-
[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Zoltan Lovas
Am scris de-a lungul anilor despre multe din cele peste o sută de roluri principale interpretate de Zoltan Lovas, vreme de două decenii și jumătate de la absolvirea Academiei de Teatru și Film din București în anul 1995, clasa profesorului Mircea Albulescu. Desigur, nu am scris despre toate marile sale izbânzi artistice, dar am
-
RITUALURI PENTRU CONSTITUIREA IDENTITĂȚII UNIVERSITARE
În Arad, de treizeci de ani, funcționează două universități, iar principalul obiectiv explicit al unei instituții de învățământ superior nou înființate ESTE constituirea unei culturi universitare, adică a unei personalități instituționale. Scriam în volumul Comunicarea și comportamentul instituțional (2012) că funcționarea sănătoasă a unei Universități derivă din capacitatea responsabililor de creare a condițiilor
-
XXX. Un Crăciun care a durut mai mult decât a durat
Nu știu alții cum sunt, dar pe mine acest Crăciun m-a durut pe toată durata lui… și nu e gata. XXX-ul ăsta care trimite la toate babiloniile din istorie – de la oribilele Sodoma și Gomora și până la Amsterdamul chill al zilelor noastre – m-a lovit cum te lovește berbecul filosofiei existențialist-tragice în
-
[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Dr. DANA OLAR
Fără îndoială, Aradul a avut și are medici străluciți. Și totuși, m-am hotărât să încep rememorarea acestora prin a contura în doar câteva linii personalitatea doamnei doctor DANA OLAR, nu pentru că împlinește în acest an trei decenii ca medic pneumolog, în Arad, ci pentru că și-a construit un parcurs profesional, prin propriile sale
-
Asta e poliție sau adunătură de damblagii?
Hai să vorbim pe șleau. Acum câteva luni veneam din Germania, în concediu, pentru a rezolva câteva probleme personale. Nu am apucat să ies din Bavaria, când am fost sunat de un polițist care mi-a recitat telefonic un ordin de interdicție pentru că… nu zic mai multe. Am fost luat cu Loganul de acasă,
-
Arădenii mai au răbdare… ÎNCĂ
Arădenii au răbdare, iar autorităţile municipale le-o pun cam de mult timp la încercare. Aradul e un şantier de la un capăt la celălalt. Cetăţenii aşteaptă în autoturism minute în şir să mai facă nişte paşi. Nu înjură decât eventual zâmbind, cu speranţa că în curând va fi mai bine. Aradul trăieşte într-o
-
IMNUL NAŢIONAL – simbol reprezentativ, dar…
Aţi observat că nicio personalitate administrativă sau politică participantă la vreo activitate de rang înalt, care impune intonarea Imnului naţional al României, nu știe conținutul și nici (măcar) nu mimează linia melodică? De la „sală” nu se așteaptă prea mult, iar tehnologia suplinește neajunsurile oamenilor (am văzut chiar smartphon pus la microfon pentru
-
[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Prof. univ. dr. Anton ILICA
Fiind aproape de aceeași vârstă, i-am urmărit devenirea întru profesie, cu interes și admirație, invitându-l la Universitatea Aurel Vlaicu, având convingerea că va construi o facultate de la zero (și anume, Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială) și va da un plus de vizibilitate intelectuală instituției arădene de învățământ superior.
-
Cum am reușit să ne transformăm din luptători în pițiponci?
