Vin – din secolele trecute se întâmplă la fel – unele știri pe fluxurile ofițerilor de presă (dictate de superiori – nu trageți în pianiști!) care au ca scop nicidecum informația corectă și exactă rezumată în quintalogul ce?/cine?/când?/cum?/unde? după care ar trebui să se ghideze orice INFORMATOR PUBLIC – ci, fix invers, e vorba în substrat despre „hai să i-o tragem la dușman”.
Iată una dintre cele mai abjecte comunicate de presă care, după ce că a fost preluat de toate trompetele plătite pentru asemenea prestații manelistice la comanda clientului sau, pur și simplu, din prostie (intenționat… bine intenționată: adică prostie pură!), mai și completează, îmbrăcând ca pe o stripteuză într-un tort, știrea fake cu informații privind legislația în domeniu – ca s-o facă mai „tare” vezi-doamne!
A fost trasmisă pe data de 17 februarie, 2021 și a provocat „stricăciunile care trebuie” în plan mediatic – din simplul motiv că tag-ul 2 KILOGRAME DE MERCUR e un tag puternic, indexat foarte sus de Google (cu 2 kilograme de mercur se pot face multe chestii interzise, iar pe piața neagră costă o mică avere):
„Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au depistat, într-un cabinet medical stomatologic de pe raza localității Ineu, două kilograme de mercur, deținut ilegal.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de produse sau substanțe toxice, fără drept.”
***
Un Ordin al Ministerului Sănătății din 2019 prevede că un plan național privind măsurile pentru a reduce treptat utilizarea amalgamului dentar care conține mercur, începând cu 1 iulie 2020. Ordinul publicat în Monitorul Oficial interzice utilizarea amalgamului dentar la tratarea dinților de lapte, la copii sub 15 ani și la tratarea dinților femeilor însărcinate sau care alăptează, exceptând cazurile când medicul stomatolog consideră utilizarea acestuia strict necesară din motive legate de nevoile medicale specifice ale pacientului, în conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.102/2008. Tot prin acel Ordin se interzice utilizarea de către medicii stomatologi a amalgamului în vrac, în conformitate cu prevederile art. 10 din Regulamentul (UE) 2017/852.
Potrivit unei directive europene, din 2025 niciun medic stomatolog din România nu va mai avea voie să folosească mercur în aliajul pentru plombe.
Medicii stomatologi avertizează că pacienţii care au astfel de plombe ingerează frecvent mercur în organism, substanţă extrem de periculoasă.”
Ei bine, din ceea ce ați citit în „știrea” de mai sus, ABSOLUT NIMIC NU ESTE CONFORM CU ADEVĂRUL!
(cu excepția pasajului preluat, fără indicarea sursei, de pe legislatie.just.ro)
Ne felicităm singuri că, la data respectivă, nu am băgat știrea în seamă… nu a trecut nici măcar testul minimal de deontologie astfel încât să devină „posibil publicabilă”; deși nu știam despre cine-i vorba și care-s datele exacte ale problemei, știam că, la noi în Arad cel puțin, orice știre începe cu „Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au depistat” e suspectă de manevre – mai exact, are ceva murdar în spate.
În fapt, s-au întâmplat următoarele: În data de 16 februarie, 2021, doamna Ana Faur (n. 1944), medic stomatolog pensionar, respectată în orașul Ineu în care locuiește de-o viață, stătea cu cele 10 sticluțe de mercur a câte 200 de grame bucata în fișierul vechiului cabinet de zeci de ani de zile – mercurul fiind un material folosit, în diverse concentrații, în aliaje cu alte substanțe, pentru reparații dentare, vreme de sute de ani – până în anul 2025 păstrarea lui în cabinetele stomatologice neintrând sub incidența legilor penale.
Femeia de 77 de ani n-a făcut altceva decât să-și renoveze / rearanjeze casa cu tot cu substanțele și instrumentarul medical cu care lucrare vreme de peste o jumătate de secol, așa încât să scape de problema asta.
Conștiincioasă ca un cetățean-model din filmele cu oameni cinstiți, când a văzut că are mai mult mercur decât prevede legea, a adunat cele 10 sticluțe într-o sacoșă și s-a dus cu ele la primul polițist pe care l-a știut prin preajmă – la comisarul-șef Zau în speță. ACASĂ LA POLIȚIST – remarcabil!
Fiul doamnei Ana Faur este Silviu Dimofte, consilier local și este cunoscut ca un politician incomod, care „dă pe față” multe mizerii care se întâmplă în acel orășel plin de interese contondente – aici e și cheia conflictului artificial creat, în opinia sa destul de documentată încât să facă unui dosar penal (de această dată VERIDIC și chiar UTIL) de șantaj și amenințare, pentru a-i compromite familia.
Nu e deloc la primul!
Lui i se pare „Interesant! Cabinetul de unde au mințit că au luat substanțele avea mâncare și băutură pentru polițiști seara la 10. NU: le-au luat de la polițistul Zau de acasă, unde au mâncat bine, polițist la care mama le-a predat singură și care a avut dispoziție de la comandantul de la Ineu, Oancea Marius să le păstreze până vine Aradul după ele.”
Asta și arată, analizează, anchetează, expertizează și propune Instanței un agent-șef oarecare, de la A.E.S.P., în materialul de urmărirea penală care, practic, se desființează singur:
Desigur, în firescul celor prezentate, procurorul a dat CLASARE la rându-i și, iată, din 12 mai, a.c., matrapazlâcul colportat pentru nimic altceva decât pentru a compromite o femeie în vârstă, este, oficial, o TICĂLOȘIE:
Așadar, de unde și până unde „Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au depistat, într-un cabinet medical stomatologic de pe raza localității Ineu, două kilograme de mercur, deținut ilegal.”?!
Cât de ticălos trebuie să fii să pui problema în halul ăsta… să minți ca ultimul boschetar… numai așa… să-ți faci faci datoria de sclav și să câștigi ceva pe nașpa.
Așadar: cum să faci, cu ajutorul presei toante, dintr-un act cetățenesc un dosar penal și dintr-un medic septuagenar un infractor – iar după ce ți-au desființat instanțele de judecată porcăria, să taci și să te pregătești pentru URMĂTORUL TUN – să uiți să-ți ceri măcar scuze (cum facem noi, de exemplu, când Instanțele de judecată dau dreptate celui criticat, fie și doar pe jumătate).
Cum să crezi că nu ți se va întâmpla nimic după toate astea?…
