Austria, noi și Uniunea Europeană

austria - vama schengen
Distribuie:

Politica este precum un vulcan: întotdeauna în mișcare, iar la un moment dat, când erupe, din coș, se văd multe din frământările de dinainte. Nimeni nu poate interveni înăuntrul vulcanului. El există în întregul lui, cu toate fazele ce îl compun. Doar în urma efectelor oamenii pot interveni. Prevenția ține numai de protecție și nu are în vedere diminuarea acțiunii în sine. Așa se întâmplă cu vulcanii.

Revenind la lucruri mai apropiate de noi, este neapărat necesar să spunem că decizia Austriei de a vota împotriva României de a fi parte a spațiului Schengen este una care merită analizată din multe puncte de vedere. Pentru că ea nu a fost una întâmplătoare.

Cine este Austria și cine este România în contextul istoric european?

Austria nu este o țară industrializată și își adună banii în mare parte din serviciile de turism. Până în 1918 ea a fost centrul imperiului și a adunat bogății din țările din proximitatea ei. Așa s-a construit Viena modernă. Cu aurul din Transilvania și cu resurse din țările balcanice. Oferta împăratului pentru asigurarea vieții în națiunile imperiului a fost una complet dezinteresată. Cel puțin asta aflăm din documentele vremii.
Marele război de la începutul secolului trecut a avut ca pretext o crimă dar cauzele lui au fost mult mai profunde. Multe națiuni au înțeles însă că este momentul desprinderii lor de Imperiu și luptele lor au avut acest țel național. Și așa Austria a rămas fără imperiu. Silită să-și reconsidere dezvoltarea pe ceea ce ei singuri putea face sau produce.

Mulțumită sau nu, Austria s-a văzut obligată să-și creeze instituții noi și structuri economice care să-i confere recunoaștere europeană și internațională.

Nu a fost ușor, dar nu suntem noi puși să plângem de mila nimănui. După celălalt război, Austria a intrat și ea în planul secretarului american și timp de cca trei ani a beneficiat de cca 470 milioane dolari ajutor pentru refacerea „economiei” după război. Nu am date cu privire la ce au făcut ei cu acești bani, dar presupun că nu i-au investit în jocuri de noroc. Cu toate astea, elitelor lor nu le-a ieșit din cap ideea de a conta mai mult decât un simplu stat european ce era și, sigur, încă visau la ceea ce putea oferi o hegemonie fie ea măcar regională. Așa au crescut generațiile de după anul 1948. Elitele lor au avut de profitat de o politică creștin democrată și au reușit să producă un nivel de trai similar celor din Europa de vest. Ceea ce au acum austriecii se datorează exclusiv generației de după 1948. Instituțiile lor funcționează inerțial și de teama demnitarilor de azi.
Chiar dacă politicile vest europene au abandonat principiile creștin democrate, vechi și retrograde, în favoarea unora „progresist-globaliste”, austriecii au rămas fideli unei discipline organizatorice considerând faptul că ceea ce vine ca lege din partea șefilor nu trebuie pus în discuție și trebuie respectat.

Nu caută nimeni la nivelul populației argumentele pentru care un decret se emite.

Ceea ce nu este cauzl altor națiuni. Spre exemplu: pot merge până acolo încât dacă cineva, oricine, desenează pe autostradă o trecere de pietoni ei opresc, se asigură și abia după aceea merg mai departe. Nu întreabă și nu sunt curioși. Nici nu prea acceptă că un lider politic poate avea alte interese decât acela de a servi țara. Este de înțeles așadar de ce cancelarul lor de acum a răsturnat minciuna cu migranții veniți prin România. N-au fost deloc curioși să se uite pe hartă să vadă că este o mare prostie și deci o minciună.
Deci, în cauza de ieri, argumentul celor doi s-a răsturnat doar în mintea austriecilor. De unde ei își iau voturile.
Așa că pe noi nu ar trebui să ne intereseze prea mult modul cum fac ei politica în țara lor. Numai că va trebui să știm când vorbesc pentru austrieci și când o fac pentru alții. Acuma revenind la motivele lor principale va trebui să privim din nou către interesele lor vechi. Banii, făcuți ușor din resursele altor națiuni.

