Front 7 ȘTIRI

[ACTUALIZARE] Demersul salvatorilor de animale a dat roade: 14 câini au fost preluați din două locații din municipiu și 4 din localitatea Gurba [VIDEO]

 

[ACTUALIZARE] Demersul salvatorilor de animale a dat roade: 14 câini au fost preluați din două locații din municipiu și 4 din localitatea Gurba [VIDEO]

Evenimentul de sâmbătă, 20 februarie, când pe strada Grigore Alexandrescu, colț cu Preparandiei, zeci de oameni s-au adunat în fața unui imobil în care erau chinuiți mai mulți câini, a avut o finalitate. După mai multe ore de insistențe, proprietara imobilului a dat curs rugăminților reprezentanților asociaților pentru protecția animalelor și s-a prezentat de bună voie la fața locului. Astfel, împreună cu aceasta, s-a pătruns atât în imobilul de pe strada Grigore Alexandrescu, colț cu Preparandiei, de unde au fost preluați 7 câini, dar și într-un alt imobil de pe strada Ceahlău din municipiu (tot proprietatea acesteia) unde se mai aflau 7 câini, ținuți în aceleași condiții. Mai mult, după preluarea animalelor din locațiile din municipiu s-au deplasat în localitatea Gurba de unde au fost preluați alți 4 câini.

Din filmările realizate de salvatori în locațiile unde erau ținuți câinii se văd condițiile mizerabile. Îngrijorarea este că, în urma episodului de la Gurba din vara lui 2020 a mai putut fi posibil un asemenea comportament al femeii și, în aceeași locație, au reapărut animale.

Salvare câini Gurba:

 

Salvare câini strada Ceahlău:

***

[TITLUL INIȚIAL](21 februarie 2021):„Poliția animalelor” e o prosteală online… iar cadrele par că sunt și mai slab pregătite, și mai insensibile 

Avem sau nu avem POLIȚIA ANIMALELOR? Un alt episod cu și despre polițiști neinstruiți… nu neapărat din vina lor, neinstruiți. E un haos legislativ care-i pune pe polițiști într-o lumină proastă. Polițiștii din video de la fața locului de fapt, sunt prinși în vârtejul creat de haos și lacune legislative, fără voia lor. Toate referințele la „polițiști” în cuprinsul acestui material sunt generice, ar fi putut fi oricare alt echipaj, desfășurarea intervenției fiind aceeași. Acest material critică lipsa de coerență legislativă, lipsa unei proceduri clare pentru polițiști, lipsa unei coerențe în ceea ce privește raporturile interinstituționale în asemenea situații și nu este un atac la persoana celor din echipajul prezent la fața locului.

Sâmbătă, 20 februarie, s-a derulat sub ochii tuturor un alt episod dintr-un film de groază având-o ca protagonistă, pe celebra deja, Decuseară Carmen, femeia care, cu largul concurs al autorităților, torturează de ani de zile, în diverse locații din municipiu și din județ (vezi cazul de la Gurba din vara lui 2020 și cazul de la Pâncota nu mai departe de 17 februarie 2021) sute de câini. Episodul cel mai recent este cel de sâmbătă când, pe strada Grigore Alexandrescu, colț cu Preparandiei, zeci de oameni s-au adunat în fața unui imobil în care erau chinuiți alți zeci de câini, de către aceeași Decuseară Carmen. Scopul acestei acțiuni a fost cel de a lua animalele din acea casă și să fie plasați într-un adăpost pentru a putea fi îngrijiți așa cum se cuvine. Despre starea animalelor și despre „metodele” diabolice de torturare a lor, oricine își poate da seama urmărind filmarea celor de la TV Arad prezenți la fața locului și pe care o redăm integral la finalul acestui material.

În ceea ce ne privește, de această dată, am ales să tragem un semnal de alarmă și unele concluzii cu privire la un alt aspect care este la fel de îngrijorător (dacă nu chiar mult mai îngrijorător) decât acest fenomen al torturării animalelor: deprofesionalizarea celor care îmbracă uniforma M.A.I, acel M.A.I care are sloganul „Siguranță și Încredere”.

