joi, iunie 30, 2022

[ACTUALIZARE 2] Baremul de corectare pentru proba de Limba Română la Evaluarea Națională 2022

[ACTUALIZARE 2- ORA 15.25]

Pe pagina subiecte.edu.ro, Ministerul Educației a publicat baremul de corectare de la proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2022, susținută în această dimineață de absolvenții de clasa a VIII-a.

Vezi baremul accesând galeria:

Ministrul Sorin Cîmpeanu, despre subiectele date la proba de Limba română:

„Mă bucur că subiectele au fost considerate accesibile, deși nu sunt atât de simple pe cât acuză unii. Ele sunt adecvate perioadei pe care elevii au traversat-o fără voia lor. De asemenea, ele sunt adecvate testelor PISA, deci sunt asemănătoare cu testele PISA.

Foarte multă lume întreabă ce s-a dat, pune accent pe conținut. Îndrăznesc să atrag atenția public că accentul trebuie pus pe competență. Prin proba de astăzi s-au verificat competențe de înțelegere a unui text, s-au verificat competențe cu privire la capacitatea de a formula deducții logice pe baza unui text, s-au verificat competențe de creativitate. Mă refer la subiectul 2 – acea compunere cu 20 de puncte în barem, apreciată că verifică competența de creativitate, lasă elevii să facă legătură inclusiv cu texte pe care le-au citit, făcând parte din programă sau nefăcând parte din programă.

S-au verificat de asemenea și competențe gramaticale, s-au verificat și competente cu privire la complexitatea vocabularului utilizat. Aceste competențe sunt cele mai importante. Mă bucură faptul că am apreciat, să spunem, ofertant conținutul operelor Radu Tudoran și Cella Delavrancea, dar accentul este pus pe competențe așa cum este pus și în cadrul testărilor PISA.”

Au fost două tentative de fraudă

Ministrul Educației a anunțat că la prima probă de la Evaluarea Națională 2022 au fost două tentative de fraudă. Au fost eliminați 2 absolvenți, lucrările acestora fiind notate cu 1 (unu).

Un alt incident a fost semnalat la Suceava, unde un profesor ar fi distribuit subiectele în această dimineață, fiind deja anunțate organele de cercetare.

O foaie cu subiectele a circulat pe internet încă de la ora 9 dimineața, oră la care a debutat proba de Limba română. Era inscripționat pe ea numărul centrului din care plecase, din Suceava. Ministrul a anunțat că nu tolerează încălcarea de către profesori a secretului de serviciu, așa că Inspectoratul Școlar Suceava a demarat o anchetă, la fel și organele abilitate.

6.668 de absolvenți au absentat

Au fost 3.655 centre de examen, iar 148.891 de absolvenți ai clasei a VIII-a din totalul celor înscriși s-au prezentat susținerea acestei probe. Au absentat 6.668 de absolvenți.

***
[ACTUALIZARE 1 – ORA 11.00] EVALUAREA NAȚIONALĂ 2022 pentru absolvenții claselor a VIII-a. Vezi SUBIECTELE la Limba și literatura Română

Absolvenții de clasa a VIII-a care au susținut azi proba scrisă la Limba și literatura Română au primit varianta 4 a subiectelor făcute pentru acest examen de către Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție din subordinea Ministerului Educației. Potrivit subiectelor primite de elevi, textele suport, la prima vedere, au fost din „Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran și „Frânturi din viața lui Delavrancea”, de Cella Delavrancea. Pe baza acestora au fost câte 9 itemi (cerințe) la primul text și 8 pentru al doilea.

Subiectele de „creație” au fost punctul 9 de la subiectul I A, și subiectul al II-lea.

La subiectul I A, punctul 9, este următorul: Asociază fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

De remarcat aici că autorii au lăsat libertatea elevilor de a alege și un text citit fără să fie în cerințele de la școală.

La al doilea subiect de „creație”, cel de la subiectul al II-lea, elevii au primit următoarea cerință: „Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici”.

Iată care au fost subiectele:

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate

Subiectul I.

Textul 1: „În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, ședea, cu picioarele atârnate în jos, un băiețandru de vreo șaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de oaie dată pe ceafă, si cânta încetișor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.

― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ţi-am adus să mănânci! La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, şi chipul oacheş, bătut de vânt, i se lumină.

― El e băietanul de care ţi-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.

Acesta sări pe puntea barcazului şi se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos. Atunci văzu că la picioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul negru, plin de praf şi încâlcit, cam slab şi năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înţeles, care însă, în toată înfăţişarea lui, poate puţin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoş lup.

Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. Câinele se ridică şi el, se trase un pas înapoi şi rămase aşa, atent. Privirea lui nu arăta nici teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui om, ca a unui om care o are, bineînţeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […]

― Să nu-ţi pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeţi cele de cuviinţă pentru osteneala ta.Băiatul făcu o mişcare cu mâna ca şi cum ar fi vrut să arate că nu ţine la niciun fel de răsplată. Văzându-l aşa şi gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simţi întristat.

