INVESTIGATII

[ACTUALIZARE] Concursurile de directori în școli nasc scandaluri și scot la iveală discrepanțele dintre politică și oameni. Cazul Liceului „Ioan Buteanu” din Gurahonț. Vezi replicile profesorilor respinși – II

 

Scandalul iscat de concursul pentru ocuparea postului de director al Liceului „Ioan Buteanu” din Gurahonț nu doar că nu s-a încheiat – din reacțiile pe care articolul inițial le-a stârnit îndeosebi între localnici, putându-se observa cu „ochiul liber” că abia a început. Ies la iveală frustrări nerezolvate, tare ascunse ale sistemului politico-administrativ care guvernează, ca o umbră sumbră, tot ce se întâmplă în școlile românești – de la conducerea la vârf și până la elevul-problemă din ultima bancă. Liceul „Ioan Buteanu” din Gurahonț
Aveți, în continuare, ca temă de analiză și meditație, replicile pe care profesorii respinși – în opinia noastră, după criterii politico-subiective (dar puteți să ignorați acest punct de vedere) – ni le-au trimis pe adresa de mail a redacției. Am înțeles să le publicăm fără niciun alt fel de comentariu.

Replica profesorului Păiușan Teodor

Nu am vrut să deschid polemici în presă pentru problema mea personală, dar două motive mă determină să fac acest lucru: primul este determinat de faptul că aceste întâmplări ar putea să se abată şi asupra altora de aceeaşi bună credinţă ca şi mine, al doilea a fost stimulat de „ieşirea” imediată în presă a „venerabilei edile” după nu ştiu care postări pe facebook, postări pe care nu le-am citit, nefolosind această reţea de comunicare, dar fiind atenţionat de numeroşi prieteni că de ce nu ripostez.

Spun aceasta pentru că după 27 de ani de profesor de istorie în care am prezentat elevilor mei ţara noastră ca cel mai frumos loc din lume, iar şcoala ca cea mai nobilă instituţie, să constat că personaje care se împăunează ca „dascăl” pensionar să poată evalua acelaşi răspuns la lecţie pe care colegele sale l-au apreciat cu note de 10 sau 8,50, aceasta să îl aprecieze cu nota 2 (doi). Nu  comentez nota celuilalt evaluator, eunucul, pardon, ţucul, care nu ştiu ce studii profunde de docimologie a absolvit. Această „evaluatoare”, autointitulată ca „reprezentantă a intereselor comunei”, că ale comunităţii cu nivel intelectual ridicat nu cred că le poate percepe, îşi justifică notarea prin înregistrările audio-video. Dar mă întreb cum pot acestea dovedi o notă care nu are nici o tangenţă cu grila de evaluare  (Anexa 4 a Metodologiei de concurs) pe care constat că nu a avut capabilitatea să o citească, deşi a semnat-o. Afirm aceasta petru că „în mărinimia dânsei” declară că nu a fost de „rea credinţă”  ca să mă depuncteze la evaluarea CV-ului, neştiind de fapt că punctele din CV sunt datorate unor fapte ce îmi aparţin ca şi coordonator de proiecte pe care le-au folosit şi „pupilele onorabile”  pe care le-a notat cu 10 pe linie ca şi participante la aceste proiecte.

Domnia sa deplânge stresul candidaţilor neagreaţi, dar uită că intervenţiile personale au fost  de „noaptea minţii”, adică total în afara grilei de evaluare, afirmând idei de plagiat, pe care dealtfel dânsa ca profesoară de limbă răsăriteană, că pe cele vestice nu cred că le-a cunoscut vreodată, idei ce le-a folosit pe tot parcursul mandatului mangerial la liceu din documentele create de echipa precedentă pe care a preluat-o pe jumătate, făcând din directorul adjunct creierul intelectual al actelor sale manageriale.

În virtutea experienţei „îndelungate” a uitat că Proiectul de Dezvoltare Instituţională (denumire pe care dânsa o siluieşte) a fost după cum declară „pe propria răspundere”,  elaborat începând cu 2003 până 2007. Deci 2003 este anul altei echipe manageriale pe care cu onoare eu am condus-o. Cu „bună intenţie” mai declară acestă atotfăcătoare că „liceul din Gurahonţ arată aşa, inclusiv datorită mie”. De acord cu termenul inclusiv când ne referim la cele două programe guvernamentale care au finanţat geamurile şi uşile termopan, dar cine oare va căuta de unde există termopane şi la apartamente personale, sau reabilitarea încălzirii centrale din nou, dar unde sunt cele 150 de calorifere din fontă pe care distinsa edilă actuală le-a uitat pe „undeva” şi le caută acum în inventarul şcolii?
Da, sunt de acord că „Planul de Acţiune al Şcolii” este un instrument de lucru care trebuie să evolueze în funcţie de „contextul POLITICO-social şi economic”, dar atunci de ce uităm că evoluţia documentului nu înseamnă plagiat ci doar o dezvoltare pe care în mărinimia dânsei a notat-o cu 2 după ce în anul precedent l-a semnat ca şi membră a echipei de elaborare.

