-
Românul nu s-a născut poet. S-a născut miner. Și canibal
Au trecut douăzeci și opt de ani de la mineriadă. Peste un sfert de secol de la, probabil, cel mai odios moment postrevoluționar. Sunt răni adânci, însă cel mai rău e că, din păcate, nu am reușit, ca popor, să depășim acel moment. Momentul unei rupturi îngrozitoare. O fragmentare istorică. Suntem cel puțin la
-
Despre falșii iubitori de animale și mamele lor
De ceva timp, primesc pe Facebook niște imagini înfiorătoare și revoltătoare. E vorba de niște filmări de la un anume festival al câinilor, din China. Mai exact, ca să înțelegeți cât de îngrozitor e, sunt niște biete animale, arse cu flacără oxiacetilenică. De vii. E atât de îngrozitor, atât de barbar, că mi-e absolut
-
Ce-aveți cu protestul? Dar cu legea? În general, ce-aveți în comun cu ceva?!
Să ne înțelegem. Nu de alta, dar eu nu mai înțeleg nimic din nimic. Se schimbă moda așa de repede, că nu mă mai prind? Am îmbătrânit așa de repede, că totul mi se pare aiurea, ca pensionarilor care nu suportă nici măcar un sunet, în afară de cele pe care le scot ei
-
Aventurile unui orășean la Căsoaia
Mă sună buna mea prietenă, Simona. Simona Stan, ca să fiu mai exact. Și, ca în fiecare an, de vreo trei încoace, mă invită la Zilele Târnovei. Ea e de pe acolo, și e mândră de asta, și nu cred că e neapărat un lucru rău să te mândrești cu localitatea de origine (asta
-
Două fete, un pariu și de restul prostie criminală
Citesc și mă cutremur. Patru tineri au zburat cu mașina în lac. Doi dintre ei, băieții, au scăpat ca prin minune. Fetele n-au fost la fel de norocoase. Înțeleg că au făcut un fel de pariu, un fel de “daredevil”. Și l-au pierdut. Și au plătit cu viața. E o nenorocire uriașă, o
-
La răscruce de vânturi
Să-mi fie cu iertare parafrazarea, însă nu e titlu mai bun ca ăsta pentru momentul în care ne aflăm. Dintotdeauna, istoric și geografic, sau geopolitic (cum i-ar place lui Nuți Udrea să spunem), ne-am aflat în copitele cailor celor mari din jurul nostru. Că am fost vacă de muls, că am fost teren de
-
De ce naiba mai scriem?
Pe bune, de ce mai scriem? Am câteva motive pentru care nu mai merită să scriem, cel puțin nu noi, cei din presă/literatură/artă/combinații de câte trei, luate la fugă. Unu. Suntem prea mulți centri de influență. Așa că ne pierdem mesajul. Democratizarea aceasta a mesajului a născut câteva genii literare, și o infinitate de
-
Continuând tradiţia frecţiei galenice la piciorul de lemn al tranziţiei româneşti
Continuând tradiţia frecţiei galenice la piciorul de lemn al tranziţiei româneşti, mă trezesc lăudându-mi originile daco-getice, şi principiile sănătoase şi neaoşe care ne călăuzesc prin hăţişurile istoriei. E frumos, nimic de zis. Doar că nu e deloc adevărat. Dacă ne-am apuca să studiem puţin originalitatea noastră, atât de trâmbiţată, surlele, şi întreaga fanfară (cu
-
Un gând despre presa independentă
3 mai 2018 reprezintă aniversarea de 25 de ani de la stabilirea de către ONU a Zilei Mondiale a Libertății Presei. Inițiativa creării acestei zile a apărut în 1991 în cadrul Conferinței Generale UNESCO și a fost promulgată la data de 23 Decembrie 1993 de Adunarea Generală ONU. Anul acesta Conferința Internațională dedicată Zilei
-
Un reportaj întârziat despre GUNOI, NIMENI și NIMIC în fața Primăriei
E joi seara. Șapte fără un sfert. Strâng gâtul săculețului de gunoi și îi transmit doamnei mele că voi întârzia. Sigur voi întârzia. Mii de oameni și-au anunțat participarea, pe Facebook, la acțiunea din fața primăriei, la ora șapte. Sincer, am ceva emoții. La cât de nervoși au fost arădenii în ultimele zile, după