Urmărind filmarea de la fața locului ne-a îngrijorat și revoltat profund atitudinea și „profesionalismul” polițiștilor veniți la fața locului. Din tot peisajul ăla de oameni, singurele persoane care și-au făcut bine treaba au fost Izabela Vekas de la TV Arad, Iasmina Moț și ceilalți reprezentanți ai altor asociații de salvare a animalelor.

Prestația polițiștilor veniți la fața locului a fost lamentabilă și nu poate fi ignorată

 

În primul rând, cum cei de la 112 nu știu că există Poliția Animalelor și nu știu unde să redirecționeze solicitarea? De ce nu este încă înființată o linie specială de asistenţă telefonică, rezervată exclusiv pentru apelurile legate de animale în pericol şi care ar permite poliţiştilor să răspundă în mod operativ la urgenţe?

În al doilea rând, cum este posibil ca un echipaj de poliție să ajungă la fața locului la peste 20 de minute de la apelul la 112?

În al treilea rând, cum este posibil ca polițiștii veniți la fața locului să fie total nepregătiți și neinstruiți? Cum este posibil să ajungă la intervenție și să stea în mijlocul străzii să caute pe Google legislația? Cum este posibil să nu știe și să afle de la cei pe care au venit să-i „ajute” că legislația s-a completat / modificat și care le sunt atribuțiile? Cum este posibil ca polițiștii să primească telefonic „consultanță” cu privire la noile reglementări legale? Ce fac acești polițiști în restul timpului din programul de lucru, când nu sunt chemați la intervenții, de nu au timp să se informeze, să studieze acte normative nou apărute, aplicabile de câteva luni (!) și care au legătură directă cu activitatea lor? Ce mama naibii fac șefii lor de nu-i instruiesc constant?

Ce ar fi trebuit să știe polițiștii veniți la fața locului
În primul rând, ar fi trebuit să știe de existența Ordonanței de urgență nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice. Această ordonanță completează și modifică Legea 205/2014 de protecție a animalelor și definește situațiile de pericol în care se poate afla un animal și anume:

a) animal care a fost rănit sau schingiuit;

b) animal care a fost implicat în lupte între animale sau cu animale;

c) animal domestic sau animal sălbatic captiv asupra căruia a fost practicat tirul;

d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale;

e) animal domestic expus forțat la temperaturi foarte ridicate ori foarte scăzute;

f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine și caprine aflat, fără supraveghere, pe căile de circulație publică.

În cazul nostru concret, ar fi fost aplicabile cel puțin lit.a) și lit.e) de mai sus, fără a lua în calcul antecedentele Gurba și Pâncota la care făceam referire la începutul articolului.
În al doilea rând, ar fi trebuit să știe că trebuie să constate existența situației de pericol în baza aceleiași ordonanțe, constatare ușor de realizat prin aplicarea cel puțin a lit.b) de mai jos și să emită cel puțin un ordin de plasare a animalelor într-un adăpost și un proces-verbal de constatare la fața locului, ceea ce NU S-A ÎNTÂMPLAT!

„(3) Polițiștii constată existența situației de pericol pe baza evaluării situației de fapt și a stării fizice a animalului care rezultă, după caz, din:

a) constatarea directă și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;

b) declarațiile persoanelor implicate în activitățile desfășurate cu privire la situațiile de pericol prevăzute la alin. (2) sau ale persoanelor care au asistat la activitățile respective sau au cunoștință despre desfășurarea acestora;

c) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora;

d) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau publicărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă;

e) fișa de observație clinică întocmită de un medic veterinar.”

În al treilea rând, ar fi trebuit să știe că, în baza aceleiași ordonanțe, polițiștii au dreptul să intre pe o proprietate privată fără a avea mandat de la judecător, dacă constată că un animal este în pericol, singura condiție fiind înscrierea de mențiuni în procesul-verbal încheiat la fața locului – CEEA CE NU S-A ÎNTÂMPLAT!

Având în vedere că proprietara imobilului și cea care aplică rele tratamente câinilor a refuzat să fie prezentă la fața locului ( vezi în filmare discuția telefonică purtată de unul dintre polițiști cu proprietara), având în vedere că exista certitudinea că nu unul ci zeci de câini sunt în pericol, polițiștii aveau temeiul legal de a pătrunde în imobil, fără consimțământul femeii și fără mandat, trebuind doar să treacă în procesul-verbal această mențiune cu privire la refuzul acesteia de a se prezenta la fața locului.