Replica profesorului Vesa Ciprian

Am ales să particip la concursul pentru ocuparea postului de director/director adjunct la Liceul ,,Ioan Buteanu” Gurahonț în baza experienței didactice, a cunoștințelor și a competențelor dobândite prin studiile efectuate, cursurile de perfecționare în domeniul managementului educațional și a experienței acumulate ca director și director adjunctv(patru ani indeplinind funcția de director la o școală gimnazială din județ, iar în perioada 2014-2016, director adjunct la Liceul ,,Ioan Buteanu”Gurahonț). Ceea ce s-a întâmplat în cadrul ultimei probe a concursului, cea de prezentare a scrisorii de intenție și a ofertei manageriale, din data de 21.10.2016, depășește limitele corectitudinii, caracterului și ale bunului simț pentru anumite persoane, membre în comisia de concurs. Vorbim la nivel național că intenționăm să depolitizăm sistemul de învățământ, că dorim să punem manageri de școli competenți, dar se pare că în unele locuri această țintă strategică este greu de atins. Dacă la proba scrisă, unde a fost un subiect național, am obținut nota 9,00 și la proba de evaluare a C.V.-ului, unde am obținut nota 8,00, fiind evaluat de aceeași membri ai comisiei, la ultima probă s-a simțit influența politică. Susțin aceasta în condițiile în care cei doi membri din comisie, reprezentanți ai cadrelor didactice și coordonatorul, inspector școlar, care știu clar cu ce se ,,mănâncă” managementul școlar, făcând parte din Corpul Național al Experților în Management Educațional, mi-au acordat două note de 10, respectiv 8,50, pe când primarul comunei Gurahonț și reprezentantul Consiliului Local Gurahonț, ,,experți” în domeniul managementului școlar, mi-au acordat nota 3, respectiv nota 4. Doamna primar afirmă printre altele că dumneaei nu a fost de rea credință și că dacă era așa, depuncta la proba cu C.V.-ul. Dumneaei ar trebui să recunoască și s-o spună public că la proba scrisă nu putea să acorde decât aceeași notă ca și ceilalți din comisie, deoarece examenul a fost grilă, iar la proba de C.V. nu putea depuncta decât în lipsa documentelor sau în neîncadrarea acestora în condițiile impuse de grila de evaluare. Toate aceste documente ale mele au fost ințial postate pe platforma MENCȘ și care s-au prezentat și au fost analizate în cadrul comisiei, toți acordându-mi același punctaj. Eu am avut toate documentele conform grilei de punctaj, la unele capitole chiar suplimentare. Notele acordate de cei doi reprezentanți ai Primăriei la ultima proba, nu mi-au fost justificate, notarea s-a făcut în absența mea, deși metodologia de concurs prevedea să se facă în prezența candidatului. O astfel de atitudine grosolană venită din partea unor persoane care la bază mai sunt și cadre didactice(mă refer la reprezentanții Primăriei) și care trebuie să ofere un exemplu de conduită, cred că nu trebuie tolerată, în condițiile în care în sala de examinare a asistat și un elev, ca observator din partea Consiliului Elevilor. Este evidentă atitudinea și stilul de notare al celor doi reprezentanți ai Primăriei, deoarece la primele probe dumnealor nu și-au putut ,,juca” rolul cum ar fi vrut și unde eu eram cu un punctaj mai mare decât al contracandidatelor preferate de dumnealor. În plus, schimbarea mea din funcția de director adjunct, începând cu 01.09.2016, la solicitarea aceleiași distinse doamne primar pe motivul unui management defectuos, în condițiile în care consiliul de administrație al IȘJ Arad mi-a acordat pentru activitatea managerială desfășurată calificativul maxim, Foarte Bine.Și acest fapt spune multe despre acordarea acelor note de 3, respectiv 4. Și atunci ar trebui să ne întrebăm cu toții: În aceste condiții, oare mai putem vorbi despre adevăr, bun simț, dreptate elevilor, tinerilor? Cum mai putem pretinde respect, când oferim viitoarelor generații exemple care reclamă lipsa bunului simț, a caracterului și a corectitudinii?

…………………………………………………………………………………………………

[TITLUL INIȚIAL] (22 octombrie, 2016): Concursurile de directori în școli nasc scandaluri și scot la iveală discrepanțele dintre politică și oameni. Cazul Liceului „Ioan Buteanu” din Gurahonț

De zeci de ani „plutește în aer” convingerea că directorii de școală sunt numiți politic. Nici politicul și nici directorii nu recunosc acest fapt – în pofida faptului că sunt actorii principali ai acestui film, în fond, prost. Iar parabola lui Pilat care se spală pe mâini este la ea acasă în Inspectoratul Școlar.

