marți, decembrie 6, 2022

LOCAȚIILE OFICIALE ale Adăposturilor de Protecție Civilă din Arad. VEZI semnalele de alarmare a populației și regulile de comportament în interiorul acestora

În Arad există, statistic, 88 de adăposturi. Din păcate, unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri și nu sunt igienizate.

În România există 4.358 de adăposturi de protecție civilă în care oamenii s-ar putea retrage în cazul unui atac, potrivit listei publicate de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
La nivel de municipiu, în Arad există, statistic, 88 de adăposturi

Din păcate, unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri (boxe pline cu lucruri depozitate de locatari, de la murături la electrocasnice defecte, biciclete etc), nu sunt igienizate și unele sunt pline de apă sau șobolani.

Conform regulii, un adăpost este configurat să adăpostească maxim 50 de persoane, fiecare persoană având alocat 1 mp

Capacitatea adăposturilor de protecţie civilă care se execută în subsolul noilor construcţii este în principiu de 100 – 300 persoane.

În cazul construcţiilor subterane ca: metrou, garaje, pasaje, depozite, etc., se admit capacităţi de adăpostire mai mari.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad era de 159.074 de locuitori. Astfel, un calcul simplu indică faptul că, în caz de nevoie, doar 4.400 de persoane s-ar putea adăposti în aceste spații în Arad, având în vedere că majoritatea sunt în construcții care respectă normative vechi.

LISTA DE ADĂPOSTURI DE PROTECȚIE CIVILĂ ÎN ARAD:

VEZI AICI SITUAȚIA ADĂPOSTURILOR DE PROTECȚIE CIVILĂ – la nivel național, astfel cum a fost făcută publică de IGSU

Reguli de comportament în Adăposturile de Protecție Civilă

Adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție și situații specifice, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Adăposturile sunt menite să asigure protecția persoanelor adăpostite împotriva dărâmăturilor provocate de explozii.

Încăperile de adăpostit se dimensionează pentru o capacitate de până la 50 persoane,

ținând seama de compartimentarea impusă de structura de rezistență. Fiecărei persoane îi este alocat un spațiu de 1 metru pătrat.

Conform legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, cetățenii sunt obligați să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală și în caz de necesitate, la amenajarea spațiilor de adăpostire din teren și să-și asigure mijloacele individuale de protecție, trusă sanitară, rezerve de alimente și apă, precum și alte materiale de primă necesitate pentru protecția familiilor lor.

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1000 la 2000 lei

nemenținerea adăposturilor publice de protecție civilă în bună stare de utilizare pe timpul situațiilor excepționale, corespunzătoare destinațiilor acestora.

Când se găsește în adăpost, fiecare persoană este obligată:
  • să execute cu strictețe dispozițiile date de șeful adăpostului sau ale personalului de serviciu pe adăpost;
  • să țină în poziție de pregătire mijloacele de protecție și masca contra gazelor;
  • să urmărească modul de comportare al copiilor;
  • să transporte imediat în adăpost cele necesare unei șederi mai îndelungate;
  • să ajute șeful adăpostului pentru menținerea ordinii și disciplinei;
  • să păstreze liniștea și să nu producă panică în cazul deteriorării adăpostului;
  • să ia parte activă la activitățile desfășurate pentru înlăturarea avariilor, să acorde primul ajutor răniților, intoxicaților;
  • să acorde prioritate copiilor, femeilor, bătrânilor, persoanelor ce nu se pot deplasa singure.
În adăpost, ESTE INTERZIS:
  • să faci zgomot și să umbli fără rost;
  • să cuplezi sau să decuplezi iluminatul electric, agregatele;
  • să fumezi, să aprinzi lumânări, chibrituri, lămpi cu petrol;
  • să închizi sau să deschizi ușile metalice;
  • să folosești fără aprobare unelte geniste existente în adăpost;
  • să arunci reziduuri menajere sau gunoaie în alte locuri decât cele indicate.

