PAMFLETE

Vreau în partid! Curriculum Vitae + PROGRAM pentru arădeni

 

Bărbat în tătă firea, 42 de ani, cunoscător de viață de noapte și absolvent de studii superioare în „arta manipulării obștei”, cu vaste cunoștințe în tehnicile hoției, laureat (neoficial, dar pe bune) al premiului „Minciuna de aur” în perioada 1989-2006.
Mă recomandă cele 150 de femei cărora le-am sucit mințile cu promisiunile mele, din care (din păcate, doar) 28 au ajuns secretarele colegilor mei, fiind recomandate de mine maxim, prin vorbe, poze sau înregistrări video deocheate.
Mă reprezintă dosarele mele penale prin Europa – și forțez ceva și pe alte continente.
Pot oricând să arunc guma din gura dacă îmi ia careva un interviu și la fel de bine pot plânge instantaneu și cât trebuie dacă e o situație tragică, chiar dacă eu în urmă cu 2 minute m-am uitat la „Bambi” – varianta porno, lung metraj.
Stăpânesc limba rromanes – dialectul practicat în tramvaie, piețe sau autobuze – și oricând pot împărți prada frătește (adică 65% eu, și restu ei, din care mai scădem 15% șpaga plus costumele din scena furtului).
Oricând îmi pot părăsi nevasta care a stat cu mine când eram sărac, la nevoie pot rămâne „solo” pentru partid și să-i declar acestuia (oricare ar fi el) iubire veșnică, iar pe fosta s-o mut înapoi în Bocsig, la mă-sa.
Oricând sunt dispus ca din banii consiliului județean, local sau ai primăriei să fac pentru tinerii orașului o sală de nunți și manele – mai ales dacă îmi pică și mie o botoxată gata de senzații tari. Eu plătesc tot.
Oricând pot schimba băncile din orice parc pentru 300.000€, pentru ca fundul arădenilor să stea liniștit atunci când se va gândi de unde dracu își va plăti dările.
Oricând primesc în haremul meu femei deschise la minte și la pantaloni pentru a analiza probleme grave ale cetățenilor, dar și pentru a calcula unde dracu să mergem în concediu fără să o prindă pe fată bărbatu-so.
Oricând pot circula prin cartiere să împac lumea și să le ofer alegătorilor tot ce le lipsește.

Fii atent la acest PROGRAM PENTRU ARĂDENI:

La Fortuna voi face o piață închisă, elegantă, acoperind complet strada Ștefan Luchian, pentru ca atunci când organele vin să ia șpaga de la ăia cu țigări, să nu mai stea în ploaie, să li se ude banii sau țigările… ca la țară. Pe octogenarele cu pătrunjel și morcovi din Bujac le voi pedespi pentru evaziune fiscală și le voi trimite în Mako să-și vândă marfa.
La UTA voi termina din banii mei stadionul, din salariul meu mic dar cu putere maximă, și voi organiza mega-meciuri între UTA și Gloriile din 1926, iar în deschidere îl aduc pe Fuego (am și vorbit cu el: pentru 45.000€ vine, din care pap și eu 15.000). Voi anula camerele de luat vederi, pentru ca atunci când soții iubitori merg la câte un„masaj” în colonie să nu îi incrimineze nimic, albumul „2018” de pe Facebook, cu familia, rămânând pur.
La Gară voi împrăștia pungi cu aurolac, iar locuitorilor de acolo le voi pune ferestre de tablă, să nu se tot plângă că văd zilnic boschetari (care, ăia sigur!, mă votează).
La Podgoria voi muta parcul cu tot cu fântână în Viena – nu de alta, dar am primit pe el 3.000.000€ și e păcat să nu se încheie tranzacția. În locul lui voi construi… nimic – fapt care va costa undeva la 2.000.000€.
În Centru e perfect: avem buze, cafele, italieni, arabi, prostituție. Aici nu fac nimic – doar impozitez profesionist prostituția și traficul.
Boul Roșu și Aradul Nou le unesc și pun taxă peste trecerea podului: ca ălora care au amanți/e să le fie greu să-l treacă zilnic și să depună un efort financiar considerabil ca să-și susțină dragostea… ce dracu!
Micălaca va deveni Marealaca, iar plimbările cu colacul sau barca vor fi gratuite când plouă!
Cartierul Grădiște intenționez să-l cumpăr cu totul – deci nu vă spun… va fi supriză!
Subcetate-le – îl fac cadou la Mița, că e fată faină și cu mulți frați, săraca…
Iar în Alfa  (scuze… am avut un moment de Alzheimer!), lăsăm imaginea porcilor asediatori ce mișună pe lângă oamenii cinstiți și muncitori (de care-i plin cartierul!) intactă… că n-are rost!

Sunt o persoană care sare în ajutorul cetățenilor și oricând sunt gata a le construi poduri (peste suflete), iar ca să nu mă tot car cu uleiul după mine, o să le fac fabrica lor proprie să își ia fiecare, cu cana, cât dorește și când are nevoie.
Cam astea sunt ideiile mele. Dacă credeți că sunt și  ale voastre, si putem fura profesionist împreună, luați-mă în partid, sau hai să facem unul nou: „Aradul – ia-l de unde nu-i”!

Eustache Cantemir, 10 ianuarie 2018 9:15