În acest an s-a schimbat, cică, „din temelii” metodologia de numire a directorilor de școli

și, tot cică, aceștia au fost numiți în urma unui „concurs organizat transparent”. Încă de la început, de când Ministerul Educației a anunțat metodologia aplicabilă concursului, au apărut reacții controversate atât din mediul didactic cât și din cel politic și, mai mult, chiar din rândul elevilor și părinților care, în majoritatea cazurilor, sunt mulțumiți de activitatea directorilor în funcție, ai școlilor la care învață și își doresc continuitate. Astfel, în acest an, s-a organizat concursul pentru ocuparea postului de director, constând în 3 probe obligatorii după cum urmează: o probă scrisă, o probă de analiză a CV-ului didactic al canditatului și o probă (ultima cronologic) de prezentare a ofertei manageriale și a scrisorii de intenție. Dacă la primele două probe (cea scrisă și cea de evaluare CV) candidații au fost evaluați de persoane implicate și din interiorul sistemului de învățământ, la ultima probă (cea a prezentării ofertei manageriale și a scrisorii de intenție), evaluarea a fost făcută de primari și consilieri locali. Astfel, chiar dacă un candidat a obținut punctajul maxim la primele două probe care aveau strict legătură cu evaluarea competențelor lor educaționale, ultima probă a fost cea care a departajat candidații și care a influențat definitoriu șansele de ocupare a postului. Deci, chiar dacă punctajul total a fost mai mare decât al celorlalți candidați, un candidat poate fi respins pe motiv că punctajul la proba „ politică” nu a fost maxim. Or, asta este dovada că directorii sunt numiți din considerente politice.

Cazul Liceului „Ioan Buteanu” din Gurahonț
(foto principal)

tabel

Fără a fi un lucru rău ca directorii de școală să fie evaluați periodic (nu credem să conteste cineva acest fapt), trebuie ca, totuși, să avem o imagine clară și de ansamblu asupra competențelor, de orice natură, a celor care își dau girul pentru unul sau altul dintre candidați. Cazul nostru concret este cel de la Liceul „ Ioan Buteanu” Gurahonț unde, conform datelor clar transmise pe mailul redacției, „Prof. Păiușan Teodor Gheorghe a luat notele: 10 de la prof. Nicula Simina, 10 de la prof. Neluța Șandru, 8.5 de la reprezentant inspectorat, 2 de la consilier local Chișu Traian și 2 de la primarul Moțica Ana Lenuța, obținând un punctaj total de 121,825, totuși fiind declarat respins. Prof. Vesa Ciprian Nicușor a luat notele: 10 de la prof. Nicula Simina, 10 de la prof. Neluța Șandru, 8.5 de la reprezentant inspectorat, 4 de la consilier local Chișu Traian și 3 de la primar Moțica Ana Lenuța. La proba de CV, prof. Păiușan Teodor a luat nota 8.75, cea mai mare dintre toți candidații și la scris a luat nota 9.125 tot cea mai mare dintre toți candidații. Prof. Vesa Ciprian a luat la CV nota 8 și la proba scrisă nota 9, obținând un punctaj total de 120,25 fiind declarat admis.

Contactată telefonic, primărița comunei Gurahonț, Ana Lenuța Moțica, și-a justificat nota acordată declarând următoarele:

Eu, în calitate de primar reprezint interesele comunității și trebuie să vin în întâmpinarea nevoilor comunității în ceea ce privește actul de învățământ. Din acest motiv pot să-mi justific notarea și-mi asum tot ceea ce fac. Dovada sunt inregistrările audio-video ale probei de concurs care pot susține decizia pe care am luat-o. Nu am fost de rea credință, dacă eram așa, depunctam la proba cu CV-ul. Dacă un candidat nu este capabil să-și regleze stresul și frustrările, asta e problema candidatului respectiv. Candidații nemulțumiți au dreptul de a contesta rezultatul. Nu stiu dacă întâmplarea face sau nu, la bază sunt profesor și am lucrat în acest sistem. Am fost inițial profesor de limba rusă și apoi de limba franceză și română. Acest fapt mi se imputa  adesea de către  fostul director. Am fost și director al acestui liceu, știu cum l-am găsit și cum l-am lăsat. În 2013-2016 planul de acțiune pentru dezvoltare al școlii (strategia de dezvoltare) nu a existat. Foștii directori, membri CA și chiar eu, apar în calitate de primar  menționat în acest plan și, mai mult, apreciez ca plagiat acest plan întrucât este copiat aproape integral din Strategia făcută în perioada  2003-2007. Dacă liceul din Gurahonț arată așa, arată inclusiv datorie mie.  Planul de acțiune al școlii este doar un instrument de lucru care trebuie să evolueze în funcție de contextul politico-social și economic al societății noastre.”

Acest caz, care cu siguranță nu este singurul, este o dovadă a faptului că, încă, sistemul de învățământ din România este în derivă. Încă nu se delimitează interesul actului educațional de interesul politic. Încă administrația locală nu este conștientă de faptul că are calitatea de ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ din raza sa adminstrativ-teritorială fără să conteze numele directorului. Acest fapt nu poate decât să nască îndoieli și retorici privind interesele pe care le-ar putea avea administrația din moment ce are rol definitoriu în numirea unor directori aserviți. Mai mult, este o manieră subtilă de a scăpa de directori competenți, care au manageriat cu responsabilitate școala pe care au condus-o dar care nu au fost ușor de colorat politic.

 

Sasha Romanov, 24 octombrie 2016 10:15

tabel