CULTURĂ

Sfântul Andrei – Apostolul Românilor: Semnificație, tradiții și superstiții la români

 

SEMNIFICAȚIE  CREȘTINĂ

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie. S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Din scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alaturi de tatăl lor. Având în vedere că Andrei era evreu, nu se știe cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească). Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. II-III d.Hr.

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susține că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și ca cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre peștera care i s-a oferit ca adăpost.

În jurul anului 350, împăratul Constanțiu al II-lea (fiul lui Constantin cel Mare) duce moaștele  sfântului Andrei la Constantinopol si le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras și le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în Catedrala Sfântul Petru din Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.

Este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna, Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras etc.

Potrivit tradiției, teologilor și istoricilor,  Sfântul Apostol  Andrei a  fost  primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: „ Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Partia, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia”. Calendarul gotic (sec. al IV-lea) și Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susțin și ele ipoteza misiunii Sf. Andrei în Sciția. Tradiția că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciți a fost reluată și de scriitori bisericești. De exemplu, calugărul Epifanie (sec. VIII), în „Viața Sfântului Apostol Andrei”, afirma că „între popoarele evanghelizate de el se numărau și sciții”. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menționează ca Andrei „a predicat în Pont, Tracia și Sciția”. După un alt izvor, păstrat în același Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei l-ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul său Amplias, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani (16, 8). Prezența colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credința că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos pe teritoriul țării noastre.

 Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deși este cunoscută tradiția care afirmă că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de X, se susține că această tradiție datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii  64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96).

În anul 357, moaștele Sfântului Andrei au fost așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfințirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moaștele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.

Peștera Sfântului Andrei

Peștera în care se crede că a viețuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, județul Constanța. În actuala biserică din peșteră, în pronaos, într-o niță, se află un fel de pat, scobit inițial în piatră, despre care tradiția spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, Peștera transformată în biserică a fost sfințită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele rusești invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin grija monahului Nicodim Dinca, biserica a fost refăcută și redată cultului.

Sfântul Andrei – Ocrotitorul României

Deoarece era pescar, sfântul Andrei este considerat de marinarii și pescarii greci drept ocrotitorul lor. În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. Conform Tradiției Bisericii sorții au căzut pentru Sfântul Apostol Andrei să meargă în părțile Mării Negre și cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea „Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. Deasemenea Sf. Ap. Pavel cu două secole înainte, în Epistola către Coloseni, spune că și sciții au auzit cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11). Sf. Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras.

Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească națională.

TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII LA ROMÂNI

 Alungarea lupilor . Obiceiurile din străbuni spun că în noaptea care face trecerea spre prăznuirea Sfântului Andrei, animalele (în special lupii) căpăta puteri magice. Pentru alungarea acestora din jurul gospodăriile, tradiția te îndeamnă să nu îți piepteni părul, să nu mături ori să faci curăț în casă și să nu dai gunoiul afară din casă.

Aflarea ursitului. Noaptea de Sfântul Andrei oferă șansa fețelor singure să își afle ursitul prin câteva metode tradiționale: metoda oglinzii (te așezi între două oglinzi puse față în față, dezbrăcată, cu două lumânări aprinse în mână și te uiți într-una dintre oglinzi; tradiția spune că la scurt timp, în oglindă din spate vei putea observă imaginea sau portretul viitorului soț); metoda busuiocului sub pernă (dacă ții post în ajunul Sfântului Andrei și îți pui busuioc sub pernă înainte de culcare, există șanse mari să îți visezi sortitul) ; metoda verighetei (aruncă o verighetă sfințită de preoți într-un pahar cu apa neîncepută și îți va apărea chipul viitorului soț).

Alungarea blestemelor. Potrivit superstițiilor, noaptea de Sfântul Andrei este propice pentru alungarea blestemelor. Există o datină străveche care te ajută să te protejezi împotrivă acestora, pentru realizarea căreia ai nevoie de un pumn de sare grunjoasă și nouă boabe de grâu. Încinge bine sărea și asaz-o pe o placă de lemn, apoi aranjează boabele în jurul ei, sub formă unui cerc. Întinde palmă dreaptă deasupra grămăjoarei și spune de trei ori, cu voce tare, „Mă eliberez de tot ce este rău în mine și în jurul meu și rămân curat”.

Alungarea spiritelor rele. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, varcolacii și strigoii prind viață și bântuie gospodăriile. Potrivit tradiției, dacă mănânci usturoi în acea seară și ungi bine toate pragurile ușilor și pervazurile ferestrelor cu acest aliment, vei fi protejat de spiritele rele.

Atragerea norocului și sănătății. Grâul încolțit este cea mai populară tradiție de Sfântul Andrei. Datina spune că fiecare persoană trebuie să pună la încolțit grâu de această sărbătoare, pentru a atrage norocul și sănătatea de partea ei.

Aproape 720.000 de români, dintre care 368.523 bărbați și 349.079 femei, își sărbătoresc onomastica de ziua Sfântului Apostol Andrei, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).

FOTO: GOOGLE – Peștera Sf. Andrei

Sasha Romanov, 30 noiembrie 2017 6:47

sf-andrei-1