S-a stabilit prin hotărâre de Guvern semnul distinctiv pentru adăposturile de protecție civilă; acestea trebuie marcate și inscripționate cu semnul distinctiv național de protecție civilă, care constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, atât pe ușile de acces în adăposturi cât și pe peretele de la intrarea în imobil către adăpost, respectând dimensiunile indicate:

  1. un pătrat de culoare portocalie, cu latura de 25 cm
  2. un triunghi echilateral de culoare albastră, cu latura de 20 cm
  3. distanța față de bază B=5 cm
SEMNALELE DE ALARMARE A POPULAȚIEI
  1. Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.
  2. Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
  3. Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.
  4. Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 1 minut.
Premisele Protecției Civile

Problematica protecției și pregătirii pentru situații de urgență abordată pornind de la premisa că protecția, pregătirea și asistenţa împotriva pericolelor reprezentate de producerea dezastrelor naturale sau tehnologice reprezintă un drept fundamental al fiinţelor umane, la fel ca dreptul la viaţă şi la sănătate

Managementul serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă este şi devine pregnant un instrument umanitar atunci când trebuie să se răspundă unor situaţii de urgenţă, determinate de cauze naturale, antropice şi/sau conflictuale, prin măsuri şi acţiuni complete, efective, de salvare şi asistenţă umanitară a victimelor şi a celor aflaţi în situaţii-limită de protejare a valorilor de patrimoniu şi a proprietăţilor în general şi de refacere a mediului înconjurător.

În acest context, protecţia civilă este o componentă a domeniului umanitar

şi acţiunile specifice vizează preîntâmpinarea şi prevenirea situaţiilor specifice de urgenţă sau criză provocate de dezastre naturale sau antropice, elaborarea şi asigurarea măsurilor de reducere a riscurilor, de limitare şi înlăturare a efectelor dezastrelor, participarea la acţiunile de refacere după perioadele de criză, fiind totodată principalul agent implicat în elaborarea şi realizarea planurilor naţionale şi locale în domeniu.

Protecţia civilă îşi îndeplineşte misiunea umanitară contribuind în mod specific la dezvoltarea durabilă, conservarea şi afirmarea speciei umane pe un suport material adecvat.

Fazele managementului de urgenţă:
  • Prevenirea;
  • Prevederea şi pregătirea;
  • Detectarea şi alarmarea;
  • Intervenţia şi refacerea;
  • Estimarea/evaluarea efectelor şi pagubelor.
Aspecte legate de protecția populației

Înştiinţare, Avertizare şi Alarmare a Populaţiei în situaţii de urgenţă/conflict armat

Potrivit prevederilor Legii nr. 481/2004 Republicată privind protecţia civilă, înştiinţarea, alarmarea şi avertizarea are ca principale scopuri:

  • Evitarea surprinderii şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale;
  • Limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi acţiunilor militare.
Reprezentanţii administraţiei publice locale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă au următoarele obligaţii:
  • să întocmească Schema de avertizare alarmare a populaţiei astfel încât să fie viabilă;
  • să asigure permanent legătura de comunicaţii şi să confirme primirea mesajelor de înştiinţare;
  • să realizeze transmiterea oportună a avertizărilor către populaţie, în vederea luării măsurilor de protecţie înaintea manifestării factorilor de risc;
  • să asigure instruirea personalului pentru perfecţionarea deprinderilor în utilizarea echipamentelor şi să verifice funcţionarea acestora, precum şi să stabilească accesul către locurile de dispunere a cofretelor şi panourilor de comandă pentru acţionarea manuală a sirenelor electrice şi electronice, cât şi modul de transmitere a mesajelor vocale;
  • să încheie contracte de cooperare cu media pentru difuzarea pe posturile locale de radio şi televiziune a avertizărilor precum şi a mesajelor cu reguli de comportare în funcţie de situaţie.
Evacuare şi Adăpostire a Populaţiei

Evacuarea populaţiei

Activitatea de evacuare a populaţiei vizează protejarea vieţii cetăţenilor în cazul producerii situaţiilor de urgenţã prin evacuarea acestora în spaţii identificate din timp sau în tabere de sinistraţi, unde le pot fi asigurate condiţiile necesare de subzistenţă. În acest domeniu inspecţiile de prevenire desfăşoară următoarele activităţi:

  • identificarea posibilităţilor de cooperare la nivelul fiecărei localităţi între administraţie, instituţii publice şi societăţi comerciale pentru asigurarea acţiunilor de evacuare;
  • coordonarea autorităţilor administraţiei publice în vederea stabilirii numărului de cetăţeni, instituţii publice şi operatori economici care se evacuează în raport de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă precum şi pentru identificarea spaţiilor necesare primirii evacuaţilor;
  • sporirea exigenţei în cazul verificării viabilităţii planurilor de evacuare în situaţii de urgenţă şi în mod deosebit pentru stabilirea măsurilor de actualizare a acestora;
  • cooperarea cu specialiştii Ministerului Apărării Naţionale în vederea întocmirii documentelor în situaţii de urgenţă/conflict armat şi stabilirii direcţiilor de acţiune privind evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale.
Adăpostirea populaţiei

Protecţia prin adăpostire a populaţiei se asigurã în adăposturi construite din timp de pace în subsolul clădirilor, în galerii edilitare şi de termoficare, în tuneluri tehnologice etc.

La nivelul UE şi NATO nu s-a impus o legislaţie privind protecţia populaţiei prin adăpostire, aceasta fiind realizată de fiecare ţară în funcţie de condiţiile şi resursele disponibile, în ţara noastră adăpostirea fiind reglementată prin Legea nr. 481/2004 Republicată privind protecţia civilă.

Protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară

Existenţa la nivel naţional a riscului producerii de accidente la obiective cu risc major în domeniul CBRN (chimic, biologic, radiologic şi nuclear) poate afecta grav mediul, sănătatea şi activităţile economice, având totodată un puternic impact psihologic atât asupra populaţiei.

Protecţia C.B.R.N. (chimică, biologică, radiologică şi nucleară) reprezintă acţiunea de ocrotire a populaţiei (salariaţilor), pe timp de conflict armat împotriva efectelor A.D.M. (armelor de distrugere în masă), iar pe timp de pace împotriva E.A.D.A. (emisii altele decât atacul cu arma nucleară, biologică sau chimică).

Cu alte cuvinte, protecţia C.B.R.N. reprezintă acţiunea de ocrotire a populaţiei (salariaţilor) împotriva contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi se asigură prin mijloace speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.

Operatorii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea autorităţilor publice, de a alarma şi de a asigura protecţia populaţiei afectate.

Posibilitatea contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare ca urmare a întrebuinţării A.D.M. este în mod curent condiţionată de existenţa unui conflict armat.

Accidentul nuclear, chimic, urgenţa radiologică şi poluarea accidentală constituie evenimente imprevizibile cauzate de avarierea sau deteriorarea unor instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport sau acţiuni intenţionate ale teroriştilor, conducând la eliberarea în mediul înconjurător a unor substanţe ce pot avea impact deosebit asupra populaţiei şi a factorilor de mediu.

Pentru diminuarea efectelor produse de evenimente CBRN este necesar a se realiza un ansamblu de măsuri şi acţiuni de specialitate ce intră în competenţa organismelor militare, de protecţie civilă şi a unor instituţii civile, ce trebuiesc cunoscute şi respectate şi de către populaţie.

În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 481/2004 Republicată privind protecţia civilă, protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară a populaţiei (salariaţilor)

se realizează prin mijloace de protecţie individuale, colectivă sau prin alte masuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc.

Instituţiile şi operatorii economici care produc, transportă, depozitează sau manipulează substanţe periculoase în cantităţi ce pot pune în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor, organizează şi execută controlul contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi utilajelor.

Decontaminarea constă în eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului.

Definiţii

Alertă

  • stare de pregătire caracteristică, prin măsurile luate, pentru desfăşurarea unei acţiuni specifice;
  • semnal care avertizează asupra existenţei unui pericol real sau a unei ameninţări.

Înştiinţare

  • activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă / serviciile de urgenţă profesioniste (ISU-uri) către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie.

Avertizare

  • activitatea de informare a populaţiei despre posibilitatea producerii/ manifestării unui dezastru/eveniment în următoarea perioadă de timp, precum şi zona/zonele de impact şi modul de acţiune în astfel de situaţii.

Prealarmare

  • transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

Alarmare

  • activitatea de transmitere a semnalelor acustice sau optice de avertizare a populaţiei despre iminenţa manifestării unor tipuri de risc
  • activitatea prin care se avertizează populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice, biologice sau al dezastrelor, în scopul trecerii urgente şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie.