― Câinele-i al tău? îl întrebă.

― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine şi n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am izgonit. Aşa că umblăm amândoi.

Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail. Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia le cumpărase după listă şi le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă şi bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât dacă aveai lista lor în cap. […]

Anton Lupan se ridică:

― N-ai vrea să rămâi cu noi?

― Şi ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.

― Ce-o să facem toţi. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoieşti?

― Da’ pe Negrilă îl iei?― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.

Obrazul băiatului se lumină şi tot ceea ce fusese îndoială şi amărăciune pe chipul lui se pierdu în vânt. Iar vântul îi purtă îndoiala şi amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf şi se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se şteargă urma pe veci.

Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om pe deplin mulţumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiţi la marea vineţie în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe ţărm, aruncându-se în apă şi tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca şi când ar fi simţit că începe altă viaţă şi pentru el, şi pentru stăpână-su.

― Domnule, întrebă Mihu, fără să-şi poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?

― Numai apă, Mihule. Şi încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.

― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit. În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […]

― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!”

Radu Tudoran, „Toate pânzele sus!”

Textul 2:

„În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. […]

Într-un an, tata a adus acasă un căţeluş alb, cu părul scurt şi mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac din Dalmaţia, tata i-a pus numele „Şmil”. Acest Şmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subţire şi lung, şi pricepea toate ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam uşa şi strigam: „Şmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru şi lucios de prepelicar, îi lua urma şi nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Naţional, unde s-a auzit lătratul lui voios la o repetiţie a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul actualului Muzeu Naţional, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi spunea: „V-a căutat Şmil”. Şi atunci, tata scurta conversaţia cu prietenii. […]

Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira cupola măreață a Sfintei Sofia, […] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda un prim fel, barbuni, al doilea… barbuni, al treilea… barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.

Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta, așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.

Întors în România, se aşeza iar la lucru […] şi, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea că-i întăreşte ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon […] şi-mi făcea câte o observaţie, întotdeauna întemeiată”.

Cella Delavrancea, „Frânturi din viața lui Delavrancea”

MAI MULTE – PE SITE-UL Edupedu

……………………………………………………………….

[TTLUL INIȚIAL] – ORA 7.30 – Absolvenții de clasa a VIII-a încep EVALUAREA NAȚIONALĂ 2022. Prima probă este cea scrisă la Limba și literatura română

Absolvenții de clasa a VIII-a încep luni, 14 Iunie, Evaluarea Națională 2022.

Prima probă este cea scrisă la Limba și literatura română. Elevii au de susținut două examene scrise (respectiv trei, pentru minorități), între 14-17 iunie: la Limba și literatura română, limba maternă (pentru minorități) și matematică.

Numărul de elevi înscriși la Evaluarea Națională 2022

172.822 de elevi erau în clasa a VIII-a anul acesta școlar, în 2022, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației la simularea Evaluării Naționale. Aceștia sunt automat înscriși la Evaluarea Națională, dar cifrele ar putea fi ușor diferite dacă luăm în calcul elevi cu medii neîncheiate sau corigențe.

Număr de locuri alocate clasei a IX-a pentru anul școlar 2022-2023

Pentru anul școlar următor sunt alocate 130.600 de locuri la clasa a IX-a (învățământ cu frecvență zi) la nivel național și 11.000 de locuri pentru clasa a IX-a, învățământ cu frecvență seral și frecvență redusă, potrivit Hotărârii de Guvern care aprobă cifrele de școlarizare pentru anul școlar 2022-2023. Alte 60 de mii de locuri sunt în învățământul profesional.

Subiectele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română

sunt realizate în conformitate cu programa de examen aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3237/2021. Programa de evaluare are la bază programa școlară la disciplina limba și literatura română, clasele V-VIII, aprobată prin OMEN nr. 3393/2017.

