CULTURĂ

Povești cu securiştii care ne-au condus (1)

 

Trecutul are obiceiul să reînvie. În sensul că sunt momente în care realizăm că nu ne va da pace, până nu îi punem o încheiere validă. Americanii numesc asta „closure”. Acum câteva săptămâni, fiind la sfârşitul unei conferinţe de presă, mi-am permis o aserţiune, recunosc, destul de generalistă, însă înscrisă în traseele adevărului obiectiv. Am fost admonestat în mod destul de agresiv de către un personaj altminteri tăcut, fără multă sare şi cu prea puţin piper, un fost, de anume renume, şi de un renume ceva mai dubios în cercurile ascunse ale fostei securităţi. Voi reveni asupra personajului, pe măsură ce povestea noastră îl va include. Deoarece sistemul de recompensare şi legare de glie, folosit de ofiţerii fostei securităţi, mişcarea unor fonduri uriaşe în beneficiul structurilor informative, sunt şi au fost întotdeauna o realitate dincolo de realitate. Sunt multe personaje aici, şi azi începem cu primul pion al poveştii. Se numeşte Nelu Florea, şi este unul dintre puţinii operativi care au vorbit.

Ofiţerii din cadrul „Doi şi-un sfert”, aflat sub coordonarea lui Gelu Voican Voiculescu, ar fi supravegheat contrainformativ manifestanţii din Piaţa Universităţii şi pe liderii Opoziţiei. În acelaşi timp, cadre SRI ar fi colaborat cu liderii CPUN pentru a-i transporta pe mineri în Capitală. Detaliile apar din dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990” .

„Gelu Voican Voiculescu îmi trasa sarcini să aflu cât mai multe informaţii despre Ion Raţiu, Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu şi, în principal, despre cei care se opun lui Ion Iliescu”. Aceasta este o parte din declaraţia de martor a lui Nelu Florea, fost ofiţer al UM 0215, cunoscută ca „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne (MI). Nelu Florea a povestit pe îndelete procurorilor militari care a fost rolul său şi al mai multor ofiţeri de informaţii în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Rechizitoriul acestui dosar a fost trimis în instanţă la sfârşitul săptămânii trecute. Cu această ocazie au fost trimise în judecată pentru crime împotriva umanităţii 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.

Nelu Florea a stat în sediul CC al PCR până în ianuarie 1990. Acolo a intrat în cercul zero al noii conduceri. Ulterior el s-a transferat la UM 0215 şi a fost unul dintre ofiţerii care au supravegheat contrainformativ Piaţa Universităţii. Ofiţerul a explicat şi care era misiunea sa: „Pentru a afla cine sunt iniţiatorii şi cine sunt implicaţi din exterior”. Potrivit acestuia, rapoartele le-ar fi predat personal lui Gelu Voican Voiculescu. „Culegerea de informaţii am făcut-o, iniţial, din proprie iniţiativă, după care, la iniţiativa lui Gelu Voican Voiculescu, fără ştirea conducerii FOI (Forţele de Ordine şi Intervenţie din cadrul Ministerului de Interne). Această culegere de informaţii, am făcut-o pentru a nu pierde legătura cu Gelu Voican Voiculescu. În timpul ocupării Pieţei Universităţii, evitam să merg acolo, întrucât mă cunoşteau mai mulţi manifestanţi (revoluţionari), care ştiau că lucrez pentru conducerea ţării din acea perioadă”, a mai precizat Nelu Florea. Din acest motiv, pentru a nu fi deconspirat, şi-ar fi creat o reţea de informatori care aveau acces în rândurile Opoziţiei.

Procurorii militari care au investigat acest caz au subliniat că printre manifestanţii din Piaţa Universităţii au existat, în permanenţă, şi „cadre militare din instituţiile cu rol de apărare a ordinii publice şi din domeniul securităţii statului, care urmăreau atent desfăşurarea demonstraţiilor, precum şi persoanele care erau prezente în piaţă şi îşi expuneau opiniile”. Notele informative pe care ofiţerii le întocmeau şi, în special, cele întocmite de UM 0215, ajungeau la Iliescu şi la Roman. Tot la aceştia ajungeau şi informările transmise de SRI. Procurorii militari au exemplificat ce tipuri de rapoarte realiza UM 0215: despre liderii celor din Piaţa Universităţii, despre cine-i aproviziona cu alimente ori despre ziariştii Petre Mihai Băcanu sau Octavian Paler. UM 0215, sub tutela lui Voican Voiculescu

În iunie 1990, „Doi şi-un sfert” era o structură aflată în subordinea MI şi care avea ca obiectiv asigurarea protecţiei informative a personalului MI. Unitatea fusese înfiinţată la 1 februarie 1990, funcţiona în subordinea prim-ministrului Petre Roman şi era controlată direct de Voican Voiculescu, cel care, de altfel, a şi avut iniţiativa constituirii acestei unităţi militare. Primul şef al acestei structuri a fost colonelul Florin Calapod, cu nume conspirativ Florin Cristescu. Anchetatorii militari au arătat că în componenţa UM 0215 au intrat fostele cadre ale Securităţii Municipiului Bucureşti care după decembrie 1989 fuseseră trecute în rezervă, precum şi cadre din fosta Direcţie a IV-a Contrainformaţii Militare. „Nu s-a făcut nicio selecţie riguroasă cu privire la trecutul ofiţerilor încadraţi în UM 0215”, au punctat procurorii militari. Mihai Brânda, un alt ofiţer „Doi şi-un sfert”, a explicat că imediat după apariţia „fenomenului” Piaţa Universităţii a primit ordin de la şeful său, colonelul Florin Calapod „să asigur, contrainformativ, o acţiune de filmare, în secret”. Pentru această misiune el a primit în ajutor un grup de 3-4 ofiţeri proveniţi dintre foştii revoluţionari, care aveau deprinderi tehnice. Motivarea acţiunii consta în faptul că în zonă se desfăşurau „activităţi antisociale”, spre exemplu, agresarea unor cadre ale Ministerului de Interne sau blocarea traficului rutier. „Menţionez că tot materialul filmat pe casete de camere video erau predate colonelului Calapod. Nu întocmeam materiale informative cu acţiunile pe care le desfăşuram”. „Îmi amintesc că, în jurul datei de 8 iunie 1990, şeful Serviciului Tennic de la acea vreme, colonelul Eftimie a primit ordin de la conducerea unităţii să trimită 4 ofiţeri sau subofiţeri la Intercontinental, unde fusese rezervată o cameră, cred la etajul 14, cu vedere la Piaţa Universităţii, pentru a supraveghea mişcările din piaţă, astfel încât în cazul producerii unor tulburări să anunţe telefonic de îndată conducerea unităţii pentru ca la rândul ei să anunţe organele de poliţie pentru luarea măsurilor de ordine”, a explicat o altă operaţiune, un alt fost ofiţer UM 0215.

