Cu o chimie excepțională între Anya Taylor-Joy și Miles Teller și un început fascinant, The Gorge pornește în forță, dar se pierde într-un final grăbit și lipsit de profunzime.
Există un moment, cam pe la jumătatea filmului The Gorge, în care simți cum filmul se luptă cu propria identitate – neștiind dacă vrea să fie o poveste de dragoste tulburătoare, un mister filozofic sau un thriller horror stilizat. Pentru o vreme, această tensiune funcționează în favoarea sa. Dar în cele din urmă, o rupe în două.
Filmul începe cu ceva rar pentru lansările moderne pe platformele de streaming: un mister autentic. Am intrat fără să văd trailerul, și tocmai această necunoaștere a făcut ca primul act să fie cu atât mai captivant. Regizorul Scott Derrickson creează o lume imersivă, cu un ton aparte -când intimă, când ciudat de vastă. Atmosfera este bine conturată și lasă impresia că forțe mai mari și mai întunecate se ascund în adâncuri. Iar în centrul poveștii se află Anya Taylor-Joy și Miles Teller, care dau filmului suflet și energie.
Cei doi nu doar că susțin filmul, ci îl ridică. Chimie pură, autentică, prezentă chiar și atunci când nu împart același cadru. Cele mai bune momente ale filmului nu vin din mister sau efecte vizuale, ci din modul în care aceste două personaje se definesc unul prin celălalt. Te trezești interesat nu atât de ceea ce se află în prăpastie, cât de soarta acestor două suflete.
Din păcate, filmul își dezvăluie secretele prea devreme și prea abrupt. Incertitudinea care funcționa atât de bine la început este înlocuită cu o serie de explicații forțate și scene de acțiune generice. Scenariul începe să se clatine, răspunzând la întrebări care poate nici nu trebuiau puse și pierzând din vedere tensiunea emoțională care îl făcea special.
Vizual, filmul începe promițător, dar se estompează pe măsură ce povestea devine mai zgomotoasă. Efectele speciale sunt slabe în a doua jumătate, cinematografia devine plată, iar filmul ajunge să semene cu exact ceea ce părea că evită: un thriller de duzină făcut pentru streaming.
Filmul merită văzut, tocmai pentru ceea ce aproape reușește să fie. E un film plin de idei și emoții, chiar dacă nu știe cum să le închidă cu adevărat. Mi-am tot spus: ar fi fost un serial extraordinar. Cu mai mult timp pentru a construi lumea, pentru a explora temele și relațiile, filmul ar fi putut deveni ceva cu adevărat memorabil. Așa, pare o poveste grăbită spre un final nemeritat.
Chiar și așa, i-am apreciat ambiția, sinceritatea și distribuția. Poate că nu reușește să încheie cum trebuie, dar The Gorge zboară suficient de sus – măcar pentru o vreme – încât căderea să fie mai ușor de acceptat.