Variantele de subiect
  • Variantele de subiect sunt construite astfel încât itemii să măsoare gradul de formare / dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen.
  • Deși în 2022, s-a publicat ediția a treia a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM3), variantele de subiect vor fi proiectate în așa fel încât să fie valorificate experiențele de învățare ale elevilor, prin aplicarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române ale DOOM2, publicat în 2005. Subliniem faptul că evaluarea lucrărilor absolvenților de clasa a VIII-a se va face ținând cont de cele două ediții ale acestei lucrări normative (DOOM2 și DOOM3), fără a fi vizate elemente tratate distinct.
  • Textele-suport sunt alese, preponderent, din patrimoniul cultural (național și universal) și respectă temele precizate în programă: Eu și universul familiarEu și lumea din jurul meuOrizonturile lumii și ale cunoașteriiReflecții asupra lumii.
  • Este esențial ca absolventul de clasa a VIII-a să citească atent cerințele și să respecte prevederile acestora.
  • În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat.
  • Pentru verificarea respectării limitei de cuvinte, se vor lua în calcul toate cuvintele scrise de elev (inclusiv conjuncții, prepoziții, articole etc.).
Structura subiectelor, aceeași ca la Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2020-2021:
Subiectul I – cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează: A – preponderent, evaluarea competenței de lectură, a competenței intelectuale; B – preponderent, evaluarea competențelor lingvistice.
  • Itemul care evaluează competența de Recunoaștere a modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale sau pe cea de Evaluare a informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale poate avea în vedere: identificarea structurii / a tiparului textual, a mijloacelor de caracterizare, rolul textului descriptiv / dialogat / narativ în textul literar, relația dintre imagine și cuvânt în textul multimodal, valoarea stilistică a diminutivelor, identificarea / interpretarea unor figuri de stil etc.
  • Pentru evaluarea competenței de prezentare a unor răspunsuri personale pe marginea unor texte diverse, se solicită absolventului de clasa a VIII-a redactarea unui text de opinie. Astfel, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul: în primul rând, în al doilea rând, în concluzie, accentul fiind pus pe gândirea critică.
  • În ceea ce privește itemii care urmăresc evaluarea competențelor de comparare din programa de examen: Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverseCompararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii și Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi (așa cum este, de exemplu, cerința A9 din modelul oficial, publicat în noiembrie 2021: Asociază fragmentul din „Croitorul de cărți” de Monica Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text ), compararea se poate realiza, conform competențelor, după o serie de criterii date, prevăzute de acestea și de conținuturile asociate: tema, valoare (culturală / morală), personaj, idei, punct de vedere, structură etc,; subliniem că pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală.
  • Subiectul I.B are în vedere, preponderent, evaluarea competențelor lingvistice, cu accent pe caracterul comunicativ-funcțional.
Subiectul al II-lea constă într-un item subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea din textul literar (metatext) sau scrierea creativă.
  • Pentru itemii care vizează redactarea unui tip de text studiat (rezumat, text argumentativ etc.), reperele nu vor fi precizate în cerință, întrucât ele se suprapun cu achizițiile elevului. În cazul rezumatului, de exemplu, evaluarea vizează în ce măsură elevii cunosc regulile de alcătuire a acestuia, deosebindu-l de planul simplu / dezvoltat de idei sau de simplă relatare a evenimentelor.
  • Un alt item care vizează scrierea despre text ar putea solicita caracterizarea personajului, pe baza unor repere ca: precizarea identității, a statutului personajului, prezentarea trăsăturilor morale și fizice, precizarea unor mijloace de caracterizare identificate în text, comentarea unor secvențe relevante, asocierea personajului din textul-suport cu un personaj dintr-un alt text literar (din perspectiva valorii, a unor trăsături comune etc.) sau asocierea din perspectiva unor valori comune (o valoare personală și o valoare a personajului); în cazul unui item care vizează prezentarea temei sau a semnificației / unei semnificații din textul liric (de asemenea, un item posibil ce vizează scrierea despre text), reperele pot avea în vedere: descrierea în cuvinte proprii a lumii textului (redare parafrastică), prezentarea unor semnificații ale textului dat, interpretarea unor figuri de stil, corelarea unor idei cu o idee dintr-o altă operă artistică etc.
  • În cazul scrierii creative, itemul permite adaptarea reperelor date la secvențele prototipice / structurile textului prevăzute în programă.
Ce trebuie evitat în redactarea lucrărilor

Absolvenții de clasa a VIII-a vor redacta lucrurile astfel încât să evite o serie de elemente care nu vor putea fi punctate sau care nu se vor puncta precum: truismele, utilizarea unor idei cu caracter general, folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară, a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus, a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării, utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice”.

Recomandările Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație pentru elevii de clasa a VIII-a:

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, din Ministerul Educației a venit cu precizări legate de subiectul la Limba română de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a. Printre acestea, faptul că nu sunt obligatorii conectorii de tipul „în primul rând”, „în al doilea rând” pentru textul de opinie, sau că nu vor fi punctate truismele și clișeele lingvistice.

„Deși în 2022, s-a publicat ediția a treia a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM3), variantele de subiect vor fi proiectate în așa fel încât să fie valorificate experiențele de învățare ale elevilor, prin aplicarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române ale DOOM2, publicat în 2005. Subliniem faptul că evaluarea lucrărilor absolvenților de clasa a VIII-a se va face ținând cont de cele două ediții ale acestei lucrări normative (DOOM2 și DOOM3), fără a fi vizate elemente tratate distinct”, se mai arată în recomandare. Detalii, aici.