Adăpostire

  • măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale adversarului

Evacuare

  • măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori a producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone sau localităţi care asigură condiţii de protecţie a populaţiei, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici;
  • ansamblul activităţilor de protecţie civilă prin care, în situaţie de război sau în caz de dezastre, anumite categorii de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, bunuri materiale şi valori culturale, sunt scoase din zona de risc, deplasate şi dispuse în alte zone care le asigură protecţie, condiţii de cazare, hrănire, asistenţă medicală şi continuarea activităţilor social-economice, de învăţământ, de depozitare şi păstrare a bunurilor.
CBRN
  • accident chimic – accident în urma căruia are loc eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unuia sau mai multor substanţe toxice (nocive), pe timpul producerii, stocării sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera îmbolnăvirea (intoxicarea) gravă, sau decesul în masă a populaţiei, animalelor sau mixtă în zona în care se răspândeşte;
  • accident biologic – eveniment în urma căruia are loc eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unuia sau mai multor microorganisme (enzime, bacterii, agenţi patogeni), pe timpul producerii, stocării sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera îmbolnăvirea (infestarea) în masă a populaţiei, animalelor sau mixtă în zona în care se răspândeşte;
  • accident nuclear – accident produs la o instalaţie nucleară, cu urmări deosebite asupra personalului, populaţiei şi mediului, determinând contaminarea radioactivă a acestora peste limitele admise;
  • accident ecologic – eveniment fortuit, imprevizibil care perturbă situaţia de normalitate, provocând urmări deosebit de grave asupra mediului.
  • contaminare nucleară, biologică şi chimică – depunerea de fragmente, particule sau fascicule de materiale radioactive, de pulberi, pelicule/picături, agenţi patogeni, microorganisme etc. pe sol, vegetaţie, în apă, în aer, pe diferite materiale sau obiecte, capabile să producă dereglări grave ale funcţionării organismelor sau, în anumite concentraţii, chiar decesul acestora;
  • decontaminare
    • activitate care se desfăşoară în scopul neutralizării ( al înlăturării ) substanţelor toxice industriale sau de luptă de pe alimente, echipament, materiale, tehnica de luptă, teren etc., folosind soluţii şi suspensii de decontaminare, sau solvenţi corespunzători.
    • constă în luarea unor măsuri specifice pentru îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor contaminatori ai apei, alimentelor, echipamentului, mijloacelor tehnice, aerului sau solului;
  • depoluare – luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului sau solului;
  • epidemie – extinderea într-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, comunitate, regiune etc., inclusiv din comunităţi militare;
  • epizootie – extinderea, într-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un număr mare de animale dintr-o localitate, regiune etc.;
  • protecţie – ansamblul de măsuri şi acţiuni desfăşurate continuu şi într-o concepţie unitară, de către toate forţele participante şi la toate structurile, destinate creării condiţiilor de securitate a personalului, tehnicii şi sistemelor în cazul producerii unor dezastre şi a altor factori perturbatori, desfăşurate în scopul menţinerii capacităţii de intervenţie şi protecţie la nivel ridicat;
  • protecţia individuală N.B.C. – activitatea desfăşurată de fiecare persoană în parte, cu ajutorul echipamentelor şi al materialelor de protecţie individuală, sau folosind mijloace, soluţii şi suspensii de decontaminare N.B.C. din dotare;
  • urgenţa radiologică – este determinată de deplasarea în spaţiul aerian al ţării noastre, sau al unei zone din ţara noastră a norului radioactiv rezultat în urma unui accident nuclear pe teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasării unui asemenea nor radioactiv rezultă o urmă , o zonă contaminată ca urmare a depunerilor radioactive din nor pe direcţia de deplasare a vântului, contaminarea fiind mai puternică în zonele unde cad precipitaţii. Vorbim tot despre urgenţă radiologică şi în situaţia căderilor de obiecte cosmice radioactive, accidente pe timpul transportului şi depozitării deşeurilor radioactive, acţiuni teroriste, sau alte evenimente care duc la contaminarea radioactivă şi iradierea personalului.

 

Critic Arad
Critic Aradhttps://criticarad.ro/
Cotidian din Arad cu prima aparitie in 8 aprilie, 2016, cuprinzând știri, reportaje, investigații de presa, opinii, pamflete, sport si publicitate

Ultimele Știri

Related news