Au o firmă de talie internațională care produce pentru statul Austriac multe taxe și care are investiții în România.

Când au primit un NEIN din partea statului român la cererea lor vădit obraznică, chiar nesimțită, de a micșora redevența statului nostru și chiar de a renunța la dreptul de preempțiune, atunci s-au gândit cei doi că au în mâna lor pedeapsa pentru poporul român. Și au votat și ei „Nein” ieri.
Cu alte cuvinte, în inteligența lor ei cred că blocarea noastră la graniță ne va determina să reluăm discuția cu privire la investiția OMV din Marea Neagră. Ei, de aici înainte e război! Depinde în mare măsură de cei care decid acum în România. Ei au de ales; ori stau de partea poporului și își mai curăță din mizeriile din ultimii 8 ani, ori se lasă cumpărați de OMV și vor ceda în favoarea lor.

Este de presupus că după votul de ieri ei nu vor ceda și vor căuta să-și ducă planul cu gazele mai departe.

Contractul nu le oferă prea mult spațiu de manevră. Trebuie să demareze la începutul anului investițiile, iar în caz contrar pot fi penalizați. Ei știu asta foarte bine și probabil se vor gândi la o strategie prin care să scape și să devină ei jupânii în Marea Neagră. Depinde foarte mult de felul în care noi ne vom pregăti în acest război. Fiind vorba de foarte mulți bani trebuie să ne așteptăm la orice. Și mă gândesc chiar la provocări interne sau în Europa.
O țară necontrolabilă nu permite investiții, așa că evitarea pierderilor OMV va merge până unde puțini ne vom aștepta. De ce nu? Chiar și la o mare dezordine sau instabilitate. Lor le va fi profitabilă. Se vor putea retrage fără a ne plăti niciun ban, după ce ne-au ținut în stand-by un an. Chiar dacă vor fi nevoiți să renunțe la afacerea cu gaz din Marea Neagră.

Pe de altă parte, faptul că rușii ar avea și ei un interes în chestiunea acestui vot negativ, este foarte posibil.

În ceea ce îi privește va trebui o analiză mult mai amănunțită, care va fac obiectul unui alt articol. Dacă e așa. Atunci și în acest caz tot cei de la București sunt de vină. S-au grăbit să intre în corul progresiștilor încă din primăvară și să-l socotească pe Putin ca singur vinovat de conflictul din nordul țării. Au dovedit multă prostie și nepricepere când au făcut astfel de declarații. Doar proștii se grăbesc să vorbească atunci când nimeni nu-i întreabă. Cui au folosit termenul de: „acest Putin”, folosit de derbedeul nostru prin primăvara acestui an? Sigur rușilor, nu. Și nici noi nu am obținut vreo calificare la mondiale.

În final pot spune că boicotarea produselor din Austria nu va rezolva absolut nimic.

Cu excepția „amorului propriu”. Presiune pe lideri statului român de a nu ceda cu niciun milimetru la pretențiile ce vor veni din partea statului austriac. Și multă atenție la eforturile austriecilor de a ne desconsidera tot mai mult în presa europeană, cât și la acțiunile lor premergătoare în producerea de probe în probabilele acte din justiție.

9 decembrie 2022.
Viena.

SURSA FOTO: https://www.schengenvisainfo.com/

Categorie: Opinii
Etichete: austria, Marea Negră, OMV, Schengen, U.E., viena
Distribuie:
Articolul anterior
Acțiune de deratizare pe domeniul public şi privat al municipiului
Articolul următor
E vremea colindelor la Bibliotecă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

pandelea

Fă-te ziarist!

Cum naiba să te cobori la nivelul de a fi de acord când ești taxat drept „al patrulea” la… orice… adică primul fraier de după podium. Adică cel mai prost…