
Reacțiile arădenilor simpli, ai susținătorilor pe față ai candidaților promiși în emisiune sau ai celor cu carnet de partid pe bune, au fost cele ale unui șoc post-traumatic și s-au manifestat în online, tot la mișto. Unii politicieni au reacționat și ei cu niște concluzii, tot în online. Dar de trezit, încă, nimeni nu s-a trezit cu adevărat și, de 16 ani, trăim aceeași dimineață somnoroasă, cu cafeaua aburindă în mână și așteptăm să-și facă efectul să ne apucăm de treabă…
„ Și asta pentru că în orașul nostru, așa cum îl vede Falcă, lucrurile nu au cum să se întâmple corect, iar în Arad, așa cum îl vede Adrian Wiener lucrurile se întâmplă exact așa cum zice Falcă.
Despre un Arad după cum îl vede Bibarț nici nu pomenim pentru că Bibarț nu reprezintă decât o umbră neînsemnată a aceluiași Falcă.
Am căutat să mă definesc cât mai corect în această campanie electorală ca om și personaj politic, pentru a le arăta arădenilor un Mihai Fifor autentic, capabil sa-și pună la bătaie și experiența și capacitatea de muncă și inima, pentru ca împreună cu ei, să scoatem Aradul din cenușiul acesta urât și să îl ducem acolo sus, între orașele importante ale acestei tari. Aranjate, frumoase și importante. Și, mai ales viu. Cu suflet.
Am sperat, în acest sens bineînțeles, să am parte, de-a lungul campaniei, și de o dezbatere televizată, una în mai multe episoade chiar, pentru că, în asemenea situații, alegătorul are ocazia
să-și vadă favoritul într-o confruntare directă cu ceilalți competitori. O confruntare de idei și de caractere, care să îl ajute să îl identifice pe cel mai bun, dincolo de sloganuri și de etichetări.
Nu vă ascund că, având în vedere participarea mea la sute de emisiuni pe posturile naționale de televiziune în compania unor adversari redutabili, de ținută, am știut că dezbaterea televizată va fi unul dintre punctele forte ale campaniei mele electorale.
Primele discuții însă pe această temă aveau să îmi arate că adversarii mei politici văd în această modalitate frumoasă, bărbătească, de exprimare politică doar posibilitatea unei cacialmale de doi bani, a unui fake mediatic.
M-am trezit sau că posturile de radio și televiziune, care ar fi trebuit să le găzduiască sunt fie proprietate a liderilor locali liberali sau a apropiaților lor, fie că moderatorii erau nici mai mult nici mai puțin decât angajați la cabinetele lor europarlamentare sau prin cine știe în ce societăți subordonate primăriei Arad.
Am zâmbit și mi-am spus că voi continua campania fără să ating acest subiect și fără sa beneficiez de această posibilitate de exprimare.
Mascarada emisiunii de aseară mi-a confirmat că decizia mea a fost o decizie corectă. Un straniu personaj, necandidat(!!!), cu un candidat, într-o televiziune de casă, cu un realizator de casă, care a abdicat de prea multa vreme de la deontologia profesiei de jurnalist… domnilor, cu tot respectul și cu toată dragostea, eu nu aveam ce căuta acolo!
Domnule Wiener ați fost parte din mascaradă!
Faptul că ați acceptat să intrați în platou, în asemenea condiții, mă face să cred ce se spune despre dumneavoastră și anume că sunteți doar un instrument în mâna liberalilor pentru a lua din procentele nemulțumiților, pentru dezastrul din Arad și a le converti în nimic. Cu părere de rău constat asta. Un senator al României, care vrea să conducă destinele Aradului, domnule Wiener, nu poate sa accepte un pseudo-dialog cu cel care, de 16 ani, jefuiește Aradul. Și care de 16 ani batjocorește tot ce e mai de preț în orașul acesta: demnitatea și sufletul arădenilor.
Ați sugerat că Mihai Fifor se teme să participe la dezbateri. Nu. Ați scăpat din vedere ca Mihai Fifor a condus Ministerul Apărării Naționale și a fost prezent în teatre de operațiuni alături de militarii noștri, a rezolvat situații de criză din acelea extrem de reale, a condus Ministerul Afacerilor Interne, atunci când nimeni nu își asuma aceasta misiune. Mihai Fifor a învățat ceva de la militarii români: să nu se teamă. Și să aibă onoare!
Cât despre candidatul liberal, cel din buletinul de vot, acesta s-a anulat cu totul. Bibarț aseară aproape și-a pierdut dreptul de a i se mai pomeni numele.”
3 sunt jalnici, iar al patrulea are „calitati” care te fac sa ridici din sprancene si sa iti put 100 de intrebari. Toate incep cu „de ce”, sau „care motiv”