-
O altă boală inventată: PREMIILE… ca să mai facă sponsorul un ban grămadă
A înnebunit social media în ultimele două zile cu Olivia Steer și premiul dat și luat înapoi, la nu știu ce gală, la nu știu ce asociație care vinde frunze tăiate la cățelași drăgălași. E cu pro și e cu contra, că adică cum dai premiul, iei premiul, săraca Olivia, ba nu, ăștia sunt
-
Reinventarea dușmanului
Viktor Orbán şi coaliţia sa Fidesz-KDNP au câştigat alegerile generale de duminică şi şi-au asigurat o majoritatea constituţională de două treimi în parlament, obţinând potrivit rezultatelor preliminare anunţate de autoritatea electorală naţională 133 de mandate parlamentare din cele 199. Viktor Orbán va începe astfel un al treilea mandat consecutiv de premier, care ar putea
-
Țara în care până și anticorupția e penibilă
Săptămânile mele au ajuns să fie la fel una cu cealaltă. Nu mai pendulez între agonie şi extaz, nu mai am speranţa unei veşti bune. Ştiu că, în fiecare zi se va întâmpla ceva rău, doar că nu ştiu exact ce. Şi, cum viaţa bate întotdeauna ficţiunea, de-i merg fulgii, în fiecare săptămână surprizele
-
Trece Gheorghe Falcă la ALDE?
Eu nu cred asta. Deși sunt semne, iar oamenii răi din presa arădeană, și nu numai, au început să bârfească. Așa că trebuie analizat. Dizolv Xanax în Merlotul meu, primit de la un prieten care n-are nici un prieten, și încep să cuget. Și să depăn, și să aștern. Să luăm faptele. Vine ministrul
-
Nume, dume şi renume
Una dintre cele mai ciudate situaţii din Românica este legată de nume. Cu cât mai ciudat numele, cu atât mai multe şanse are posesorul să-i meargă bine în viaţă. Un nume cât de cât normal poate să îţi asigure un trai eventual decent, dacă ai norocul să lucrezi, să zicem, sub umbrela unui Umbrărescu.
-
Întrebarea e: „Avem destul săpun?”
Deci, mă trezesc, îmi fac cafeaua, mormăi ceva aproape neinteligibil, mă întind (e ciudat, acum mă întind pe lăţime, nu se mai lungeşte nimic, god damn it). Căscând, dau drumul calculatorului, şi nu pe scări (puteam să spun că îl aprind, şi tot găseaţi ceva de comentat). Şi văd prin ştiristă, şi văd că
-
Iarna pe uliță. ANTICOȘBUC
N-o să fie o scriere lungă, cred, că mă grăbesc să mă văd cu un prieten care n-are nici un prieten. Conform graficului de baftă, anul ăsta a început cu stângul. Am fugit de iarnă, dar degeaba, că uite că a venit peste noi acum. De asemenea, în zilele cu ger serios a trebuit
-
În apărarea cocalarului arădean
Ce îmi place enorm, e că noi, aici, încercăm să recreăm metropola. Nu putem s-o facem în ceea ce priveşte lăţimea străzilor, nici în ceea ce priveşte aducerea de nume mari ale…culturii (hai, să fiu blând, mâine-poimâine se opreşte căldura la bloc, pot şi eu să dau dovadă de milă). Aşa că neputinţa noastră
-
Cum să omori BĂTRÂNI în numele eficienței
Prinși în meandrele concretului de săptămâna trecută, între uimitoare dezvăluiri legate de activități ciudate, dar oarecum cunoscute de toată suflarea, ale unor procurori portocalii, eterna amenințare a frigului în apartamentele branșate la CET și căderea în dizgrația mediatică a unei (h)eroine locale, nu prea s-a observat o declarație a doamnei Christine Lagarde. Acuma, pentru
-
Dialog
– încercare imaginativă de a ieși de sub puterea diabolică a unei sărbători importate – Ea: Dragă, trebuie să-ți spun ceva… El: (tăcere curioasă) Ea: Știi… Sunt îndrăgostită. El: (tăcere suspicioasa) Ea: Nu, nu de tine. El: ( tăcere dezamăgită) Ea: Da… Dar nu-mi pare rău! El: (tăcere acuzatoare) Ea:
-
Eu unde dorm de Ziua îndrăgostiților?
