Istoricul Daniela Lupu, expert în carte veche românească, a găsit în colecția Biblioteca Muzeului Municipiului București cartea CHIRIACODROMION, tipărită în anul 1699, la Bălgrad (Alba Iulia), purtând inscripția următoare, cu alfabet chirilic și latin: „Scris-am eu, Gligori din Chereluș, 1787 dechemvrio zece zile; Eu, Grigorius Gaborovici, învățătoriu Chereluș; ÎnnVățătoriul Grigorius fon Chereluși, Anno 1790, Martie 20 zile Chereluși”. Se menționează că exemplarul provine din Biserica greco-catolică din Chereluș (județul Arad).
Care este istoria acestui volum?
Este editată în Tipografia Mitropoliei Ardealului, cu sprijinul înaltului ierarh Athanasie Anghel în anul 1699, care îi solicită lui Constantin Brâncoveanu, domn muntean, un tipograf priceput. Amintim că, în anul 1688, Principele Șerban Cantacuzino tipărește Biblia de la București, în limba română cu caractere chirilice, fiind „cel mai însemnat monument al literaturii religioase pentru români, după Al. Xenopol, atât prin întindere, cât și prin limba ei cea minunata”. La recomandarea lui Antim Ivireanul, este trimis unul dintre ucenicii săi, tipograful Mihai Iștvanovici, de la Mănăstirea Snagov.
Acesta imprimă CHIRIACODROMION-ul în 1000 exemplare, într-un timp record pentru începuturile tipografiei, având 415 file, în format mare, paginile fiind „împodobite” cu ilustrații.
Ce semnificație are descoperirea acestei cărți vechi bisericești?
În primul rând, cartea este tipărită în limba română, cuprinzând Cazaniile și pericopele din Evanghelii, sub forma unor explicații pe înțelesul enoriașilor. Cartea e un fel de tâlcuire a Evangheliilor, cuprinzând 81 de cazanii, provenind din surse ortodoxe, în special din Cazania lui Varlaam, din 1643.
În al doilea rând, cartea ortodoxă a fost tipărită de Mitropolitul Athanasie Anghel, cu toate că, în februarie 1699, acesta trecuse cu o seamă de episcopi și preoți (inclusiv cel din Chereluș) la Unirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Biserica de la Roma. E menirea istoricilor să limpezească condițiile în care un Mitropolit uniat (primul) tipărește chiar în acel timp o carte pur ortodoxă. În al treilea rând, remarcăm colaborarea culturală și religioasă dintre românii din Țara Românească (prin C. Brâncoveanu și A. Ivireanul), Moldova (Varlaam) și Transilvania (A. Anghel). În fine, cartea a fost utilizată multă vreme deopotrivă în bisericile ortodoxe și bisericile greco-catolice din Transilvania. Cartea, cu un titlu atât de greu de pronunțat, poartă subtitlul de Evanghelie învățătoare, având imprimate, după modelul cărților religioase din Moldova și Muntenia, Stema Transilvaniei și Versuri închinătoare.
Nu e chiar potrivit să scriu eu despre condițiile istorice și religioase ale apariției cărții, dar am făcut-o din prietenia pentru Romică și Dorin, să știe că satul drag lor figurează cu numele învățătorului Grigorie Gaborovici, semn că aici exista școală și biserică bine organizate și orânduite.
Foto principală – ZiarulUnirea.ro
