LUMEA CA O VOMĂ sau GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (xii)
Scrisoarea a opta: SCRISOARE-DESCHISĂ CĂTRE: MAMA-NATURĂ
(Mă)’MUCĂ-NATURĂ,
Îți scriu din Perfidul Albion, acel teritoriu al Majestății Sale Britanice pe care un „localnic” – numit Thomas Hardy – îl credea (ignorantul!) „Far from the Madding Crowd” [„Departe de lumea dezlănțuită”], încă din 1874!…. Într-un fel, cam are dreptate (cel puțin pentru mine – „venitură” din Dracula’s Land)… Spre Sud-Est, la peste 1500 de mile, se află iubita mea Romahara, cu provinciile sale istorice: Transilvada, Oltehari, Muntecama, Moldohave și Dobrogobi… ‘Mucă-Natură, prăvălit-ai peste bieții aplaudaci „Armaghedon”-ul „Apocalipsei” de foc și gheață. Pus-ai peste toată acea parte din bicisnica Europă un prelung „clopot de foc”, provenit din mătuntaiele haosului cosmic (nove…super-nove…). Până să-și șteargă sudorile, bieților supraviețuitori le administrezi, cu un „eventai gigantic”, o „boare” de F-16 în forcing, sau măcar de Formula 1… Apoi îi răcorești cu gheața cât ouăle de la Corbu’, alea, ale lu’ Adrian N. … Clar, Romahara este o saună uriaşă: după baia de aburi supra-încălziţi (trenurile, tramvaiele, autobuzele și… noastre), nici nu mai e nevoie să se „țîpe” cu capu’-‘nainte (care cap?) în băltoacele glaciare din permafrost, vine ea (gheața) la ei, ca un duș de „piatră”-n cap… pe un fond de răcoreală de uragan definitiv… În elanul tău vânjos, (vreau să spun vântos…) ‘Mucă, le-ai dat (să se bătucească pe spate) nu crăcuțe de mesteacăn, ci ditamai stejari și brazi găunoși, prăbușiți (direct în creștetul lor sau al mașinilor pe care le conduc…) To sum up (vorba englezului..), încununarea celor de mai sus este o mucalită rostire: „Cel mai frumos lucru în natură este absența omului !” (B. Bliss). ‘Mucă-mamă, câtă dreptate are… iar încununarea încununării (i.e., corolarul) vine de la poeta noastră regală – Carmen Sylva -: „D-zeu iartă. Natura niciodată…”
‘Mucă-mamă,
Ce blestem pe capul aplaudacilor noștri! E drept, după principiul nostru strămoșesc, profund moral și sănătos, de altfel, „Să moară și capra vecinului!” (sic!…), beleaua de foc și pară i-a atins și pe vecinii noștri din Balcani… Evident că incendiara fire și-a întins tentaculele și spre vecinii de la Nord, apoi, mai spre Nord-Est; problema e că aceștia nu par să mai simtă prigoana apocalipsei incendiare: acolo, văpăile Gheenei ard de multișor iar „eroicul” soldat post-sovietic aplică un alt vechi principiu, de la Stalin încoace: „Alioșa nu se pârlește, nu se răcește (după caz…); Alioșa se călește”!