A nu se înțelege că acest material e un strigăt de ajutor al unui bărbat între două vârste și între două mese copioase. Nici vorbă. E o întrebare cât se poate de serioasă, și ține nu atât de dragoste, cât de temperatură. Și nu de febră, ci de calorifer. Care este. Sau, cel puțin
-
Către o nouă estetică
Se spune că occidentalizarea a adus o schimbare majoră în bine. Cruzimea de care dau dovadă oamenii e mult diluată. Prin educaţie, printr-o forţă coercitivă inteligent aplicată, prin relaţionarea la valori cum ar fi binele, onoarea, comunitatea, grija faţă de ceilalţi. Adevărul e mult diferit, după părerea mea. A redistribui violenţa, din plan real
-
Arta ca pretext că ești o zdreanță (sigur l-ați văzut pe Zdreanță!)
Adică, să fiu mai exact: arta e folosită ca scuză. Şi nu la „modul Nero” – am ars oraşul, fug creştinii şi fuck creştinele, cu poalele în cap şi năframa pe figură. Nu, nici vorbă. E scuza aceea lamentabilă, cum că artistului i se iartă orice. Exemple ar fi o tonă, dar ce mă
-
În anul câinelui
Viaţa, sau ciudăţeniile cu tentă repetitivă cărora le spunem noi viaţă, are un mod excesiv de ironic de a ne arăta cât de departe de adevăr suntem. Mă trezesc, în acelaşi pat, în aceeaşi cuşcă de prefabricate numită apartament, mă uit pe acelaşi geam, la aceeaşi stradă golită de pomi. Am acelaşi gust de
-
Cum a devenit o tânără arădeancă trend setter în turism
Brigitta Saszet este un fenomen. E o explozie de culoare și entuziasm. Face parte din foarte exclusiva categorie a oamenilor care chiar merg înainte, orice ar fi. Și o fac demn și cu umor. Și fantezie. Într-un oraș mai degrabă mohorât, de fapt într-o realitate mohorâtă, a cunoaște pe cineva care a reușit să-și
-
De ce nu îl mai citesc pe Coelho
Acum treisprezece ani, scriam acest material în defunctul Observator Arădean. Recitindu-l, mi-am dat seama de actualitatea sa. Sau de perenitate, cum s-ar zice. Nu spun că e un clasic în viață, dar e o impresie pe care continui să o am. Așa că, după mici mici cosmetizări, am să-l vomit întregii audiențe. M-am hotărât.
-
Gheorghe Falcă – Societatea Vie. O recenzie necesară
Mărturisesc, cu umilință, faptul că, până anul acesta, nu am citit cartea lui Gheorghe Falcă. Iar faptul că am procurat-o se datorează, din păcate, unui impuls de hater. Adică, am comandat zece exemplare, văduvindu-mi jumătatea mai bună de un pardesiu nou sau o cină la Szeged. Am vrut să fac un șir de cadouri
-
Crăciunul meu
De mic, nu mi-a plăcut Crăciunul. Cu toate că părinţii mei se chinuiau să-l facă suportabil şi îmbelşugat. Era pe vremea lui Ceauşescu, şi ai mei făceau rost de banane şi portocale (imaginea bananelor verzi, puse pe sobă pentru ca să se coacă, e încă vie în amintirea mea). Erau cadouri frumoase, erau colinde,
-
Zece semne că ești prost
Am găsit o chestie interesantă și m-am gândit că nu e o idee rea să duc genul ăsta de idee (sau de simptomatologie) ceva mai departe. Pentru că vin sărbătorile și deja e prea mult ce văd și aud, nemaiputând scăpa de toate astea, uite că iau atitudine. Pentru că pot, și nu neapărat
-
VINCENZO ZINNI (Cafe Paganotto): „Fără pasiune, nu faci nimic”
Cuvântul „cafetier” nu există în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cel mai probabil nu există nici în nomenclatorul de meserii, dar este un job pentru care ai nevoie de pasiune pentru cafea, competitivitate, răbdare și… inimă mare. Basil Mureșan: Meseria de creator de cafea nu este cea mai cunoscută din lume. Cum ai ajuns
Ultimele comentarii