Când eram prunc, pe vremea lui Ceașcă, stăteam tot în Vlady, dar eram la școală la Miron. Deci în oraș. Mai țineți minte calitatea transportului în comun de atunci? Catastrofal. Adeseori eram nevoiți să mergem și să mergem pe jos la și de la școală. Și nu se plângea nimeni. Ba chiar s-au legat
-
Acest „mândru și îngâmfat oraș de pe Mureș” are nevoie de un Departament de ESTETICĂ
De ce vă miraţi că nu mai e ca pe „vremea noastră”? Atunci nu se cultiva nepotismul afişat, nu erau crime odioase, nici violuri, jafuri, nici droguri, trafic de influenţă, falsuri, nici plagiate și comisioane. Atunci, fiecare avea câte ceva de mâncare, ceva televiziune, ceva de lucrat, ceva apartament şi ceva benzină pentru duminicile
-
Aradul și MENTALITATEA EUROPEANĂ
În timp, fiecare comunitate, locuind într-un spaţiu şi convieţuind într-un mediu, îşi alcătuieşte o personalitate care o individualizează de „Ceilalţi”. Fiecare grup acaparează amprente care pot constitui avantaje sau nu în relaţiile cu „Alţii”. Se spune despre unii că sunt taciturni sau palavragii, temeinici şi superficiali, farseuri ori cinstiţi. Iar Lucian Blaga în eseul
-
Femei și bărbați în criză politică (scenariu electoral)
Actul I. Familia, despre care scriu, o ducea destul de confortabil, dar, cum femeia e adeseori suficient de nemulţumită, găseşte ea nişte motive să se declare nefericită. Zice ea bărbatului că nu e destulă ordine în casă, că nu mai au prieteni, că vecinii sunt mai șpilcuiți, că nu le ajung bani pentru concedii,
-
Scurtă lecție de manipulare
Poate că unul dintre cele mai ușoare lucruri este acela de a convinge oameni să ia anumite decizii pe care, în lipsa argumentelor tale, ele (deciziile) nu ar fi la îndemâna lor. Vorbesc despre acele decizii, necesare construcției societății, care se prezumă a se dezvolta într-un cadru gândit de cei ce fac argumentele cu
-
ACEIAȘI actori, ACEEAȘI piesă: Europarlamentarele și lehamitea alegătorului de cursă lungă
Cuvântul „lehamite” ar putea fi înţeles ca „indiferenţă”, dar şi ca „plictiseală”, „scârbă” ori „nepăsare”. Din nou alegeri, din nou vânzoleală, din nou spectacole politice provocatoare! Aceiași actori și cam aceeași dramă. Sătui de imaginea unei clase politice compromise, cetăţenii nu sunt atât de pasionaţi de gesturile partidelor politice, ca grupuri ideologice sau doctrinare.
-
O SCRISOARE DE OMAGIU POETULUI LUCIAN BLAGA
Nepreţiute Domnule Doctor, Radu CĂRPINIŞIANU (medic în Sebeș-Alba, nepotul arădeanului Avram Sădean, profesor preparandial, răpus de 6 gloanțe de mitralieră în Galiția, la Medyca, în anul 1914; nepot al directorului de liceu arădean, acum „Aurel Vlaicu”, Romulus Cărpinișan, întemeietorul Casei masonilor din curtea liceului; ORGANIZATOR al Zilelor Lucian Blaga de la Sebeș și Lancrăm
-
[ESEU] Despre generația contemporană și dispariția discursului ELEVAT
A TRECUT DESTULĂ VREME DE CÂND A DISPĂRUT DOMNIA DISCURSULUI ELEVAT. Limbajul duminical și expresiv, care împachetează filosofii, idei, reflecții, este predominant descriptiv despre fapte, gesturi, întâmplări efemere. Societatea poate trăi și astfel, fără elevație în gândire, iar traiul îi este chiar mai puțin tulburat. 1. Dar nevoia prosperității intelectuale prin căutarea unor răspunsuri
-
[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Prof. Mirela Mureșan
Precizez dintru început că întâlnirea cu prof. Mirela Mureșan, în vederea elaborării acestui articol, a constituit pentru mine o profundă „descoperire”. O cunoșteam încă din anul 1990, când o anunțasem printr-un telefon că a obținut cea mai mare medie la concursul de titularizare în Arad, optând pentru prestigiosul liceu „Moise Nicoară”, unde a fost
-
PLAGIATORI ȘI … SCRIeTORI
În faptele oamenilor se manifestă o tendință spre ordine, rațiune și bună cumpănire. Fiecare tânjește după o situare normală, naturală a relațiilor cu semenii, în care cetățenii, prin activitățile lor, se orânduiesc în statutul pe care-l merită conform calităților sale. Există criterii – care și ele sunt umane, adică subiective – după care noi,
-
Despre CULPA TA și „infernul mediatic înconjurător” – O ÎNTREBARE LUNGĂ cât o zi de stat degeaba
Nu discut cu cei din generațiile care au trăit istorie ADEVĂRATĂ, cu războaie mondiale, lagăre naziste și gulaguri sovietice, bombe atomice și regi- ei sunt niște monștri sacri care nu mai trebuie atinși nici măcar cu o părere… chiar trebuie lăsați în pace oamenii ăia… și-așa-s pe terminate. Pe cei din generația 20 –
-
[ARĂDENI CE NU TREBUIE UITAȚI] Ovidiu Cornea
Tânărul student al prestigioasei universități clujene, OVIDIU CORNEA, cânta la vioară și conducea taraful de muzică populară „Mărțișorul”, în cadrul căruia l-a și cunoscut pe regretatul Dumitru Fărcaș, inegalabilul virtuoz al taragotului și oboiului. Ovidiu Cornea revine, după terminarea facultății, în Arad, o scurtă perioadă ca profesor, dar histrionismul său nativ îl determină să
Ultimele comentarii