Probele sunt monitorizate audio-video. Reguli de desfășurare

Este interzisă introducerea în sălile de examen a oricărui tip de materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări, cărți, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și a telefoanelor mobile și a  instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informații sau de comunicare.

De asemenea, se interzice candidaților să introducă în sala de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen în acest scop. Nu sunt acceptați în examen candidații care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop.

Sesizarea eventualelor disfuncționalități

Ministerul Educației pune la dispoziția celor interesați o linie TELVERDE – 0800801100 – pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind desfășurarea Evaluării Naționale. Numărul va fi disponibil pe durata probelor scrise (14 și 16 iunie, între orele 8:00 – 16:00, respectiv vineri, 17 iunie, între orele 8:00 -14:00).

Respectarea GDPR

Comunicarea rezultatelor obținute se face anonimizat, atât în centrele de examen, cât și pe Internet, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Mai exact, vor fi utilizate coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Cum se calculează media de admitere
MA= 0,2 × ABS + 0,8 × EN 
unde:
  • MA = media de admitere;
  • ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;
  • EN = media generala obținută la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a

Media generală obținută în cadrul Evaluării Naționale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a. Absolvenții clasei a VIII-a își vor putea continua studiile în învățământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toți elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

Calendarul Evaluării Naționale 2022:

14 iunie 2022 – Proba la Limba și literatura română — proba scrisă

16 iunie 2022 – Matematică — proba scrisă

17 iunie 2022 – Limba și literatura maternă — proba scrisă

23 iunie 2022 (până la ora 14.00) – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19:00) și 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor

24 iunie – 29 iunie 2022 – Soluționarea contestațiilor

30 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor finale la Evaluare Națională 2022 după soluționarea contestațiilor

După Evaluarea Națională, pe 14 iulie începe repartizarea computerizată la liceu.
Calendarul admiterii la liceu 2022:

4 – 11 iulie 2022: Completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a Orice opțiune greșită poate conduce la o repartizare nedorită. Completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ și depunerea/transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere.

Candidații nerepartizați pe locurile speciale pentru rromi și candidații nerepartizați pe locurile distinct alocate în unitățile de învățământ de masă candidaților cu CES, precum și cei care au fost repartizați dar care solicită, în scris, renunțarea la locul pe care au fost repartizați, care doresc să participe la etapa de repartizare computerizată și admitere în învățământul liceal pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022-2023, completează opțiunile în perioada 8 – 11 iulie 2022.

4 – 11 iulie 2022: Introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere.

4 – 11 iulie 2022: Verificarea de către părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli în baza de date computerizată și listarea fișelor corectate din calculator, operațiuni ce se vor realiza utilizând aplicația informatică centralizată.

12 iulie 2022: Termenul-limită pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere la centrul de admitere județean/al municipiului București, precum și a listei absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată, prin confirmarea operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată.

Predarea/transmiterea de către comisia din centrul de înscriere a fișelor de opțiuni originale la centrul de admitere județean/al municipiului București.

12 iulie 2022: Transmiterea bazei de date de la centrele de admitere județene/al municipiului București la Centrul național de admitere prin confirmarea, de către acestea, a finalizării operațiunilor specifice, în aplicația informatică centralizată.

13 iulie 2022: Verificarea și corectarea eventualelor erori din bazele de date, precum candidați aflați în baza de date pentru admiterea computerizată și care au fost deja admiși la liceele la care se susțin probe de aptitudini etc., de către Comisia națională de admitere și comisiile de admitere județene/a municipiului București; transmiterea modificărilor la comisia națională.

13 iulie 2022: Corectarea erorilor și confirmarea încheierii modificărilor în aplicația informatică centralizată.

14 iulie 2022: Repartizarea computerizată în învățământul liceal a absolvenților clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 – 2023.

14 iulie 2022: Comunicarea rezultatelor candidaților repartizați computerizat în învățământul liceal.

Afișarea în unitățile de învățământ gimnazial a listei cu locurile neocupate în unitățile de învățământul liceal din județ/municipiul București.

15 – 20 iulie 2022: Depunerea dosarelor de înscriere la școlile la care candidații au fost repartizați.

20 iulie 2022: Transmiterea de către unitățile de învățământ liceal a situației locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaților admiși în această etapă de admitere.

21, 22 și 25 iulie 2022: Rezolvarea de către comisia de admitere județeană/ a municipiului București, a situațiilor speciale apărute după etapa de repartizare computerizată.

 

Critic Arad
Critic Aradhttps://criticarad.ro/
Cotidian din Arad cu prima aparitie in 8 aprilie, 2016, cuprinzând știri, reportaje, investigații de presa, opinii, pamflete, sport si publicitate

Ultimele Știri

Related news