În cazul de față, pentru verificarea sesizărilor privind animalele aflate în situație de pericol și în scopul cunoașterii situației de fapt, polițiștii aveau dreptul de a pătrunde în imobil, întrucât toate informațiile aflate la dispoziția lor indicau faptul că în acele spații se află animale în situație de pericol, conform următorului articol din OUG 175/2020:

„(3) În situația infracțiunilor prevăzute la art. 25, dacă polițistul pătrunde, în condițiile art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată, într-o locuință sau într-un spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimțământul acesteia sau al reprezentatului legal, în procesul-verbal întocmit cu această ocazie se înscriu și mențiunile obligatorii prevăzute la alin. (2).”

 

În al patrulea rând, conform art.V din OUG 175/2020, alin 3 și alin 4 ar fi trebuit asigurată deja instruirea profesională a polițiștilor, în colaborare cu alte entități neguvernamentale de protecție a animalelor și cu A.N.S.V.S.A – autoritate inexistentă în județul nostru pe asemenea spețe!- instruirea care, după vizionarea filmării, nu e greu de observat că NU S-A FĂCUT!

„(3) Unitățile de poliție asigură pregătirea profesională a polițiștilor cu privire la cunoașterea cadrului normativ și la modul de acțiune și intervenție în materia protecției animalelor.

(4) Pentru pregătirea profesională a polițiștilor, potrivit alin. (3), unitățile de poliție colaborează cu organizațiile neguvernamentale de protecție a animalelor, cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, precum și cu alte entități publice sau private.”

Și sperăm să nu auzim scuze oficiale în spațiul public din prisma faptului că acei polițiști nu sunt de la Poliția Animalelor, că încă acea structură / birou/ compartiment sau ce-o fi nu există la nivelul IPJ Arad și nu puteau să aplice prevederile ordonanței.

În al cincilea rând, am vrea cu toții să aflăm cum s-a pus la nivelul județului nostru în aplicare OUG 175/2020 care completează cu Articolul 24^3 Legea 205/2004 care spune că responsabile de asigurarea cu caracter continuu și permanent servicii publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost sunt consiliile județene:

1) Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București au obligația de a asigura cu caracter continuu și permanent servicii publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost. […] (4) În scopul cunoașterii modalităților de asigurare a serviciilor publice prevăzute la alin. (1), consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București au obligația de a pune la dispoziție, pe site-ul propriu, informații privind datele de contact ale entităților care asigură serviciile respective și ale locațiilor în care se desfășoară aceste activități.”

Pe pagina oficială a Consiliului Județean Arad NU SE GĂSESC aceste informații și nu s-a pus în aplicare această ordonanță:

Nu în ultimul rând, unde se află A.N.S.V.S.A în toată povestea asta și ce atribuții nu-și îndeplinește?

În cadrul A.N.S.V.S.A a fost înființată o structură de poliția animalelor încă din anul 2014(!). Poliția sanitar-veterinară a animalelor funcționează ca serviciu, în cadrul Direcției generale control oficial din ANSVSA, după ce Guvernul (în 2014) a adoptat  o hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1415/2009 privind organizarea și funcționarea ANSVSA.

În concluzie, în speța concretă derulată sub ochii tuturor, nicio „autoritate nu are autoritate” și toate se spală pe mâini. Având în vedere prestația polițiștilor la fața locului și considerentele expuse anterior cu privire la încălcarea flagrantă a legislației, cu agravanta necunoașterii ei, aceștia ar trebui sancționați. Doar că, sancționarea lor ar fi justificată în condițiile în care ar exista o procedură clară, ar fi fost instruiți în acest sens, ceea nu există și nu s-a făcut.

Mai mult, cineva ar trebui să se trezească la realitate și să se autosesizeze cu privire la deprofesionalizarea angaților din M.A.I și să încerce o reformă serioasă, începând de la școlile de poliție și continuând cu instruirea constantă a lucrătorilor de M.A.I și evaluarea profesională „pe bune” a acestora.

 

 

Sasha Romanov, 22 februarie 2021 11:10

imagine_2021-02-21_174129interventie-caini-aradpngcja_protectia_animalelor