Purtătorul de cruci al neamului nostru – Josnic-prea-Sființia Sa, Teodosie (cine altul?…) a fost luminat de har ceresc și a proclamat – drept leac pentru insolație și posibil adulter muieresc – purtarea obligatorie a năframei… Ce-o să facă restul muieretului netrecut pe la biserică, prin tainele măritișului?… Iaca, aici e o pita albă de mâncat pentru toți modiștii lumii… mai o pălărie, mai o băscuță, mai vreo fleașcă indefinibilă ș.a.m.d. Pentru bărbații („de sex opus”… – amintiri „dragi” de-ale mele, din armată…) rețeta e garantată: purtatul bărbii. Te va feri de insolație numa’ și numa’ de stai toată ziulica cu capul dat bine pe spate …
Acum se adeverește vorba că a venit nota de plată pentru toate păcatele noastre… dezastrul ecologic (ce pare acum, clar, ireversibil!…) este felul în care tu, ‘Mucă Natură, te-ai zbârlit feroce după ce ai fost batjocorită de „întreprinzătorul” biped fără cap, mai ales în ultimele trei secole… Eram destul de mic când auzeam sau citeam prin ziare de semnalele disperate de alarmă trase de mulți savanți ai lumii… Cine i-a băgat în seamă? Economia planetei duduia de progres științifico-tehnic, zone mari se desfătau până la plezneală în noul „corn al abundenței” (societatea de consum!…) în timp ce zone și mai mari crăpau mai departe de foame și sete, bașca războaiele („regionale”?) interminabile… Ce le păsa politicienilor vremii! (parcă cei de azi îs mai breji?) Votu’ să iasă! (în regimurile liberale), gura (măcar…) să stea închisă!… (în celelalte regimuri… înregimentate…). Acum, „la spartul târgului”, (mai degrabă, al întregii planete…) s-a găsit un fel de paleativ: gata cu vitele și porcii atât de „bășitori”! „De acolo ni se trage!” (bășinica?) Păi, atunci, să judecăm: suntem – la ora asta – cam vreo 8 miliarde de homo sapiens-sapiens (ce glumă!, mă refer la titulatura științifică a „speciei”…); și noi ne bășim și râgâim de zor… „Codoiul” (lu’ Ovarășa) și Ce-Haș-patrul „tovarășilor” de azi, gazele astea „omenești” dispar în neant? Nici vorbă! Și atunci, boieri dumneavoastră, ce soluție propuneți?!… O să zici, ‘Mucă…: „iată o conștiință ecologică!”. Nici vorbă! E prea târziu!…
Scumpa mea Natură-Mamă,
Te-ai întrupat și în bicisnicii de oameni, pedeapsa ta cu jeraticul, în loc să-i mai trezească la realitate (păcat, e cam târziu, e deja ceasul al 13-lea!), i-a tâmpit și mai mai abitir…! Nu chiar pe toți, dar pre destui – „sufi’ ” ca să ne convingă că o merităm… Și iată Dulce ‘Mucă, doar câteva exemple peremptorii dintr-un top ad-hoc alcătuit de subsemnatul, după ultimele 2-3 săptămâni de privit galeș la Europa de peste English Channel și, apoi, la America, de peste Gârlă…
-
- ‘Mucă… Aici, în Kent, (Grădina Angliei”) e o vară superbă, tipic englezească: fără „clopotul” de jar și smoală topită (pardon, nor de nisip saharian …), cu un British shower răcoros, în mai multe ture, aproape zilnic… să nu care cumva să ne ia foc creierii, cu o temperatură molcomă, cu adieri diafane etc. Mi-e greu să-mi și imaginez ce și cum se petrec lucrurile în Romahara, la 43-47 grade Celsius… la umbră („umbra” copacilor doborâți de vijelii diluviene…)… Da, respir aer britanic (mult, mult mai puțin poluat ca în Românica), beau bere (și… englezească…), fumez țigări de contrabandă englezească (făcută de arabi…), stau într-o casă foarte englezească („Kingsway House”) etc., etc. … Dar sângele meu de român-ardelean nici whisky și nici gin nu se face!… tăt mai faină-i țuica (pălinca/horinca) ardelenească… De aceea mă cutremur la ceea ce văd și aud de la Bruxelles și Strasbourg… M-am jurat de mai multe ori să nu mai bag în seamă feno-menul (pardon, ipochi-menul!) Șoșo-Bau-Bau, să mă iau, mai bine, după zurbagiul simpatic de Mircea Badea, să zic că „mă doare-n cot”!… Da!!!