-
După treizeci de ani
Acum treizeci de ani, spuneam adio liceului unde făcusem primii zece ani de școală. Pe vremea aceea, se numea Liceul Industrial numărul 12, înainte fusese „Miron Constantinescu”, iar și mai înainte se numise Olga Bancic. Nu prea auzisem, pe vremea aceea, numele original, și anume Ghiba Birta. Plecarea mea către un alt liceu
-
O altă boală inventată: PREMIILE… ca să mai facă sponsorul un ban grămadă
A înnebunit social media în ultimele două zile cu Olivia Steer și premiul dat și luat înapoi, la nu știu ce gală, la nu știu ce asociație care vinde frunze tăiate la cățelași drăgălași. E cu pro și e cu contra, că adică cum dai premiul, iei premiul, săraca Olivia, ba nu, ăștia sunt
-
Reinventarea dușmanului
Viktor Orbán şi coaliţia sa Fidesz-KDNP au câştigat alegerile generale de duminică şi şi-au asigurat o majoritatea constituţională de două treimi în parlament, obţinând potrivit rezultatelor preliminare anunţate de autoritatea electorală naţională 133 de mandate parlamentare din cele 199. Viktor Orbán va începe astfel un al treilea mandat consecutiv de premier, care ar putea
-
Țara în care până și anticorupția e penibilă
Săptămânile mele au ajuns să fie la fel una cu cealaltă. Nu mai pendulez între agonie şi extaz, nu mai am speranţa unei veşti bune. Ştiu că, în fiecare zi se va întâmpla ceva rău, doar că nu ştiu exact ce. Şi, cum viaţa bate întotdeauna ficţiunea, de-i merg fulgii, în fiecare săptămână surprizele
-
Trece Gheorghe Falcă la ALDE?
Eu nu cred asta. Deși sunt semne, iar oamenii răi din presa arădeană, și nu numai, au început să bârfească. Așa că trebuie analizat. Dizolv Xanax în Merlotul meu, primit de la un prieten care n-are nici un prieten, și încep să cuget. Și să depăn, și să aștern. Să luăm faptele. Vine ministrul
-
Nume, dume şi renume
Una dintre cele mai ciudate situaţii din Românica este legată de nume. Cu cât mai ciudat numele, cu atât mai multe şanse are posesorul să-i meargă bine în viaţă. Un nume cât de cât normal poate să îţi asigure un trai eventual decent, dacă ai norocul să lucrezi, să zicem, sub umbrela unui Umbrărescu.
-
Întrebarea e: „Avem destul săpun?”
Deci, mă trezesc, îmi fac cafeaua, mormăi ceva aproape neinteligibil, mă întind (e ciudat, acum mă întind pe lăţime, nu se mai lungeşte nimic, god damn it). Căscând, dau drumul calculatorului, şi nu pe scări (puteam să spun că îl aprind, şi tot găseaţi ceva de comentat). Şi văd prin ştiristă, şi văd că
-
Iarna pe uliță. ANTICOȘBUC
N-o să fie o scriere lungă, cred, că mă grăbesc să mă văd cu un prieten care n-are nici un prieten. Conform graficului de baftă, anul ăsta a început cu stângul. Am fugit de iarnă, dar degeaba, că uite că a venit peste noi acum. De asemenea, în zilele cu ger serios a trebuit
-
În apărarea cocalarului arădean
Ce îmi place enorm, e că noi, aici, încercăm să recreăm metropola. Nu putem s-o facem în ceea ce priveşte lăţimea străzilor, nici în ceea ce priveşte aducerea de nume mari ale…culturii (hai, să fiu blând, mâine-poimâine se opreşte căldura la bloc, pot şi eu să dau dovadă de milă). Aşa că neputinţa noastră
-
Cum să omori BĂTRÂNI în numele eficienței
Prinși în meandrele concretului de săptămâna trecută, între uimitoare dezvăluiri legate de activități ciudate, dar oarecum cunoscute de toată suflarea, ale unor procurori portocalii, eterna amenințare a frigului în apartamentele branșate la CET și căderea în dizgrația mediatică a unei (h)eroine locale, nu prea s-a observat o declarație a doamnei Christine Lagarde. Acuma, pentru
Ultimele comentarii