Echipa a fost dotată cu o cameră de luat vederi Panasonic, fabricaţie 1990, achiziţionată din Germania. „Cei care am fost desemnaţi lucram în ture de 12 ore”, a mai precizat martorul. Unanimitatea din bordul SRI Un rol esenţial în „Mineriadă” l-au avut şi ofiţerii SRI, care în perioada 26 martie 1990 – 25 aprilie 1997 a fost condus de Virgil Măgureanu. Generalul Mircia Chelaru, fost şef al Diviziei de Contraspionaj din cadrul SRI, a explicat cum a pregătit Măgureanu acest lucru: „Având informaţiile din luna mai 1990, completate cu informaţii indirect, cum că există nişte locaţii în Bucureşti în care sunt depozitate arme albe de agresiune – bâte, cocktailuri Molotov, s-a supus la vot eliminarea grupului dur din Piaţa Universităţii”, a precizat Chelaru. Măgureanu ar fi fost cel care ar fi insistat pe lângă Petre Roman să semneze Planul de acţiune pentru evacuarea Pieţei Universităţii. Prezenţa ofiţerilor SRI în evacuarea Pieţei, în chemarea minerilor în Capitală şi implicarea lor în operaţiunile de după evenimentele din 13-15 iunie 1990 este confirmată de mai mulţi martori. „Ulterior însă, am stabilit, tot informativ, că în acele zile premergătoare venirii minerilor, preşedintele FSN Bucureşti–Naţional – Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu i-au sunat, personal, pe Nicolae Bălănoiu – în acea vreme preşedintele FSN Prahova şi pecolonelul Dănescu George (în prezent decedat) – şef al poliţiei Prahova, să trimită câteva sute de persoane în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în jurul datei de 13 iunie 1990. Reţin că aceştia au ajuns în Bucureşti, cu puţin timp înaintea minerilor”, a declarat şi fostul şef al SRI Prahova, colonelul Corneliu Păltânea. În mai multe cazuri, martorii au descris o colaborare între liderii CPUN/FSN locali şi şefii SRI din teritoriu.

La rândul lor, minerii au povestit că atunci când au ajuns în Bucureşti erau aşteptaţi şi însoţiţi de ofiţeri de poliţie sau de „diverşi domni” care se legitimau ca făcând parte din Ministerul de Interne. Aceştia le puneau la dispoziţie adresele sediilor de ziare, partide, sau ale unor membri ai Opoziţiei. „Tot în piaţă între timp a mai sosit şi un oarecare Ninosu care avea o legitimaţie şi zicea că vine din partea lui Iliescu care şi acesta avea rol de dirijare a operaţiunilor ce trebuiau făcute de către mineri. Printre mineri l-am remarcat şi pe Măgureanu, care şi acesta dădea indicaţii”, a povestit unul dintre mineri. Alţi martori au explicat că au observat persoane îmbrăcate în echipament nou de miner, cu căşti nou-nouţe, care participau la devalizarea unor sedii sau locuinţe. „Drogurile“ de la Liga Studenţilor De exemplu, potrivit martorilor, unul dintre cei care i-au însoţit pe minerii care au ajuns la Facultatea de Drept, unde avea sediul Liga Studenţilor, este colonelul MI Dimitrie Borislavschi, cumnatul lui Petre Roman. Minerii au spart uşa de la Liga Studenţilor şi au devastat încăperea. „După aceea, minerii au intrat şi în magazia studenţilor de unde, la fel, au luat tot ce au găsit depozitat în acea încăpere, inclusiv nişte cutii cu nişte prafuri din care se făcea suc, moment în care au început să strige că au găsit droguri. Bărbatul acela în blugi şi cu tricou alb a participat la toate aceste acţiuni ale minerilor, care au avut loc la sediul Ligii Studenţilor”, a povestit unul dintre profesori. Metoda „Adrian Sârbu“: un camion cu trotil

Un episod interesant este povestit de fostul ministru al Apărării, Victor Atanase Stănculescu. Acesta a declarat că fostul şef de la Pro TV, Adrian Sârbu, care în 1990 era consilier al premierului Petre Roman, s-ar fi gândit la un atentat terorist, dar solicitarea acestuia a fost respinsă. „Acesta mi-a solicitat să-i pun la dispoziţie din depozitele Armatei o cantitate de trotil (aproximativ 20 kilograme), pentru a realiza un automobil capcană care să fie detonat în Piaţa Universităţii. Eu am rămas surprins de această propunere şi i-am explicat despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea o asemenea acţiune”, a spus Stănculescu.

Basil Muresan, 12 iulie 2017 9:33