… prost nu-i cel care cere, ci acela care dă… nu-i cel ce se dă-n stambă de te crucești, numa’ să fie „remarcat” de prostime, ci acela care-l „bagă-n seamă”… ( în loc să-l „bage”… altundeva… după umila mea părere)… Credeam, speram că ipochimenul – acum secondat și de fantoma deșuchiată de Luis (Vicențiu) Lazarus alias ZEUS-TV. – se va potoli cumva când va da de lumea ceva mai bună din Parlamentul European… Păi, cum să se potolească muierea-bărbat, bine în-năfrămită și îmbrobodită + un teanc de ii, una lîngă alta, peste o parașută de cătrință… totul ca să-ncapă…, căci în propria piele… NU!… totul după Casa de Modă <<Teodosie & Clerul medieval>> von Tomis… Cum să se potolească, EA, care plecând dintr-o lume de tâmpiți (Cotețu’ Poporului din Bula lu’ Pândaru…), a dat, taman, în mijlocul satanelor – după augusta (dezgustabila) ei părere… Și-a tapat biroul primit (și mult visat!…) cu icoane peste icoane… va chema „popchii” (sunt destui „orto-docși” și prin preajmă !) să „dezinfecteze” locu’, să-l alunge pe Satan, să-i aghezmuiască cu apă sfințită pe toți de „acolo” (dacă se poate…)… Apoi, chiar înainte de prima ședință în plen (apoi, chiar la sus-pomenita ședință) s-a dezlănțuit! …DEUS VOBISCUM! dragi parlamentari europeni, condamnați, de prima jurist-senatoare a aplaudacilor, la … dez-europenizare!… Am urmărit reacția „mediilor sociale” de aici, din perfidul Albion… Încă intoxicați de virusul Brexit, n-au nici măcar celebrul umor englezesc să „savureze” spectacolul jalnic, de atât de mult prost gust dat o nimeni… Poate s-au gândit să recomande „continentalilor” (i.e., europenilor!…) găsirea unui „așezământ medical”, potrivit, dacă s-ar putea, undeva, dincolo de Cercul Polar… s-o mai răcorescă pe „aprinsa noastră națională”… probabil, evadată de la ZOO-Băneasa, de prea multă caniculă (aș fi fost tentat să spun „prea mult Caligula…).
- Da’… Sfinte Sisoe,… ‘Mucă, ce naiba s-o mai fi întîmplat?
Prima stupidita: Șoșo-Bau-Bau își face intrarea „triumfală” în sediul Parlamentului European, cu același tam-tam țigănesc (pardon, rrroma-… nesc…) cu care eram obișnuiți în Bula lu’ Pândaru… stilul Casei de modă „Prea-prea-ul… Teodosie & Ferentari”… Se duce ață la Cavalera de Malta, Roberta. Care se albește, văzând-o (spusele pro-rusnacei noastre). Imediat, vreo două gărzi de corp se interpun. Din spirit de prevedere… Printre zdrahoni, Șoșo-Bau-Bau-ul, cu engleza ei de baltă, îi solicită, maltezei, iute-iute, o întrevedere (nu o audiență…). Ha! doară îi EA, ex-senatoarea din Cotețul Poporului! Malteza – încă albită la față de panică – îi răspunde, încă oripilată de faima aplaudacei, ceva… cum… să-i scrie pe un bilet ce oră preferă… Din câte știu, n-a mai fost cazu’!…
Seconda stupidita: Boicotarea votului propriu prin anulare… cum? trage două X-uri gigantice peste numele Cavalerei de Malta (Roberta) și cel al Senorei de Espana (Irene) iar jos, în loc de semnătură, înjură vârtos, dar di-plo-ma- -tic!… ceva cu „la dracu’!” cu Ukraina, cu LGBT, cu dictatura U.E., cu cei ce nu agrează țările independente și suverane ale Europei etc. … Cu mândrie „patriotică”, se lasă filmată și transmisă pe Facebook, prin măiastra mână-mânuitoare de dispozitiv de înregistrare-transmisie a „genialului” său emul, Luis-Vicențiu-Lazarus-Zeus-Tv. Ne-mai-po-me-nit! (crede Ea…).
Terza stupidita: Crezându-se în Bâlciul din Cotețul Poporului, ajunsă la tribună, să-i „tragă” și Ea cu cuvântul, încep noi urlete (e întreruptă de Roberta… ce folos?…); aleșii Europei aflatără astfel de „suferințele” poporului român, datorate ucrainenilor și ajutorării acestora de către oamenii normali ai Europei…, e condamnată cu „indignare proletară” oprimarea românilor (peste un milion!) în țara vecină de la Nord și dă-i și dă-i… Ciracilor ce o așteptau afară le strigă cu măreață satisfacție „Am băgat frica în ei!”
