale să propună la 29 decembrie 2017 o nouă Metodologie de clasificare a universităților aflată în opoziție declarată față de clasificările evaluative pe care le-au propus atât Legea 1/2011, cât și reprezentanții studenților din ANOSR. MEN va trebui să se dedice cu seriozitate unui efort de a regândi maniera de evaluare a calității în cercetare și predare și de a o stimula prin finanțări diferențiate în funcție de  performanță. Pentru aceasta, trebuie evitată finanțarea egalitaristă, care  permite unor surogate universitare să funcționeze ca fabrici de diplome. Pe de altă parte, atragem atenția asupra prejudiciilor provocate de desconsiderarea specificului științelor socio-umane, prin aplicarea unor criterii procustiene de evaluare, care fetișizează articolele ISI și calculele scientometrice și care sunt irelevante în cea mai mare parte pentru culturile academice umaniste. Nu în ultimul rând, evaluarea performanțelor instituționale în diverse domenii și discipline s-ar cuveni să ia în considerare și pozițiile universităților în cele mai importante clasamente internaționale.

Așteptăm totodată o atitudine tranșantă din partea ministrului educației naționale față de manevrele populiste prin care guvernele politice s-au prefăcut doar că returnează sumele oprite de guvernările anterioare ori au majorat artificial salariile. Politicienii s-au împăunat cu această falsă generozitate, dar au „uitat” să asigure universităților și surplusul de finanțare pentru susținerea acestor măsuri, obligându-le să suporte astfel de costuri suplimentare din solduri și din resurse ce ar fi trebuit alocate cercetării, investițiilor și dezvoltării instituționale. Vă atragem atenția că, deși salariile sunt, într-adevăr, revoltătoare pentru cei mai mulți dintre angajații universităților, ele nu reprezintă singurul impediment în dezvoltarea învățământului superior. Știți foarte bine că nu se atribuie universităților fonduri suficiente pentru internaționalizare, pentru dotarea cu laboratoare și tehnologii de cercetare și de predare contemporane, pentru dezvoltarea ori reabilitarea căminelor și a spațiilor de învățământ absolut necesare, pentru achiziția ori abonarea la publicațiile științifice din domeniu și pentru atâtea altele.

Progresul real al educației românești de azi nu poate fi decât cel al unei culturi academice cu performanțe autentice în domeniul cercetării, cu largă deschidere față de competiția internațională de înaltă calitate, cu onestitate intelectuală și probitate profesională.

Semnatarii acestei scrisori sunt cadre didactice din cele mai importante universități ale țării, cei mai mulți dintre ei cu o experiență îndelungată și cu funcții de conducere în departamentele, facultățile și universitățile lor.

Invităm și alți membri ai comunității academice care împărtășesc aceste puncte de vedere să se alăture demersului nostru și să adauge observații pe care le consideră relevante.  

Scrisoarea și lista de semnături, AICI

La ieșirea de la audierea în comisia parlamentara în care a primit avizul pentru funcția de ministru al Educației Valentin Popa a spus ca se discută prea mult despre plagiate și că sunt umbrite astfel valorile învățământului romanesc.

„Am avut intotdeauna absolventi extraordinari care au plecat in strainatate. Este pacat cu umbrim valorile invatamantului prin scoaterea in evidenta a unor elemente nu atat de importante, precum cum ar fi plagiatele. Vorbim mult prea mult despre de 0,1% din tezele de doctorat care ar fi plagiate. Învăţământul nostru este bun. Chiar foarte bun în anumite domenii, pe anumite programe de studiu, este excelentă şi este păcat că umbrim aceste valori ale învăţământului românesc printr-o scoatere în evidenţă a unor elemente nu atât de importante, cum ar fi plagiatele, mai ales că nici legea dupa care ar trebui sa ii condamnam nu este chiar perfecta, nu prevede legea ca trebuie ghilimele la un text pe care il preluam, sau citarea imediata dupa el, desi azi cercetatorii nostri asa fac. Nici eu nu am invatat in facultate sa fac in acest mod, citarea era la final, dar nu sa o faci imediat langa text””, este declarația lui Valentin Popa care a dus la acest protest.

 

Foto: greatnews.ro

Critic Arad, 12 februarie 2018 8:16