Florentina-Denisa Călin a absolvit studiile de licență ale Facultății de Administrație Publică în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București. Pasiunea ei pentru arta lirică s-a născut încă din copilărie, atunci când a citit pentru prima dată creațiile lui Mihai Eminescu. A publicat în revistele Scriitorul, Parnas XXI Planeta Babel și Helis Slobozia, pe platforma Artă de patru dimineața și în cadrul Book Coffee Shop. De asemenea, a participat și la diverse concursuri literare și workshop-uri de scriere creativă.
***
mi-a înghețat pe buze sărutul
tăcerea ne îmbracă pe amândoi
e ultima seară și îți ofer ție
toate durerile plângi lacrimile mele
trezește-te din moartea mea
respiră prin plămânii mei iubeşte
urăște uită acceptă
ia deciziile corecte
justifică de ce asigură-te
mereu mi-au plăcut florile
așteaptă să primești flori
aşteaptă mesajul
despre care ştii că nu o să vină
așteaptă să se întoarcă cei fără intenţie
așteaptă să se întâmple minunea
despre care îmi povesteai mereu
râzi cu lumea râzi de ei
râzi când nu poţi să respiri
râzi ca și cum
ai fi eu râzi de parcă le înțelegi
glumele proaste
trăiește ca și cum
înţelegi de ce ești aici
fă lucrurile de parcă ai înțelege
cum funcţionează
maşinile rețeaua de internet e-mailul iubirea
dacă mă iubeşti
vei încerca să fii eu pentru o zi?
eu am obosit să lupt cu propriile lupte
***
le-ai spus că mă cunoști
& nu am nimic interesant
în personalitatea mea
ți-au dat dreptate nimeni
nu știe nimic
despre personalitatea mea
nimeni nu știe de ce
beau mai mult
la mesele în familie
de ce nu îmi plac oglinzile
ce anume conțin cutiile mele cu amintiri
m-ai întrebat dacă te-am păstrat
și dacă el este alesul
ți-am spus că îl iubesc
iar tu ai zâmbit
mă întreb dacă mai știi
ce înseamnă iubirea
mă întreb dacă ai știut vreodată
ce înseamnă
e ok să nu știi
e ok să nu știu unde am uitat
amintirile cu tine
și de ce nu am alergat după ele
îmi amintesc palmele
ce mi-au brăzdat obrazul
de fată de nouășpe ani
plecată de acasă
disperată să își piardă urma
în timp ce se regăsește în tine
în timp ce te iubeam
pierdeam
mă pierdeam pe mine
te pierdeam pe tine
tu nu ai pierdut niciodată
nimic
și te-am urât pentru asta
***
nu tresar niciodată când îți aud numele
pe buzele lor
zâmbesc ușor și îmi îndemn inima
să uite
cum te-a cunoscut
câte daune i-ai adus
modul în care ai plecat
și restul
– habar nu am dacă te-am cunoscut vreodată
Citește și:
- [CRITIC GUEST] Ionel Bota: „Să-i reaprindem tinereții jarul”
- mai mulți invitați ai rubricii CRITIC GUEST – AICI