Quarta stupidita: „Emuloasa” lu’ IPS Teodosie nu poate rata nici aici o „eliminare” din teren, un cartonaș roșu… Metsola i-a cerut de mai multe ori să o termine cu video. Dar spectacolul, bine învățat în Bula lu’ Pândaru, a fost mai fastuos ca un joc de artificii de Anul nou la Sidney: la o altă ședință de Plen: țipete cu „In God we trust!”, Masca/botnița pe figură, escortarea Ei afară din Plen, în timpul dezbaterilor alegerii Ursulei, noi urlete că nu-i lăsată să vorbească, cât ar trebui, „E permis să fac tot ce vreau!”, etalarea unui sac negru de plastic pentru morți ș.a.m.d. Se bate, din nou, cu pumnii „în pept” cu „Am adus tămâie și esență de trandafir și o să dăm…”. Amenință, afară, că va avea grijă să aducă vajnici popchi, să exorcizeze gaura asta de năpârci satanice. Nu, nu cred că s-a mai văzut în Parlamentul European așa ceva!… Or mai fi fost și altă dată ceva zurbagii, dar „ca la noi, la nimenea”!
Quinta stupidita: „Auto-intitulata” Sperietoarea Europei și-a satisfăcut din plin conceptul: nicio „familie politică europeană” nu a acceptat și cooptarea S.O.S. România (i.e., Șoșo & Zeus Tv), toți, dar toți, cât or fi fost ei de extremiști, suveraniști, naționaliști ș.a.m.d., s-au cutremurat chiar la gândul atingerii de leproasa Șoșo, cea care a ridicat din nou în slavă (și acolo!, Doamne!…) glorioasa Rusie! (în fapt, „Măreața post- dar neo- bolșevica Federație…”). Inițial, au existat 9 partide (din, evident, 9 țări…), dând 28 de europarlamentari care să formeze Europa Națiunilor Suverane. Apoi, Viktor Orban, văzându-se cu „sacii în căruță” (Ungaria e la rând acum, prin rotație, la „șefia” Europei), premierul maghiar deci, vrea să formeze „Patrioții pentru Europa”, un grup oficial (extrema dreaptă) ce a depășit deja 23 de euro-deputați – pragul de recunoaștere. Nici gând s-o accepte și pe Șoșo-Bau-Bau, din cauza „reputației Ei anti-maghiare”; ilustrissima „doamnă” a rămas o neafiliată, la fel cu e și divorțată/nemăritată de trei ori (până-n prezent…). De parcă „măritată” ar fi fost „afiliată” la vreun soț!… Ea-i „măritată” cu țara!
Iată, Mamă-Natură deci și Mamă a naturii umane!… Ufff!
‘Mucă, m-am săturat până-n gât de toate porcăriile astea (reale!) pe care a trebuit să le înșir… Haosul descrierilor mele se datorează haosului evenimentelor înseși, la rândul lor, haotice ca noimă ș.a.m.d., toate datorându-se, poate, unui eveniment- meteo excepțional azi, dar oribil de ordinar – începând cu acest teribil și mult- prea-înflăcărat prezent… E clar, căldura (ce căldură, fierbințeala de Iad!…) a ars multe sinapse din creierașul oamenilor. Valul de crime, nu mai puțin oribile, petrecute în Romahara ultimelor zile, este o șocantă dovadă! Specialiștii au acum pe ce să dea vina… Dar asta-i altă mîncare (arsă!) de pește…
„Vroiam” să mă ocup – tot acum și aici – de un proiect mai vechi al meu, dar înrădăcinat (fortuit) și el în stricta actualitate: Panem et circenses – Panem et Fotbalenses – Panem et olympicenses… Chestia sta o las pentru o viitoare scrisoare-deschisă: intenționez s-o adresez Turnului Eiffel (Paris) și Statuii Libertății (New-York)… Până atunci… nu uitați: „Cel mai frumos lucru în natură este absența omului !”
`Subscriu” și semnez…
Citește și:
- GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (11)
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii
