CULTURĂ

Ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Tradiții, obiceiuri și superstiții la români

 

 

Sfinții Apostoli Petru și Pavel  (Paul la catolici) sunt sărbătoriți pe 29 iunie, după o perioadă de post, care variază ca durată, în funcție de data Paștilor. Este una dintre sărbătorile creștine prăznuite și celebrate atât de ortodocși cât și de catolici.

Sfântul Apostol Petru – fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatra). După o pescuire pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înalțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și-l  aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.  Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie sau , conform cercetărilor publicate recent, în anul 64.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i s-a  arătat Hristos într-o lumină orbitoare și l-a mustrat: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru că L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.

Potrivit tradiției, Sfinții Apostoli Petru și Pavel ar fi fost întemnițați pentru un timp în aceeași celulă, în închisoarea Mamertina din Roma. Este cea mai veche închisoare a cetății romane, Mamertinum, se afla în inima Romei antice, la câțiva pași de Arcul lui Septimiu Sever, în apropiere de impunătorul edificiu al Curiei. Numele „Mamertina” are origine medievală și poate fi o referire la templul lui Marte aflat în apropiere.

Închisoarea Mamertina a fost unica temniță a Romei din timpul regilor și tribunilor, astfel încât poetul Juvenal a caracterizat drept fericită epoca aceea, întrucat o singură închisoare era de ajuns pentru toată cetatea. Aceasta este menționată de câțiva scriitori antici, printre care și Titus Livius, care datează construcția ei în secolul al VII-lea î.Hr, în timpul domniei regelui Ancus Marcius.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți în aceeași zi deoarece amândoi au murit la Roma, din porunca împăratului Nero, Petru fiind răstignit cu capul în jos, iar lui Pavel tăindu-i-se capul. Moaștele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost puse împreună. Tradiția a consemnat ziua de 29 iunie ca dată a martirajului celor doi Apostoli. Cercetările mai noi au stabilit cu o anume precizie că Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Cei doi Sfinți Apostoli sunt autori de epistole incluse de Biserică între textele canonice ale Noului Testament (Pavel – 14; Petru – 2).

Tradiţii şi obiceiuri la români de Sf. Petru şi Pavel

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Această zi marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petru hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Sânpetru: Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

Sânpetru: Până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Sânpetru:  Pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Sânpetru:  Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Sânpetru: Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Ce nu ai voie să faci în postul Sfinților Petru și Pavel și pe 29 iunie

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

Se spune că, cine se scoală de dimineață, în fiecare zi de post ca să vadă răsăritul Constelației Cloșca, va avea tot anul parte de bine și i se vor împlini toate dorințele.

Tot tradiția spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul femeii pe care o găsește lucrând.

În zilele de post ale Sânpetrului există obiceiul ca, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, ca atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească mințile copilelor.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Petru şi Pavel

Românii care îşi serbează onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel: Pavel, Petru, Petre, Petrică, Petrişor, Petronel, Paul, Paula, Petronela, Petruţa, Petriţa, Paulina, Paulica, Pătra, Petra, Pauliana.

Aproape 500.000 de români îşi serbează onomastica de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, dintre care peste 370.000 sunt bărbaţi și 130.000 sunt femei conform statisticilor Ministerului de Interne din anul 2015.

 

 

Sasha Romanov, 29 iunie 2018 6:00